567 matches
-
de la Mănăstirea Neamțu după 1863 sub direcția generală a serviciului sanitar. Zestrea ospiciului în 1863. Lăudabilele intenții ale d-rului Davila. Interesul direcției sanitare, Nevoile ospiciului, în "Ahiva", Iași 1905, T. 16, nr. 4, pp. 155-163. 34. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu. Istoricul clădirilor actuale ale ospiciului, în "Arhiva", Iași, 1905. 35. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului neglijența medicului primare. Chestia întemeierii unei secții pentru femeile alienate. Încercări de îmbunătățire rămase în rău, în "Arhiva", Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
d-rului Davila. Interesul direcției sanitare, Nevoile ospiciului, în "Ahiva", Iași 1905, T. 16, nr. 4, pp. 155-163. 34. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu. Istoricul clădirilor actuale ale ospiciului, în "Arhiva", Iași, 1905. 35. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului neglijența medicului primare. Chestia întemeierii unei secții pentru femeile alienate. Încercări de îmbunătățire rămase în rău, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 6, pp. 252-256. 36. Zosin P., Ospiciul de la alienați de la Mănăstirea Neamțu (sub epitropia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
35. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului neglijența medicului primare. Chestia întemeierii unei secții pentru femeile alienate. Încercări de îmbunătățire rămase în rău, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 6, pp. 252-256. 36. Zosin P., Ospiciul de la alienați de la Mănăstirea Neamțu (sub epitropia Casei Sf. Spiridon). Un profan medic secundar aproape 20 ani. O anchetă. Statu quo (sfârșit), în "Arhiva" Iași, 1905, nr. 7-8, pp. 308-313. 37. Zosin P., Asistența alienaților, în "Anuarul medical și farmaceutic român", 1906
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pp. 252-256. 36. Zosin P., Ospiciul de la alienați de la Mănăstirea Neamțu (sub epitropia Casei Sf. Spiridon). Un profan medic secundar aproape 20 ani. O anchetă. Statu quo (sfârșit), în "Arhiva" Iași, 1905, nr. 7-8, pp. 308-313. 37. Zosin P., Asistența alienaților, în "Anuarul medical și farmaceutic român", 1906. 38. Zosin P., Intimidarea în tratamentul boalelor mintale, în "România medicală", nr. 1, 1906. 39. Zosin P., Nocivitatea ca simptom în alienația mintală și ca substrat în pornirea criminală, în "Archives de neurologie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ei cu celelalte ramuri ale medicinii și ale științei. Lecție de deschidere a cursului de clinică nervoasă și mintală la Facultatea de Medicină din Iași, în "România medicală", 1907, p. 466. 41. Zosin P., Numărul serviciilor medicale în azilurile de alienați, în "România medicală", nr. 5-6, 1906. 42. Zosin P., Nocivitatea țăranilor învinuiți de instigație și de crime în revoluțiunea agrară din mart 1907, în "Pagini juridice" revista de drept, nr. 7-8, 1907, Craiova. 43. Zosin P., Contribution à l'étude
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
limita inferioară a normalului). În decursul timpului, alte constante pe care le găsește modificate, în investigații repetate perseverent, par a atesta legăturile unor psihoze cu perturbările dinamicii endocrine, bio-umorale. Într-o altă categorie de lucrări referitoare la conformația somatică a alienaților 137, se stabilesc relații între hipotiroidian și epilepsie, hipofuncții genito-suprarenală (uneori hipertiroidiană) în schizofrenie, precum și în teren hipotiroidian și hipercorticosuprarenal în P.G.P. Relații similare se stabilesc între psihoza maniaco-depresivă și o anumită constituție psihologică preexistentă. Această categorie de relații se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
De asemenea, melancolia se manifestă mai ales la sexul feminin, în proporție de 80%, cifră care amintește pe cea găsită pentru sindromul Basedow (88%). Mai trebuie să adaug că, în cercetările pe care le-am făcut asupra modificărilor tiroidei la alienați, am găsit că psihozele afective și periodice dau cifra cea mai ridicată" (Din raportul prezentat la al III-lea Congres Internațional de neurologie și psihiatrie de la Gand). Aceste cercetări au suscitat, timp îndelungat, un șir de cercetări experimentale: intervenții chirurgicale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
endocrină în raport cu bolile psihice, s-au întreprins două mari serii de observații, cea dintâi (I) privind modificările anatomohistologice ale glandelor endocrine în diferite boli psihice, cea de a doua (II) referindu-se la urmărirea evoluției ponderale a acestor glande la alienați. I. În prima categorie a observațiilor anatomopatologice, sau profilat unele concluzii, după cum urmează: În cercetările referitoare la modificările tiroidei la bolnavii cu tulburări psihice, s-a efectuat ai întâi un studiu de ansamblu care a dus la concluzia generală a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alterațiile glandelor suprarenale la pelagroși și în alte boli psihice. Constatările au fost considerate ca insuficient de concludente, deși alterațiile suprarenalelor la pelagroși au fost foarte frecvente și în special de tip sclerotic. Pe un lot de o sută de alienați decedați s-au constatat, de asemenea alterații la nivelul suprarenalelor, dar nu s-au putut contura concluzii certe. Cercetări privind funcțiile glandelor la bolnavii suferind de demență precoce (schizofrenie) au evidențiat tulburări necaracteristice pentru a se putea stabili oarecare determinisme
