1,588 matches
-
un mind game menit să subordoneze o conștiință unor comandamente retorice. În al treilea rând, regizorul, ca și Porumboiu a apelat prea mult la virtuțile litotei și filmul devine guraliv pe final, discursiv, fără să mai întrețină sentimentul profund de alienare, dar și de superioritate a personajului față de o lume pe care o detestă cu toate celulele firii. Acest inuman construit cu migală pe parcursul a două ore și ceva se diluează aici. Ucigașul își pierde statura, însă nu în fața unui omnipotent
Aurora la crepuscul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6264_a_7589]
-
are ceva de autoscopie, de rapel către propria interioritate, jocul este mereu dublu, în fața camerei ca actor, Cristi Puiu se privește din spatele ei care regizor. Fetița din film este chiar fetița lui, cadrul familial este aparent reconstruit însă în vederea unei alienări totale, și nu m-ar surpinde ca o parte din drumurile personajului să fie trasee ale regizorului, trasee cotidiene cândva, locuri cunoscute undeva. Aici miza filmului crește exponențial, ne aflăm pe o bandă a lui Mobius, parte din viață trece
Aurora la crepuscul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6264_a_7589]
-
Andrei Moisoiu (Google) Premierul britanic David Cameron a fost criticat luni de aproximativ 50 de personalități care evocă riscul de alienare și divizare după ce șeful cabinetului de la Londra a spus că Marea Britanie este o țară creștină, informează AFP. Publicată de cotidianul The Telegraph, o scrisoare deschisă semnată de scriitori, oameni de știință și academicieni atrage atenția asupra ''consecințelor negative'' ale afirmațiilor
David Cameron, criticat pentru că a spus că Anglia e o țară creștină by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/54392_a_55717]
-
profilate scheletic într-un decor de zgură, deșertic, cu mecanismele de foraj funcționând în gol, cu melasa țițeiului prelinsă anemic dintr-o țeavă, un peisaj angoasant în care oamenii se ivesc asemeni unor spectre. Regizorul reușește să acumuleze tensiunea din alienarea personajului într-un cadru dat asemeni lui Hitchcock. Așa cum personajul feminin descins dintr-un mediu urban sofisticat are ceva din glamour-ul lui Ingrid Bergman din Casablanca (1942) al lui Michael Curtiz tot așa poți observa profilul bogartian al inginerului Barbu
Liviu Ciulei – regizorul, actorul și sălbaticii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5155_a_6480]
-
compasiunea, prietenia, dragostea, încrederea, blândețea. A reținut însă din basm cruzimea, amenințarea, anxietatea, care apar acolo codificate și delestate emoțional, delestate de oroare prin-o convenabilă rezolvare a conflictului în avantajul eroului. Hanna este deopotrivă infantilă și supradotată, de unde și alienarea și tristețea aproape spectrală a acestui chip pe care Joe Wright le revendică printr-o serie de nuanțate grosplanuri. Dacă imaginea poate prelua ceva din conținuturile afective ale unei ființe care descoperă tardiv no- țiuni elementare ale propriei definiț ii
Hanna cu inima de gheață by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5388_a_6713]
-
nou”: excepționalul talent narativ al artistului francez. „Gauguin, făuritor de mituri” vrea să demonstreze că distorsiunile de formă și culoare nu au fost pentru artist un scop în sine ci i-au îngăduit să traducă în imagini multiple stări sufletești: alienare, gelozie, frică de moarte... Acolo unde unii dintre contemporanii săi își eviscerau tablourile încercând să alunge simboluri și intruziuni personale, dorind să se apropie de o artă „pur㔸 abstractă, bazată pe criterii științifice, Gauguin își caută drumul uitându-se „înapoi
Expoziții la Galeria Națională din Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5407_a_6732]
-
scriitorii din Est, este hilar să vezi cum se încearcă să se refacă o experiență compromisă, proletcultul care a situat scriitorul la jumătatea de drum între spiritul militant și cel artistic. Asta a dus la un impas total, la o alienare. E o invenție artificială a unei generații recente, există universitari care vor să reconcilieze un socialism după ideile lor noi. E o creație artificială. Această modă a trecut în realitate. Mulți sunt revoltați. Nu există o rațiune politică pentru a
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
regim dictatorial), iar scriitorii (români, în speță), vanitățile, egolatria, invidia și frustrările (Premianții și maestrul). Mai puțin inspirată este utilizarea, de-a lungul acestor povestiri, a celor mai vehiculate clișee despre civilizația americană și the American life style: mercantilismul, standardizarea, alienarea, supraviețuirea cu somnifere și prozac, „o lume sterilă, întoarsă cu cheia“ ș.a. În categoria „punctelor slabe“ aș adaugă și câteva finaluri aparent surprinzătoare, redevabile unor prea căutate coincidențe (Biografii, Concesie). Prozatoarea stabilită în America ne ofera însă și povești necondiționate
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
