915 matches
-
în domeniul matematicii, astronomiei și geografiei, iar toate cheltuielile erau sponsorizate de calif. În anul 830 a pornit pe drumul de Afganistan spre India pentru a face cercetări științifice. Al-Khwarizmi a pus pentru prima oară în evidență metodic și sistematic algebra și a fost primul care a folosit cifra zero în matematică. Pe lângă matematică, acesta a studiat și geografia și astronomia. El a cercetat structura Pământului, iar pentru a calcula diametrul Pământului, a fost înzestrat cu o comisie de către calif. Akșemsettin
Oameni de știință musulmani () [Corola-website/Science/333602_a_334931]
-
este laplacianul care operează asupra unui câmp vectorial A. Folosind notația lui Feynman, se scrie simplu: în care notația ∇ însemnă operatorul gradient subscris aplicat numai asupra factorului A. O idee mai puțin generală, dar similară, este aceea de a folosi "algebra geometrică", în care este implicată așa numita "overdot notation". Atunci, identitatea de mai sus poate fi scrisă sub forma: în care punctul de deasupra este scris în scopul derivării vectoriale. În primul termen numai primul factor (punctat) este diferențiat, în timp ce
Identitățile calculului vectorial () [Corola-website/Science/323691_a_325020]
-
pot fi de diverse tipuri: Fiecare categorie poate fi divizată mai departe în multe alte subcategorii, în funcție de jocul la care se referă. Din punct de vedere matematic, aceste evenimente nu sunt altceva decât submulțimi, iar câmpul de evenimente este o algebra booleană. Între aceste evenimente, găsim evenimente elementare și compuse, compatibile și incompatibile, independente și ne-independente. Acestea sunt doar câteva exemple de evenimente de joc, ale căror proprietăți de compunere, compatibilitate și independentă sunt ușor observabile. Aceste proprietăți sunt foarte
Matematica jocurilor de noroc () [Corola-website/Science/319175_a_320504]
-
Algebra booleană, numită și Logica booleană, este un subdomeniu al matematicii în care legile gândirii - obiectul de studiu al logicii clasice - sunt studiate cu ajutorul metodelor simbolice. Denumirea această a fost dată în onoarea matematicianului englez George Boole, care în lucrarea "The
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
legile gândirii - obiectul de studiu al logicii clasice - sunt studiate cu ajutorul metodelor simbolice. Denumirea această a fost dată în onoarea matematicianului englez George Boole, care în lucrarea "The Laws of Thought" („Legile gândirii”), publicată în 1853, a pus bazele aceste algebre. Algebra booleană este formată din: Operațiile se definesc astfel: ȘI; SAU; NU Axiomele algebrei booleene sunt următoarele: Fie o multime M compusă din elementele x, x...x, împreună cu operațiile × și +. Această mulțime formează o algebra dacă: Mulțimea M conține cel
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
gândirii - obiectul de studiu al logicii clasice - sunt studiate cu ajutorul metodelor simbolice. Denumirea această a fost dată în onoarea matematicianului englez George Boole, care în lucrarea "The Laws of Thought" („Legile gândirii”), publicată în 1853, a pus bazele aceste algebre. Algebra booleană este formată din: Operațiile se definesc astfel: ȘI; SAU; NU Axiomele algebrei booleene sunt următoarele: Fie o multime M compusă din elementele x, x...x, împreună cu operațiile × și +. Această mulțime formează o algebra dacă: Mulțimea M conține cel putin
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
această a fost dată în onoarea matematicianului englez George Boole, care în lucrarea "The Laws of Thought" („Legile gândirii”), publicată în 1853, a pus bazele aceste algebre. Algebra booleană este formată din: Operațiile se definesc astfel: ȘI; SAU; NU Axiomele algebrei booleene sunt următoarele: Fie o multime M compusă din elementele x, x...x, împreună cu operațiile × și +. Această mulțime formează o algebra dacă: Mulțimea M conține cel putin 2 elemente distincte x 1 x (x1,x2I M); Pentru x I M
