1,413 matches
-
Drujba narodov (în , titlu tradus ca "Prietenia popoarelor") este o revistă literară sovietică fondată în martie 1939, care continuă să existe în Rusia, după prăbușirea URSS, ca o publicație privată. Almanahul "Drujba narodov" a fost fondat în 1939 pentru popularizarea operei scriitorilor din republicile sovietice, publicate în traducere în limba rusă. A avut inițial o apariție neregulată (cu întrerupere în perioada iunie 1941 — octombrie 1943), apoi a apărut începând din 1949
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
în august 1949 sub titlul "„Banater Schrifttum"" (Literatura bănățeană), fiind publicată de filiala din Timișoara a Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română, sub formă de anuar. Al doilea număr a apărut în ianuarie 1951 iar al treilea, cu titulatura de "almanah", în octombrie 1951. Abia din 1956 publicația s-a numit "". Din acest moment, apariția a fost trimestrială. La sfârșitul anului 1958 redacția a fost mutată la București. Din 1960 s-au publicat șase numere pe an, iar din 1968 s-
Neue Literatur () [Corola-website/Science/312590_a_313919]
-
1902, a fost ales Președinte al Societății Academice „Petru Maior”, societatea studenților români de la Budapesta care afirma cultura și limba română prin conferințe, serbări, dezbateri, evocări de personalități, editarea de lucrări, a revistei „Roza cu ghimpi” (1876 --1894) și a „Almanahului Societății” (1885, 1901), întreținând un cor, o orchestră și o bibliotecă. Ion I. Lapedatu a participat ca delegat din circumscripția Nocrich la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, la care s-a hotărât integrarea Ardealului în
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
mângâindu-i manuscrisul, Geo Bogza - carte bună de citit, după plac, pe o bancă într-un parc sau pe un acoperiș, în tramvai sau într-o cabană alpină, de la mijloc, de dinapoi înainte, de dedesubt spre manșeta de sus, ca almanahurile și calendarele străbunicilor, ca răvașele și scrisorile, ca telegra-mele de presă”. La împlinirea vârstei de 70 de ani, în 1998, primește Premiul Opera omnia al Uniunii Scriitorilor, iar în 2003, la 75 de ani de viață și 60 de activitate
Mircea Horia Simionescu () [Corola-website/Science/297623_a_298952]
-
Viena, apoi a devenit membru al Lojei Masonice din Magdeburg. A obținut la Viena funcția de cancelar provincial. Aici a început să-și creeze diverse colecții și o bibliotecă valoroasă. Încă din 1773 colecțiile sale au fost menționate într-un almanah ca numărându-se printre cele mai valoroase colecții particulare aflate la Viena în acel moment. O parte a colecțiilor și-a constituit-o prin achiziții din Viena, fie personal, fie prin intermediul pictorului Johann Martin Stock. Unele picturi provin din colecții
Samuel von Brukenthal () [Corola-website/Science/298791_a_300120]
-
Universității „Babeș-Bolyai”, precum și decan al aceleiași facultăți. Doctor în litere cu teza "Poetica romanului rebrenian. O lectură psihocritică" (1999). Între anii 1997-2000 a fost consilier teritorial șef al Inspectoratului pentru Cultură al județului Cluj. Debut absolut cu critică literară în almanahul „Aradul literar” (1982). Debutează editorial în volumul colectiv "Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu", apărut la Editura Dacia în 1991.
Liviu Malița () [Corola-website/Science/309939_a_311268]
-
de Science Fiction, la EUROCON, în Germania. A debutat în 1982, în revista "Știință și Tehnică", publicând povestirea "Viața de familie". A publicat, începând cu 1982 și până în zilele noastre, zeci de povestiri și schițe în volume colective, reviste și almanahuri. Lista volumelor colective cuprinde “Avertisment pentru liniștea planetei” (Ed. Albatros, 1985), “O planetă numită anticipație” (Ed. Junimea, 1985), “Povestiri despre invențiile mileniului III” (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1986), “Povestiri ciberrobotice” (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1986), “Cosmos XXI - întâmplări dintr-un
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
Știință și tehnică". În același an obține primul său premiu național, pentru proză fantastică, la Convenția Națională a Cenaclurilor de Anticipație, ROMCON. Începând cu 1982 și până în prezent a publicat zeci de povestiri și schițe în volume colective, reviste și almanahuri. Între reviste care i-au publicat operele se numără "Știință și tehnică", CPSF Anticipația, Almanahul Anticipația, Jurnalul SF, Orion, Helion, Paradox, Vatra, Quasar etc. Grafician ocazional, a realizat coperțile volumului propriu "Marilyn Monroe pe o curbă închisă" și a cărții
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
Convenția Națională a Cenaclurilor de Anticipație, ROMCON. Începând cu 1982 și până în prezent a publicat zeci de povestiri și schițe în volume colective, reviste și almanahuri. Între reviste care i-au publicat operele se numără "Știință și tehnică", CPSF Anticipația, Almanahul Anticipația, Jurnalul SF, Orion, Helion, Paradox, Vatra, Quasar etc. Grafician ocazional, a realizat coperțile volumului propriu "Marilyn Monroe pe o curbă închisă" și a cărții "Bug Jack Barron" de Norman Spinrad (în traducerea lui Mihai Dan Pavelescu și Cristian Tudor