pedagogic al cărui scenariu se întrevede la începutul călătoriei celor doi când maestrul-psihiatru dirijează conduita adolescentului discipol împingându-l în situațiilimită pentru a-l determina să socializeze, să dea un contur ferm unui sine inhibat. Este mediul cel care generează alienarea și un conflict latent cu societatea? Primele cadre decupează dintr-un peisaj industrial învăluit în cețuri, dintr-un oraș muncitoresc, probabil Pas du Calais, cu depozite, clădiri sumbre, străzi pustii, cu ceva dintr-un oraș abandonat. Rémy este un exclus
Ziua care va veni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5354_a_6679]
-
al subcapitolului: "- Este oul de cocoș bătrân, clocit de o broască țestoasă, din care s-a zămislit strămoșul meu, primul Vasilisc. Aripile lui erau adevărate, ale mele nu mai servesc decât de podoabă... Odată ieșiți din timpul mitic, a început alienarea, degradarea, diminuarea puterilor fabuloase. - Bine, dar acest timp mitic s-a consumat de mult, încerc eu să adaug la conversație. - Ca și creația, uneori disoluția poate fi un fenomen foarte lent, totuși nu destul de lent ca să-l perceapă toată lumea. Dacă
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
romanului o constituie drama cuplurilor occidentale destrămate, după zeci de ani de conviețuire, în momentul în care copiii - maturizați - părăsesc căminul) aflate într-o luptă surdă, dar continuă, de redobîndire a identității ocultate. Individul postindustrial trece prin etapele succesive ale alienării personale și colective, în interiorul mediului natural și social, unde intervenția tot mai agresivă a mașinii (computerului) tinde să-l elimine definitiv. Ca atare, el dezvoltă, ipostasic și comunitar, un sentiment al inutilității istorice și al neantului metafizic, cu rădăcini în
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
identitară, cum ar spune Le Clézio, pe care Cecilia o simte cu atât mai dureros în condiția ei de orfană, adăugându-se recluziunii și rigorilor monastice de conviețuire, generează acea spaimă de moarte și totodată puterea de a o sfida, alienare cu derapaje autiste, dar și o insomniacă nevoie de identificare, de regăsire de sine, de autosuficiență. Crescută de mică în spiritul muzicii, violonistă talentată, eroina noastră își dă seama cu paradoxală resemnare că " Noi suntem îngropate de vii într-un
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
sus: "Mosquitoes e un fel de etalare a inovațiilor verbale, scenice și tematice ale lui Eliot și Joyce, și ale tovarășilor acestora într-ale meșteșugului literar. Dar temele cu care-i asociem de regulă pe astfel de scriitori - prăbușirea civilizațională, alienarea și secarea vechilor simboluri - sunt în Mosquitoes oarecum învăluite în ceață. Ce putem găsi în roman e tema alienării de societate a adevăratului artist, dar Faulkner urmează aici o concepție modelată în mare parte de scriitorii romantici de la începutul secolului
Primul Faulkner (IX) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6685_a_8010]
-
ale tovarășilor acestora într-ale meșteșugului literar. Dar temele cu care-i asociem de regulă pe astfel de scriitori - prăbușirea civilizațională, alienarea și secarea vechilor simboluri - sunt în Mosquitoes oarecum învăluite în ceață. Ce putem găsi în roman e tema alienării de societate a adevăratului artist, dar Faulkner urmează aici o concepție modelată în mare parte de scriitorii romantici de la începutul secolului al nouăsprezecelea și decadenții fin de sičcle. Gordon, de exemplu, e mai apropiat de rătăcirile lui Aengus al tânărului
Primul Faulkner (IX) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6685_a_8010]
-
Irina care deja îl părăsise, care comunicase aceasta surorii ei, cealaltă Irina este femeia străină cu alte planuri, cu alte vise, cu o viață separată a afectelor. Nu este nimic mai dureros pentru Aurel decât ceea ce am putea numi înstrăinarea, alienarea familiarului. Însă nu lui Aurel îi revine meritul de a descoperi pe cealaltă Irina, această dimensiune necunoscută a femeii iubite îi este revelată de către sora ei, un gest făcut din milă, menit să-l determine să renunțe la căutările sale
Necunoscuta Irina by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6602_a_7927]
-
astăzi/ ne arătați mai mult în/ pielea goală, cu ochii cât cepele, cu gura/ până la urechi, probabil/ urlând, de parcă/ tocmai am fi consumat/ o copioasă salată de/ andive bine condimentată cu/ angoasă// Imaginația voastră/ înțesată și îmbibată de noțiuni precum alienare și manipulare întoarce/ pe dos alegoria inițială./ Iată-n ce sens: e ca și cum/ ne-ați pune pe noi la ham, și-ați caza/ în car toată banda de dragoni și narvali." (pag. 24) Cea mai importantă calitate a Odei liberei
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
greu să explic ce încărcătură magică se atribuie unui dispozitiv din materiale sintetice, realizat industrial în sute de mii de exemplare, și care va fi amplasat în curțile oamenilor, acolo e doar depozitat. Putem vorbi de lipsa de cultură, de alienarea omului modern, de limitarea universului nostru spiritual la consumism și tranzacții-dai banul, primești norocul! Unde? În hipermarket, nu e acesta locul potrivit? Sau e o disperare, a unora care nu vor ajunge la Roma, dar vor să facă și ei
