10,911 matches
-
să reacționeze. Această tragedie a neputinței (care avea, la fundamente, înțelegeri diplomatice, prealabile) a pecetluit, pentru aproape o jumătate de secol, soarta României. Și zadarnic au așteptat anumite forțe democratice izbucnirea unui război între puterile occidentale și sovietici (care tot alimentau, în van, speranțele românilor că, totuși, finalmente, vor veni americanii). Totul Dar să revin la cartea informată a d-lui Ioan Lăcustă, care, repet, prin citate din presă, decupate și grupate lunar, voiește să transmită ceva din dramatismul acelor trei
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
s-au făcut vinovați de dezastrul țării. Ba aș spune (am citit, și eu, presa din acea vreme) mai pornit era ziarul Dreptatea al P.N.Ț. (condus de N. Carandino), care avea, în pagina a treia rubrica "Pernița cu ace", alimentată de Oscar Lemnaru. Să rețin faptul că la 16 octombrie 1944 Comisia de epurație a presei hotărăște "excluderea definitivă din presă" a unui prim lot de ziariști: Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu, Nichifor Crainic, Ilie Rădulescu, I.P. Prundeni, Romulus Seișanu, Dem
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
pe firul faptelor. Acum, cînd e limpede că scandalul de la FNI și cel al retragerii banilor din bănci au fost regizate, SRI-ul tace, în timp ce presa e plină de informații, ceea ce n-ar fi rău, dar și de speculații, care alimentează panica. Cu prilejul ultimelor două mineriade a fost debarcat pentru ineficiență dl. Gavril Dejeu. Dar care a fost eficiența SRI-ului atunci? La momentul cel mai potrivit - nici una. Sau, în orice caz, nici una în ceea ce îl privește pe șeful serviciului
O nouă tăcere a SRI-ului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17048_a_18373]
-
Abramov, Viktor Astafiev, Vasil Bîkov sau Vasili Belov. Dar oricît de limpede conturată această orientare în Despărțirea de Matiora, oricît de indubitabilă ar fi simbolistica satului ca loc aproape sfînt, unde viața are semnificație la un nivel cosmic format și alimentat de tradiții, eu cred că romanul, așa cum îl putem noi citi astăzi, într-un timp al alienării generalizate, ne permite (poate chiar ne propune) să reflectăm la alte chestiuni decît cele legate de o lectură cu premise politice sau istorice
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
scandal finaciar. În finalul discursului său, Isărescu s-a referit și la politicienii care au încercat să câștige capital din această criză: " Aceste fapte vor trebui să fie drastic sancționate prin lege la fel ca și declarațiile iresponsabile care au alimentat starea de suspiciune și neîncredere a populației în sistemul financiar și bancar al țării. Cu astfel de lucruri nimeni nu-și poate permite să glumească sau să se facă mai popular, pentru că în joc sunt suveranitatea națională și atributul acesteia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
lui Cehov. 2. Un alt component al Școlii nemțene de poezie este Adrian Alui Gheorghe. Inhibiția, rezerva, timorarea lui Nicolae Sava (al cărui suflet înfricoșat-domol se exprimă în metafora tancurilor care trebuie scoase la păscut) dispar în discursul acestui liric, alimentat de un bios robust, dominat de porniri vehemente. El lucrează direct cu concretul arzător, precum un metalurgist fără mănuși și fără ochelari de protecție. Nota sa specifică o reprezintă o impulsivitate, o sangvinitate a asociațiilor. Cele mai dense stihuri ale
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
fericiților din textele apocrife și valorizarea în acest sens a Insulei Șerpilor, de miturile cosmogonice românești și construcția tradițională a satului ca insulă ordonată (Andrei Oișteanu - Utopografia insulei în imaginarul colectiv românesc). "Dorința de insulă" ca loc al perfecțiunii a alimentat mitul orașului interzis din Africa neagră, Tombouctou, transformînd, chiar împotriva evidenței, o localitate totuși modestă într-un strălucitor centru cultural și comercial (Simona Corlan-Ioan - Tombouctou: Orașul-insulă în Africa neagră). Locuirea însăși este o formă a insularității și cercetarea atentă a
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
convertit politic în alteritatea supusă și distrusă de acțiunea hotărîtă a regelui (Dolores Toma - Ludovic al XIV-lea și insula fermecată). Insula și cetatea utopică din scrierile hermetice ale Renașterii își dovedesc importanța, prin doctrina spațială a alchimiei care a alimentat multe expediții geografice, în mirajul de neocolit al societăților perfecte social, politic sau/și științific, detectabil în spații diferite, de la experimentele comuniste la comunitățile academice (Radu Drăgan - L'utopie hermetique de l'île merveilleuse dans les textes alchimiques de la fin
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