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. În 1989 revista Urzica a organizat concursul de proză satirico-umoristică, la care Marele Premiu “ I.L. Caragiale” a fost câștigat de Lucian Perța Din 1975, revista Urzica a publicat anual, până în 1989 inclusiv, câte un "„Almanah Perpetuum Comic - Urzica”". După revoluție și revista "Urzica" a fost lovită de economia de piață. Unii au vrut să și-o adjudece gratuit și de aceea publicația a sucombat. Din 1990, revista a apărut sub titlul Moftul român, serie nouă
Urzica (revistă) () [Corola-website/Science/314907_a_316236]
-
publicistic, Relații publice și Publicitate. Debut literar, cu proză, în revista „Alma Mater” (Universitatea „Al.I.Cuza”, Iași, 1970). Debut în volum, prin concurs, în 1981 (Editura Junimea). Colaborează la „Opinia studențească”, „Cronica (revistă de cultură)|Cronica”, „Convorbiri literare”, „Revista muzeelor”, „Almanahul Convorbirilor literare”, „Almanahul Ateneu”, ziare și reviste din Iași, București, Chișinău, Focșani, Vaslui, Bacău, Bârlad, Cluj, Suceava, Mureș ș.a. Frecventează cenaclurile: „N.Labiș” de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași (1967-1972); „Ion Creangă” de la Cenaclul de Îndrumare a Creației Populare
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
și Publicitate. Debut literar, cu proză, în revista „Alma Mater” (Universitatea „Al.I.Cuza”, Iași, 1970). Debut în volum, prin concurs, în 1981 (Editura Junimea). Colaborează la „Opinia studențească”, „Cronica (revistă de cultură)|Cronica”, „Convorbiri literare”, „Revista muzeelor”, „Almanahul Convorbirilor literare”, „Almanahul Ateneu”, ziare și reviste din Iași, București, Chișinău, Focșani, Vaslui, Bacău, Bârlad, Cluj, Suceava, Mureș ș.a. Frecventează cenaclurile: „N.Labiș” de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași (1967-1972); „Ion Creangă” de la Cenaclul de Îndrumare a Creației Populare Iași (1968-1972); „M.
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe. Ea a fost publicată în ediția din 1842 a almanahului literar anual "The Gift: A Christmas and New Year's Present for 1843". Povestirea se referă la chinurile îndurate de un prizonier al Inchiziției spaniole, deși Poe ocolește faptele istorice. Naratorul din povestire își descrie experiența sa de torturare. Povestirea
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
împins încet înspre groapă, începe să audî voci omenești. Pereții sunt trași repede înapoi și un braț îl prinde. Armata franceză condusă de generalul Antoine Lasalle ocupase orașul Toledo, iar Inchiziția încăpuse pe mâinile dușmanilor săi. „” a fost inclusă în almanahul "The Gift: A Christmas and New Year's Present" pentru anul 1843, publicat de Carey & Hart. Ea a fost puțin revizuită la republicarea în ediția din 17 mai 1845 a periodicului "Broadway Journal". William Butler Yeats s-a manifestat în
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
Pavonis și Epsilon Carinae, au primit numele proprii de Peacock și Avior în 1937 de către Her Majesty's Nautical Almanac Office în timpul creației The Air Almanac, un alamanah de navigație pentru Royal Air Force. Printe 57 de alte stele incluse în almanah, acestea două nu au nume clasice. RAF a insistat ca toate aceste stele trebuie să aibă nume, așadar noi nume au fost inventate pentru ele. Cartea "" de R.H.Allen (1899) a avut efecte asupra denumirii stelelor: Câteva stele sunt denumite
Denumirea stelelor () [Corola-website/Science/328611_a_329940]
-
este un sistem de calendare distincte și almanahuri utilizate de către civilizația precolumbiană Maya din Mezoamerica, precum și de către unele comunități moderne Maya din Guatemala de nord, dar și din Veracruz, Oaxaca sau Chiapas, Mexic. Principiile de bază ale calendarului mayaș se bazează pe un sistem care a fost folosit
Calendarul mayaș () [Corola-website/Science/317832_a_319161]
-
pseudonimul Emil Georgius în revista literară Luceafărul (nr. 746 din 14 august 1976). Tot în revista Luceafărul (nr. 1163 din 16 august 1984) îi va apare publicat un grupaj de 5 poezii sub același pseudonim, Emil Georgius. Este prezent în Almanahul Anticipația al revistei "Știință și tehnică" pe 1982 și 1983. Nuvela "Comando", publicată în Anticipația 1983 primește în 1983 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură de anticipație. A publicat nuvele, povestiri fantastice și științifico-fantastice în reviste literare precum "Argeș", "Magazin", "Viața
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
Habsburgic (1815) și primar al Timișoarei între anii 1819 - 1833. Între 1872 și 1918 apare ziarul de limbă maghiară “Delmagyarorszag” și cotidianul “Temesvari hirlap” (1903-1939). Minoritatea sârbă a ieșit pentru prima dată pe piața presei locale în 1829 cu “Banatski almanah”. Primele ziare în limba română apărute în perimetrul bănățean au fost tipărite la Viena și apoi la Pesta, așa cum s-a întâmplat cu “Luminatorul” condus de Vincențiu Babeș. Alte ziare și reviste care s-au impus în spiritualitatea epocii au
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
A, unde, în iunie 1997, fondează "Origini Romanian Roots", "A Review of Literature, Ideas, and the Arts", iar la scurt timp după aceasta, înființează editura "Criterion Publishing " la care, din anul 2000 începe să publice "Caiete Internaționale de Poezie" și "Almanahul Origini". Se stinge din viață la 22 noiembrie, 2010, la București. Revista "Cronica", Iași, 1969.