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
1853, a pus bazele aceste algebre. Algebra booleană este formată din: Operațiile se definesc astfel: ȘI; SAU; NU Axiomele algebrei booleene sunt următoarele: Fie o multime M compusă din elementele x, x...x, împreună cu operațiile × și +. Această mulțime formează o algebra dacă: Mulțimea M conține cel putin 2 elemente distincte x 1 x (x1,x2I M); Pentru x I M, x I M avem: x + x I M și x1 × x2 I M Operațiile × și + au următoarele proprietăți: sunt comutative x1
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
nul 0 și elementul unitate 1; atunci pentru " x I M există un element unic notat cu x, cu proprietățile: x × x = 0 principiul contradicției x + x = 1 principiul terțului exclus x este inversul elementului x. În definirea axiomatica a algebrei booleene s-au folosit diferite notații. În tabelul următor se dau denumirile și notațiile specifice folosite pentru diverse domenii: Matematică, Logică, Tehnica Prima lege de compoziție x1 + x2 Disjuncție x1 Ú x2 SAU x1 + x2 A doua lege de compoziție
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
(n. 3 aprilie 1917 - d. 22 iulie 1997) a fost un matematician moldovean, doctor habilitat, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Între anii 1947-1953, prof. a fost șef al Catedrei de Algebră și Geometrie din cadrul Universității de Stat a Moldovei. El a contribuit substanțial la dezvoltarea învățământului matematic din RSS Moldovenească și la dirijarea cercetării în domeniul matematicii la Institutul de Matematică al Academiei de Științe a Moldovei. A fost autor a
Vladimir Andrunachievici () [Corola-website/Science/311070_a_312399]
-
Institutul de Matematică al Academiei de Științe a Moldovei. A fost autor a 2 monografii și a peste 100 de articole științifice referitoare la teoria inelelor și a modulelor. Cercetările sale au vizat teoria radicalilor, teoria structurală a inelelor și algebrelor asociative și teoria aditivă a idealelor. La data de 20 martie 1961, a înființat Institutul de Fizică și Matematică, devenind primul său director. La data de 1 august 1961, a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a
Vladimir Andrunachievici () [Corola-website/Science/311070_a_312399]
-
În matematică, și mai precis în algebra liniară și analiza funcțională, nucleul (de asemenea, cunoscut sub numele de kernel sau ker, după notația practicată) al unei aplicații liniare între două spații vectoriale "V" și "W", este mulțimea tuturor elementelor v din "V" pentru care , unde 0 indică
Nucleu (algebră liniară) () [Corola-website/Science/336778_a_338107]
-
V. Praja, profesor de matematică la Școală Normală „Vasile Lupu“ din Iași și I. M. Dospinescu, profesor de matematică la Gimnaziul „Ștefan cel Mare“ din Iași. Revista a aparut lunar, inițial în 32 de pagini, cuprinzând subiecte variate, ca aritmetică, algebra, geometrie, geometrie analitică, trigonometrie, calcul diferențial și integral, istoria matematicii, mecanică, topografie, cosmografie, astronomie, chimie, geografie și diverse. În ultima perioadă de apariție a avut 24 de pagini. Deși revista a avut o existență de numai șase ani, ea a
Recreații științifice () [Corola-website/Science/320821_a_322150]
-
Științe, iar în 1938 este numit profesor de geometrie analitică la Școala Politehnică din București. În 1945 a trecut în cadrul industriei de armament. Între 1954 - 1958 a lucrat în cadrul detașamentului geodezic al armatei. A activat în domenii ca: teoria numerelor, algebră, geometrie clasică, trigonometrie, balistică, geometrie analitică, analiză matematică și a fost un bun popularizator al științei. a publicat peste 600 probleme originale de matematică. A mai scris și despre viața și activitatea lui Ion Ionescu.