putea face o greșeală. Ei au dreptate totdeauna. Iar dacă există un genocid, acela nu poate fi decît genocidul îndreptat împotriva lor, nu și genocidul celorlalți, - dacă ar recunoaște că există unul. Nerecunoașterea unității omenești, în suferință, indiferent de motive, alimentează mereu sursa dezbinărilor și sentimentelor de ură între etnii. Am stat și m-am gîndit ce perpetuează conflictul acesta milenar. Fiind milenar, o prudență a logicii te-ar îndemna să presupui dacă nu ar exista, cumva o vină între ambele
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
restrîns de studenți, profesorul trebuie să fie atent la personalitatea fiecăruia, la felul cum poate fi provocată și pusă în evidență într-un registru sau altul. Învățămîntul teatral practicat în mase va avea, cît de curînd, efecte dezastruoase. Teatrele sînt alimentate cu tineri actori care, înainte de orice, habar n-au să rostească pe scenă. La propriu. Lăsăm de-o parte nuanțele, intențiile, frazările, accentele, interpretările. Spectatorul înțelege cu greu ce se spune, iar asta este o piedică majoră în a fi
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
exact la ce nivel anume comunicarea n-a funcționat și de la ce punct încolo calea regizorului s-a bifurcat de cea a actorilor. Atmosfera unei lumi șubrede, a unui sat irlandez, izolat, închis, bîntuit de superstiții, legi nescrise, curiozități bizare, alimentat de o voluptate a morbidului este construită mai degrabă vizual. Spațiul în care este amplasată povestea dramatică a unui individ și a unei mici comunități este un han-șopron. Strîmb, înclinat pe o parte, gata să cadă la o pală mai
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
de Pivot "meseriei" sale nu are echivalent în română: Cred că am calitățile unei specii de jurnalist, spune el, mai puțin cotată decît critica literară, care se chema odinioară courriéristes. Așa cum îi arată numele, les courriéristes aleargă prin oraș ca să alimenteze o rubrică, pun întrebări, răscolesc, culeg informații, ecouri, bîrfe, fac interviuri, adesea anchete. Le courriériste este un reporter specializat în teatru, muzică, literatură etc. Un reporter cultural. Iată ce am făcut eu însumi vreme de cincisprezece ani la Figaro littéraire
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
cu un zero absolut. Nu s-a realizat nici măcar o singură piesă deși cerere există din partea telespectatorilor. Mai mult, a funcționat sub semnul unui paradox: neavînd producție te gîndești că a scăzut interesul pieței și nu are rost să o alimentezi cu ceva ce ar zace pe tarabe. Realitatea este exact la 180o. Telespectatorii așteaptă și urmăresc spectacolul de teatru la televiziune, lucru știut de instituție, care toată stagiunea, a difuzat lunea, marțea, pe 1 sau pe 2, aproape sistematic la
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
vorbe, în acești unsprezece ani care au trecut de la Revoluție, tinerilor nu li s-a oferit mai nimic. Nu mă gîndesc la proiecte de genul celor care au mințit generația tinerilor din anii '50, cu șantiere pentru tineret, care au alimentat promiscuitatea de baracă și psihologia de lagăr de muncă, ci la oferte care să-i determine pe tinerii de azi să vrea să se asocieze liber pentru a începe afaceri în România. Așa-numitele Fundații pentru tineret sînt rămășițele fostului
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
la nimic. Cum să fiu înspăimîntat de putere cînd ea îmi dă generozitate, forță, înțelegere?". Studiind cariera lui Marcel Iureș, modulațiile ei în România, vedem cu ochiul liber că talentul nu înseamnă nimic, de la un punct încolo, dacă nu este alimentat cu luciditate, cu o muncă imensă și continuă, cu speranță și nebunie, cu mentalitatea învingătorului, indiferent de context și de dificultățile competiției, cu motivația de a te explora mereu, de a te autoevalua și de a-ți defini miza și
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
de la Paris a reușit performanța de a se compromite făcînd singur scandal, fiindcă i-a fost stopată o remunerație nemeritată.ș...ț G.A. a încasat pînă în august 2001 (timp de doi ani - Cronicar) un salariu lunar de la bugetul alimentat de impozitele românilor, dar stînd mai tot timpul la Paris. ș...ț Detaliu: între altele, raportul serviciului financiar al SSR menționa atribuirea lui G.A. a... tichetelor de masă, în timp ce acesta mînca - vasăzică - la Paris". Divorțul și corupția În plin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
directă. Un fel de Pavarotti and Friends. Suma energiilor de pe scenă nu mai are același impact. Vorbesc acum despre un spectator care cunoaște drumul lui Puric. Este limpede că spațiul nostru teatral are nevoie de această dimensiune. Care a fost alimentată din experiența și truda personală a lui Dan Puric. Cred că este nevoie acum să privim în jur, să vedem ce se întîmplă la ora asta în lume, din acest punct de vedere, ce se poate aduce nou, pe această