Gabriel Stănescu () [Corola-website/Science/314224_a_315553]
-
altor organizații antisovietice, condamnaților li s-au aplicat pedepse exagerate, în temeiul unor acuzații false, documentele care constituiau "dovada crimei" fiind corespondența membrilor organizației, Regulamentul acesteia, două poezii antisovietice scrise de Vladimir Bivol, armele și cartușele confiscate de KGB, precum și almanahul ziarului "Basarabia și Bucovina", considerat "culegere fascistă". Constantin Condrat, Ion Istrati, Vladimir Bivol, Vasile Vâlcu și Victor Andreev au fost condamnați la moarte prin împușcare. Ceilalți membri ai organizației au fost condamnați la diverse termene de muncă forțată în Siberia
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
sale. Printre acestea se aflau, pe lângă epopeile homerice, opere ale clasicilor greci și latini, scrierile filozofice și cosmografice ale lui Aristotel și comentariile la opera aristotelică de Alexandru din Afrodisia. Ulterior biblioteca a fost îmbogățită de numeroase lucrări istoriografice, calendare, almanahuri, precum și de cărți aduse de oștenii români care participaseră în 1683 la asediul Vienei. De-a lungul vieții Cantacuzino a colecționat manuscrisele cărturarlor care trecuseră pe la Mărgineni și periodice de limbă italiană. Biblioteca a fost destrămată după moartea stolnicului, ajungând
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
stins încet, încet, iar Pantazi a luat-o de la capăt cu o altă „încercare” la Ateneul Tineretului (Casa Malaxa de pe aleea Alexandru, la Șosea). Între timp a lucrat la „Revista Cutezătorii”, a fost îndrumător cultural la „Vatra Luminoasă” și la „Almanahul Literar”. A locuit cu totul întâmplător, în celebrul „Hanul Galben”, loc al acțiunii din romanul lui Mateiu Caragiale „Craii de Curtea Veche”. Aici a avut condiții bune de lucru, a pictat, a scris și a citit mult: Constant Tonegaru, Dimitrie
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
caricaturii a apărut mai târziu și doar influențat de larga circulație datorită evoluției tehnologiei de tipar cât și de priza la public al deja faimoșilor caricaturiști menționați. În Germania, pe la 1770, Daniel Chodowiecki începe să colaboreze cu desene satirice în almanahurile editate la Berlin, comentând grafic stilul de viață al societății germane. Tot în Germania, J. H. Ramberg a popularizat tradiția caricaturilor hogarthiene. În declinul monarhiei franceze, Louis Boily și Philibert Debucourt adopta tehnicile predecesorilor britanici. După o perioadă de restricție
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
Gerrymander") și Alexander Anderson devin exponenții de seamă ai genului caricatural. În acea perioadă, caricaturile erau tipărite cu precădere în formă de broșuri sau foi volante (flyere) și vândute ca atare în librării și magazine de artă sau în specifice almanahuri de gen. Abia în 1820 se petrece permutarea caricaturii spre hebdomadare datorită extinderii capacității tipografice și a proliferării publicațiilor jurnalistice. Caricaturile realizate de William Charles apăreau cu regularitate în aceste timpurii publicații, înfierând cu un umor spumos, atitudinile ipocrite și
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
acest gen, este ironia sau, mai pe șleau spus, bășcălia. Caricatura de acest gen nu a putut prolifera decât odată cu eficacitatea tehnologiei de tipar după 1820 când procedeele litografice au putut oferi posibilități de multiplicare. După apariția primelor gazete și almanahuri după 1840, caricatura de gag a putut fi răspândită eficient și economic în toate mediile sociale. Multe dintre acestea au urmat calea inițiată de almanahurile englezești Cruikshank. În decada următoare au apărut în America o serie întreagă de almanahuri de
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]