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Remarcăm faptul că în concepția lui C. I. Parhon exprimată încă în 1913, demența precoce este, "ca și paralizia generală, o boală generală și nu localizată numai al creier". Școala profesorului C. I. Parhon a studiat și funcțiile paratiroidelor la alienați, neputând constata alterații anatomohistopatologice caracteristice. Studiul epifizei, pe care, încă la 1900, o consideră ca glandă cu secreție internă, nu a dus, de asemenea, la concluzii suficient de precise. II. Cercetările privind modificările ponderate ale glandelor cu secreție internă, prelevate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
științelor medicale, București, februarie 1913, nr. 2. 132. C. I. Parhon, Quelques mots sur les aliénés criminels et les criminels aliénés, Archives de sociologie et de criminologie, București, feb. 1914, nr. 1 133. C. I. Parhon, Asupra constituției somatice la alienați, în Congresul psihiatrilor români, Cluj, 1920, și Revista medicală Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Biologia psihozelor afective, Revista medico-chirurgicală din Iași. 138. C. I. Parhon, Contribution a l'étude du syndrome de Korsakoff (în colaborare cu L. Ballif și L. Lunewski), Rev. v neurologhii i psihiatrîi, Praga, 1931. 139. C. I. Parhon, Hidremia la alienați (în colaborare cu M. Cahane), comunicare la ședința de endocrinologie a celui de al IX-lea Congres al Societății române de neurologie, psihiatrie, psihologie, endocrinologie, Secțiunea Iași, 14 oct. 1930, Revista științelor medicale, București, ian. 1931, nr. 1. 140. C.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
al patrulea director în istoria sa. Nici timpurile, nici împrejurările în care a activat în Spitalul Socola nu au fost întotdeauna prielnice, ci se poate spune chiar că au fost potrivnice. În primăvara anului 1945, din Spitalul Socola ("Azilul de alienați", cum i se spunea pe atunci) a fost evacuat aproape tot personalul și circa 90% din bolnavi plecând în refugiu la Târnăveni, în Ardeal. Pavilioanele spitalului rămăseseră de izbeliște, cu un personal extrem de redus și cu bolnavi netransportabili și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
diagnosticul, permit totuși stabilirea unor surse aproximative ale patologiei mintale în întregimea ei în perioada respectivă. Neavând certitudinea diagnosticului nosologic, nu putem să ne îndoim însă de diagnosticul general de boală sau de anomalie psihică, deoarece orice colectivitate își cunoaște alienații. în ansamblul lor deci, cifrele raportate la acea perioadă permit stabilirea unui indice total care variază între cifrele 5 și 1550 alienați între 1910 și 1930 în Moldova. De altfel, din registrele Spitalului Socola rezultă că, în trecut, erau rezolvate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să ne îndoim însă de diagnosticul general de boală sau de anomalie psihică, deoarece orice colectivitate își cunoaște alienații. în ansamblul lor deci, cifrele raportate la acea perioadă permit stabilirea unui indice total care variază între cifrele 5 și 1550 alienați între 1910 și 1930 în Moldova. De altfel, din registrele Spitalului Socola rezultă că, în trecut, erau rezolvate numai cazurile care se impuneau ca urgențe majore sau ca foarte grave probleme sociale; nu era asigurată din acest punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Socola rezultă că, în trecut, erau rezolvate numai cazurile care se impuneau ca urgențe majore sau ca foarte grave probleme sociale; nu era asigurată din acest punct de vedere internarea și nici nu era luată în evidență marea masă de alienați. Este elocvent în acest sens, cum afirmă și P. Brânzei, creșterea actuală a numărului de internări pentru alcoolici. Autorul precizează cauza: creșterea conștiinței. Această cauză, lipsind înainte de perioada 1950 alcoolicii nu se internau, dar alcoolismul era, după cum știm, foarte crescut
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o viață cu medicii CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE 5 I. CELE MAI VECHI ȘTIRI DESPRE PATOLOGIA MINTALĂ DIN MOLDOVA 9 Introducere 9 Elemente de etnoiatrie. Boala și bolnavul psihic 18 în folclorul Moldovei 18 Evoluția vocabularului psihiatric popular 31 II. ASISTENȚA ALIENAȚILOR ÎN MĂNĂSTIRILE MOLDOVEI. OSPICII DE MĂNĂSTIRE 40 Asistența psihiatrică de mănăstire 40 Aziluri și ospicii de mănăstire 42 Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamț 47 Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam 86 Asistența alienaților la Mănăstirea Râșca 88 Asistența