Gheorghe Buicliu () [Corola-website/Science/326634_a_327963]
-
ale cărturarilor musulmani. Limba arabă se impune în această periodă ca limbă științifică internațională. Savanții de la Bagdad (arabi, indieni, iranieni, creștini sau sabeeni) studiază diverse domenii ale științei, inventează instrumente de observație și experimentare, întemeiază spitale. La Bagdad ia naștere algebra și o nouă știință a opticii. În această epocă de aur, științele ajung în Europa de la Bagdad, iar araba este adoptată în lume ca limbă a științelor. Tot acum, arabii înregistrează o serie de progrese remarcabile în privința utilizării medicamentelor. Ei
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
prin cel mai recent flux de ieșire. Cea mai uzuală formă pentru un flux de a prelua GPGPU este o rețea 2D deoarece aceasta se încadrează natural cu modelul de randare construit în GPU-uri. Multe calcule mapează în rețele: algebra matricială, procesarea de imagini, simularea bazată pe fizică, și așa mai departe. Din moment ce texturile sunt folosite ca memorie, căutările de textură sunt folosite ca citiri de memorie. Anumite operații pot fi realizate automat de către GPU datorită acestui fapt. Nucleele pot
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
Girolamo Cardano a scris tratate de algebră și de medicină, a găsit rezolvarea mai multor ecuații nerezolvabile, a descris pentru prima dată febra tifoidă, a cercetat cauzele alergiei, și a inventat câteva instrumente care sunt încă folosite de navigatori. În plus, în timpul liber, făcea profeții. Când a
21 SEPTEMBRIE. PROFETUL PROPRIEI MORȚI (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296002_a_297331]
-
(n. 30 septembrie 1913 la Varșovia - d. 30 ianuarie 1998 la New York) a fost un matematician american de origine poloneză. Este cunoscut pentru faptul că în 1950 a pus bazele omologiei prin lucrarea "Homological Algebra" (apărută la "Princeton University Press"). Prin aceasta, a adus o contribuție importantă în dezvoltarea algebrei omologice din topologia algebrică. În 1944 a introdus noțiunea de functor și cea de categorie în teoria spațiilor topologice, care, ulterior, au fost extinse și
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
1998 la New York) a fost un matematician american de origine poloneză. Este cunoscut pentru faptul că în 1950 a pus bazele omologiei prin lucrarea "Homological Algebra" (apărută la "Princeton University Press"). Prin aceasta, a adus o contribuție importantă în dezvoltarea algebrei omologice din topologia algebrică. În 1944 a introdus noțiunea de functor și cea de categorie în teoria spațiilor topologice, care, ulterior, au fost extinse și în alte domenii ale matematicii, fiind încorporate mai târziu în algebra modernă. A creat spațiile
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
contribuție importantă în dezvoltarea algebrei omologice din topologia algebrică. În 1944 a introdus noțiunea de functor și cea de categorie în teoria spațiilor topologice, care, ulterior, au fost extinse și în alte domenii ale matematicii, fiind încorporate mai târziu în algebra modernă. A creat spațiile topologice cunoscute ulterior sub denumirea de spații Eilenberg. În 1966 a participat la Congresul Internațional al Matematicienilor de la Moscova, unde a făcut o comunicare importantă din domeniul algebrei moderne.
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
domenii ale matematicii, fiind încorporate mai târziu în algebra modernă. A creat spațiile topologice cunoscute ulterior sub denumirea de spații Eilenberg. În 1966 a participat la Congresul Internațional al Matematicienilor de la Moscova, unde a făcut o comunicare importantă din domeniul algebrei moderne.
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
clasice și moderne. În 1864 s-a căsătorit. În 1881 a fost invitat la Baltimore, unde, timp de o jumătate de an, a ținut cursuri speciale. A fost membru al Royal Society. A adus contribuții importante la dezvoltarea geometriei descriptive, algebrei, teoriei funcțiilor și teoriei invarianților, teoriei matricelor și a determinanților. Astfel, în 1841 a introdus notația modernă a determinanților, iar în 1844 a introdus determinanții speciali, noțiunile de determinanți strâmbi și strâmb simetrici, dându-le aplicații în algebră, geometrie și
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
geometriei descriptive, algebrei, teoriei funcțiilor și teoriei invarianților, teoriei matricelor și a determinanților. Astfel, în 1841 a introdus notația modernă a determinanților, iar în 1844 a introdus determinanții speciali, noțiunile de determinanți strâmbi și strâmb simetrici, dându-le aplicații în algebră, geometrie și analiză matematică. În 1858 a precizat definiția și proprietățile fundamentale ale matricelor. A aplicat teoria invarianților la studiul proprietăților generale ale determinanților. A utilizat determinanții pentru scrierea ecuației planului care trece prin trei puncte în spațiu (geometrie analitică
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
În informatică, tipul de date boolean sau tipul de date logice este unul dintre cele mai simple tipuri de date, având doar 2 posibile valori (adevărat și fals), se folosește pentru a reprezenta valori logice în algebra booleană. Este denumit după George Boole, primul matematician care a definit un sistem algebric logic în secolul al XIX-lea. Diverse limbaje de programare implementează tipuri de date booleane în structura lor, precum Pascal, Java, PHP, JavaScript sau C++. Operatori
Boolean (tip de date) () [Corola-website/Science/321547_a_322876]
-
de programare K, utilizat comercial în domeniul financiar. John Backus a descris limbajul de programare FP în prezentarea din 1977 de la decernarea Premiului Turing, prezentare intitulată Can Programming Be Liberated From the von Neumann Style? A Functional Style and its Algebra of Programs ("„Poate fi eliberată programarea de stilul Von Neumann? Un stil funcțional și algebra sa de programe”"). El definește programele funcționale ca fiind constituite într-o manieră ierarhică, prin utilizarea "formelor combinante" care permit o "algebră de programe"; în
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]