Fabulos! Un obicei bizar, practicat în Carrefour Orhideea by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/64827_a_66152]
-
ca pe un ideal menit să provoace metamorfoze spectaculoase și un alt statut în ochii celorlalți. Deodată, pentru Jenny, tot ceea ce există în afara cercului hedonist, boem, al lui David apare complet lipsit de strălucire, banalizat până la tristețe, sec, mediocru, demonetizat. Alienarea de universul de preocupări școlare merge mână în mână cu amplitudinea pe care dragostea o ia, dragostea este expresia plenară a vârstei, prin ea se filtrează toate celelalte plăceri care ajung să constituie o sferă privilegiată, un corp social aparte
Lumea artei și educația sentimentală by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6378_a_7703]
-
unui eu narativ de o acută sensibilitate. Falia identitară, cum ar spune Le Clezio, pe care Cecilia o simte cu atât mai dureros în condiția ei de orfană, adăugându-se recluziunii și rigorilor monastice de conviețuire, generează un soi de alienare și autism, inclusiv acea spaimă de moarte (vezi dialogurile ei cu Maddalena), dar totodată și puterea de a-și sfida condiția prin recurs la imaginație, la o anume independență de gândire și reculegere. Esențială pentru Cecilia este acea insomniacă nevoie
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
inutilă, iar după un moment de ezitare, Martin îl ucide, dar nu pentru a preda trofeul, ci pentru a consacra această moarte. Sunt câteva scene care cântăresc greu în filmul lui Nettheim. Aerul de stranietate derivă din sentimentul conradian de alienare, din tăcerile prelungite în care chipul lui Martin reflectă expresiv stări tranziente, din intimitatea pe care copiii o împărtășesc cu acest bărbat în care proiectează chipul tatălui dispărut, din ambiguitățile pe care le întreține Jack Mendy (Sam Neill), protectorul abuziv
Vânat și vânător by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4807_a_6132]
-
să umple oale/ un gând timid/ îmi dă târcoale// stângaci, livid/ cu vorbă moale/ dar nu-i deschid/ să-mi dea târcoale/ de nopți avid/ să-l scriu pe coli/ un gând stupid/ îmi dă târcoale” (Un gând). Starea de alienare, de îndepărtare de lumea copilăriei, dorul de trecut, povara amintirii se asociază mereu cu o limpede și grea de sensuri conștiință a efemerului: „Într-o zi pe drumul țării ai trecut în altă lume/ și-ai rămas într-o câmpie
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
atrofiat, care nu poate asigura serviciile de bază cetățenilor. Actuala putere încearcă să vândă un fals discurs ideologic. În spatele lui, se ascund interese private pecuniare. Cazul neregulilor privind despăgubirile pentru proprietățile confiscate este doar unul dintre exemple. Același sentiment de alienare îl regăsim și în relația dintre oameni”,, afirmă Adrian Nastase. De asemenea, el consideră că sărăcirea populației și gradul de îndatorare al societății românești sunt cauzele unei evoluții a violenței în rândul românilor, care au ajuns să se hrănească din
Năstase: Regimul Băsescu lasă în urmă o Românie alienată () [Corola-journal/Journalistic/45764_a_47089]
-
-se prin tentaculele timide, retractile, proiectandu-și suferințele și anxietățile în trupul de biți ai Matrixului neuronal. Regizorul japonez se întâlnește aici cu sensibilitatea unei noi lumi adolescentine, a unor noi forme de comunicare și a unor alte întrupări ale alienării tinerilor pe care o exprimă competent în românele lor Haruki Murakami . a se vedea Pădurea norvegiană . și Ry. Murakami . a se citi În supă Miso. Poate nu întâmplător cuplul adolescentin, frate și sora, din filmul lui Gaspar Noe, Enter the
Suflete pierdute într-o cameră virtuală by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5878_a_7203]
-
a pămîntului, a soarelui și a lunii, pînă ce urma să nemurească aceste viitoare minuni: calamus destinat să le preexiste, să le scoată din neant, la dictarea divinității. Iată de ce un excurs de aparență centrifugală, pe orbite apte să producă alienare, nu scapă nicicînd, la Pietro Citati, din strînsoarea fertilă a determinărilor care îl adîncesc pe contemplator în sine, în condiția lui irefragabilă. Apetența exotică se rezolvă nu în pitoresc, ci în stimul către o autenticitate responsabilă, lucid asumată. Cînd, bunăoară
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
Godot// suntem cu toții/ clonele lui Vladimir și Estragon// nu suntem siguri că va veni așteptatul / cum nici Beckett nu era// așteptăm cu stoicism/ cu obstinație cu înverșunare/ duse până în buza absurdului...”) îmbină confesiunea demistificantă cu un fel de ceremonie a alienării glisând pe simboluri semnificative. Cina cea de toamnă atrage atenția asupra unui poet credibil care mizează pe discreție
Alfabetul neantului by Constantin M. Popa () [Corola-journal/Journalistic/4531_a_5856]