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
înmlăștinat cultural în realitatea anilor șaizeci, percepută în dimensiuni grotești de tânărul care a refuzat să-și sacrifice identitatea etnică și spirituală pentru a se înseria unei literaturi încarcerată în dogme. Apoi, atitudinea lui Andrei Codrescu față de filonul autobiografic ce alimentează epicul cărții se concretizează într-o tehnică narativă, marcată de plonjeuri în imaginar, apropiată oarecum formulei "jurnalului ficțiune", pe care o practică tot mai frecvent și postmoderniștii români, cu sublinierea că autorul Unui geniu involuntar în papucii Americii nu-și
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
se ocupase numai de meșterirea și asamblarea miilor de piese. Dar, într-un suprem efort, îi dărui și duhul vieții, dar al unei vieți de nimeni neînțeleasă. "Un îngrijitor bătrîn se urca în fiecare zi pe schela interioară pentru a alimenta într-un fel viața, pe care nimeni nu o credea artificială, a acestui ceasornic și pentru a se asigura - destul de superficial dealtminteri - că totul se petrece firesc, că toate sunt la locul lor. Dar acest om bătrîn, care locuia cu
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
evreii nu pot fi neutri, apolitici, lăsați în pace. Destinul lor politic e transistoric și pecetluit de implacabil. Aceasta ar fi problematica generală a romanului. Însă ceea ce rămâne cu adevărat bun în roman sunt aceste episoade halucinatorii ale lui Bok, alimentate de complexe arhetipale, precum și caracterele fascinante (desprinse parcă din demonologia dostoievskiană) ale Marfei Golov sau Grigori Gronfein. Este un roman care merită citit pentru aceste câteva motive precum și pentru a reconsidera resursele prozei tradiționale în postmodernitate. Bernard Malamud - Cârpaciul, Ed.
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
festival, dinamică, animată, cu mizanscene care au arătat că artiștii caută în ei înșiși, în modalitățile de interpretare a unui text din punct de vedere regizoral, actoricesc, scenografic, că teatrul este, totuși, un organism viu care are nevoie să se alimenteze sau să trăiască pur și simplu traversînd acest tip de existență artistică. Din ce nu văzusem pînă acum, am remarcat vîna subtilă a regizorului Radu Afrim în No Man's Land, o adaptare după Samuel Beckett, o producție, realizată de
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
Dat fiind ceea ce tocmai ai numit, înțelegi de ce vreau să pun stavilă minții. Mi se pare că mintea e un motor prea stângaci pentru a explora ariile de interes pentru mine. Dar la fel e și eul, care mă poate alimenta cu dezlănțuiri de indecență. Nu sunt singurul om din lume, iar îndoielile referitor la propria mea ființă sunt strict ale mele. Nu plec de la premisa că subiectivitatea altora e la fel de idilică. Oricum ar fi, iubesc tangibilul. Ca mai toți poeții
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
Blake a putut trăi această permanentă încordare, de ce n-ar putea și alții? Am văzut cu ochii mei cât s-au iubit părinții mei în ciuda greutăților, disperărilor din relația lor. Atenție însă, dorința trebuie să se mențină trează, să se alimenteze cu emoția izvorâtă din spaima care nu o părăsește niciodată. Dacă aș pierde această încordare, aș pieri ca poet. The Photographer in Winter are un motto din Orwell. Budapesta e utopia dar și distopia ta. Amintirea nu mai puțin. Faci
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
cea rusă -, căci tânărul Pillat a primit pecetea de foc a mesajului dostoievskian. Fire structural veselă și comunicativă, dispunând nativ de umor, tonic, optimist, în ciuda unor lungi șederi în sanatorii, ține balanța între insul social exteriorizat și cel depresiv ce alimentează substanța romanelor sale, unde însă anxietatea și sațiul nu se scaldă în noroaie naturaliste. Ceea ce nu înseamnă că angoasele i se absorb integral în romane - în Jurnalul unui adolescent (1941), în Tinerețe ciudată (1943), în Moartea cotidiană (1946), ultimele două
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
și simpatizaseră cu Garda de Fier, trecînd ulterior sub tăcere acest lucru, s-a creat o opinie cvasigenerală defavorabilă care a copleșit dreapta judecată a rolului intelectualității românești din epocă. Publicarea Jurnalului lui M. Sebastian în anii din urmă a alimentat din plin o dezbatere care, după părerea mea, suferă de o parțialitate tendențioasă în reconsiderarea trecutului. Unde articolul lui Tony Judt își dovedește cu adevărat însemnătatea și face figură discordantă cu majoritatea unor astfel de intervenții datorate străinilor este în
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]