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Elemente de etnoiatrie. Boala și bolnavul psihic 18 în folclorul Moldovei 18 Evoluția vocabularului psihiatric popular 31 II. ASISTENȚA ALIENAȚILOR ÎN MĂNĂSTIRILE MOLDOVEI. OSPICII DE MĂNĂSTIRE 40 Asistența psihiatrică de mănăstire 40 Aziluri și ospicii de mănăstire 42 Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamț 47 Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam 86 Asistența alienaților la Mănăstirea Râșca 88 Asistența bolnavilor mintali la mănăstirile Văratec și Agapia 89 Biserica "Schimbarea la Față": mănăstire, seminar de teologie, biserică parohială și lăcaș de cult pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
psihiatric popular 31 II. ASISTENȚA ALIENAȚILOR ÎN MĂNĂSTIRILE MOLDOVEI. OSPICII DE MĂNĂSTIRE 40 Asistența psihiatrică de mănăstire 40 Aziluri și ospicii de mănăstire 42 Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamț 47 Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam 86 Asistența alienaților la Mănăstirea Râșca 88 Asistența bolnavilor mintali la mănăstirile Văratec și Agapia 89 Biserica "Schimbarea la Față": mănăstire, seminar de teologie, biserică parohială și lăcaș de cult pentru bolnavii psihici ai Spitalului Socola 91 III. OSPICII ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI OSPICII COMUNALE
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ai Spitalului Socola 91 III. OSPICII ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI OSPICII COMUNALE 103 Ospiciul Galata 103 Ospiciul comunal de la "Bariera Salhanalei" 109 IV. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII DE RECLUZIUNE ȘI CASE DE CORECȚIE 113 Prevederile legislative referitoare la alienați în Pravila lui V. Lupu 113 Casele de corecție 119 V. ÎNCEPUTURILE PSIHIATRIEI ȘTIINȚIFICE 128 Primele publicații de psihiatrie. 128 Premisele psihiatriei științifice 128 A. Fătu: Proiectul de organizare a Spitalului de psihiatrie 130 "Nosographul Ospitalului de Neamțu" 135 Julian
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ibidem, p. 302. 45 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, op. cit (Predoslovie). 46 Idem. 47 Op. cit., p. 309. 48 Istoria ieroglifică, pp. 24 și 14. 49 N. A. Bogdan, Orașul Iași, Iași, 1913, p. 199. 50 P. Zosin, Mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Neamț. 51 Din viața starețului Paisie, 1722-1794, Tip. M-rii Neamțu, 1836. 52 A.S.I., Secretariatul de Stat. 53 A.S.I., Inv. Mitropoliei Mold. 6.A/1847, fila 2. 54 Ibidem, fila 4. 55 Ibidem, fila 28. 56 A.S.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
isterice nu se găsește sugestia". 135 "Ce este și ce nu este isteria", Noua revistă medicală, București, 1936, nr. 1. 136 Bulletins et mémoires de la Société médicale des hôpitaux de Paris, 1930, nr. 15. 137 "Cercetări asupra conformației somatice la alienați (Demență precoce, epilepsie, paralizie generală)", Comunicare prezentată la al II-lea Congres al psihiatrilor din România, Iași, 25 septembrie 1921, publicată în Buletinul Asociaților psihiatrilor din România, 1922, an I, nr. 1. 138 "Raportul dintre psihiatrie, știința dreptului și criminologie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
egoism și de lăcomie, de spirit mercantil și grosier materialist, modelele au devenit mai mult decît precare, societățile s-au desacralizat ș.a.m.d. Legea omului a înlocuit Legea lui Dumnezeu, ceea ce a umplut tribunalele de nemulțumiți și spitalele de alienați. Societățile noastre sunt grav bolnave, grevate de mentalități idolatre. Ce le lipsește este spiritul, duhul inspirator și o masă critică de virtuți necesare. Se așteaptă un nou avatar. Sistemele noastre politice și economice trebuie schimbate, trebuie moralizate. Trebuie întronată Înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
un mic ajutor, de 60 de franci pe lună, însă de la 1 ianuarie 1875179. Acum, pe lîngă boala de plămîni, i-a apărut și o turburare mintală, într-un grad foarte înaintat, încît Șerban a fost internat în Sanatoriul de alienați Charité, din Berlin. Agenția română, pînă una-alta și-a asumat acoperirea cheltuielilor 180. După 51 de zile de spitalizare, Șerban a murit, la 29 noiembrie 1874, după-amiază, la ora două și jumătate, fiind în vîrstă de 33 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
întreținerea lui, de cînd este trimis de noi, în Viena. Nu-mi pot explica aceasta indiferență a familiei. Mai ales găsesc inexplicabil pe fratele său, ofițerul". Apoi a răspuns la întrebarea Harietei, că poetul a ieșit "însănătoșit din Institutul de alienați, acum face o călătorie de distracție prin Italia" și că peste vreo douăsprezece zile se va întoarce în țară. "Despre paralizia la mînî și picior, nu am aflat nimic; trebuie să fie scornituri absurde de provincie." După acestea, Maiorescu i-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]