7,971 matches
-
flutură gleznele fără teroarea că, mai târziu, te vor despărți ani-lumină de singurătatea prusacă a buzelor ei, prețios numite de alții focuri de tabără - vârstă ingrată, s-ar spune în cartea nedeschisă de ani dintr-o bibliotecă îngustă, prin care alunecă lenevoase femei în paltoane de iarnă - e-o seară prea tristă, cu ploaie, vorbe neînsuflețite și vodcă lemon, și umezeala îți pătrunde în oase, urzind un fel de rețea de friguri și frici - adevăratul motiv pentru care înșir versuri din
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
nu mi-ar mai trebui altceva. Atunci Nina a izbucnit. Ești antisemit. Dacă nu aș fi evreică, nu te-ar enerva faptul că stau în casa lui Enescu și nu mi-ai sugera să mă las de muzică. Discuția care alunecase în mod nejustificat pe această pantă a durat pînă la masa de seara, unde ne-am dus tot împreună. Acolo ni s-a alăturat un prieten al Ninei care era arhitect. Datorită prezenței lui, disputa la care asistasem s-a
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
viermii vioi, mișcularzi, elocvenți... ai hoiturilor lui Baudelaire!)... și de oase frînte, țăndăruite, de nervi vineții, scîrboși, flaști, neracordați la marile sisteme nervoase centrale distruse, de vene și artere golite, dezumflate de fluxul lichidului devenit acum murdar, mucilaginos, cleios... să alunec în fleașca întinsă vîscos pe podele, să cad ca un om beat, voma mea să se adauge luxurii imunde a gunoaielor înflorite în jur... Pe scurt: ca dînsul să supraviețuiască, să mai fie îngrijit, să mai fie bibilit de o
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
proiect personal făcut din gunoaiele timpului meu, cu față umană & pungi sub ochi, care urlă Pentru că am așteptat inutil Salvarea și ea a venit Pentru voi toți și pentru mine Și ne-a întrebat cîți bani avem în bancă. Ștrumfii alunecă pe gresia udă Cînd a alunecat Zveruța pe gresia udă, cînd i-am auzit capul izbindu-se de ea, am simțit că mor. De ce să mi se fi întîmplat una ca asta? Domnica plîngea în baie cu ea Și eu
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
meu, cu față umană & pungi sub ochi, care urlă Pentru că am așteptat inutil Salvarea și ea a venit Pentru voi toți și pentru mine Și ne-a întrebat cîți bani avem în bancă. Ștrumfii alunecă pe gresia udă Cînd a alunecat Zveruța pe gresia udă, cînd i-am auzit capul izbindu-se de ea, am simțit că mor. De ce să mi se fi întîmplat una ca asta? Domnica plîngea în baie cu ea Și eu îmi mușcam mîinile la locul faptei
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
mea?" - mă întreabă o prospătură pe mail... Ce aș putea să-mi doresc? Să fie pîine în lume, plus un duș împreună. Textul tău Am citit textul tău și am rămas blocat: asta e . vine într-un fel din ștrumfii alunecă, dar e mai mult - e ceea ce îmi doresc eu să fac - o poezie frumoasă și simplă... N-am reușit niciodată... Gîndurile unui poet trebuie să fie frumoase și simple" - spunea un poet oriental citat de Marius Oprea... Nu am reușit
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
mort trebuie să fie, da, cu mult mai inteligent decât cel aruncat în grabă peste multa prostime. Acum, însă, am un moment de, poate, vinovată slăbiciune. Sunt ispitit să fiu mai degrabă fericit și sărac cu duhul, mă las să alunec leneș, într-o dubioasă voluptate. Rudă cu ruinele, mă șterg încet în verdele șters al măslinilor, mă sfărâm în murmurul abia deslușit al acestei amieze cu greieri mulți, decad, provincial și periferic, din greaca și din latina clasică, în dialectul
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
ce se stinge. e aici de la început. puțin mai deasupra, lipit de perete. abia se mai ține să nu cadă pe podea. e foarte vlăguit. are oasele ieșite pe-afară și nici o lumină. pare zidit, dar nu e așa. mai alunecă spre podea și atunci în cameră se face foarte frig. când coboară, întunericul devine pânditor. seamănă bine cu un soare negru, abia răsărit. în spatele acestui soare peretele s-a înnegrit. soarele ăsta cunoaște o lumină acoperită, care nu se vede
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
din care am plecat cu bilet de voie. ne întoarcem iară și iară între filele adîncului, ce ne strigă pe numele mic. trecem prin memoria celorlalți ca printr-o tabără militară. aici, în adînc, ce veselă-i lumina. ce lin alunecă trupul în faldurile de lut. doar brațul inimii bate zadarnic gongul de întoarcere. doar pulsul cărnii tace și urlă în cuvinte de sfîrșit și început. ploaia din grindă susurul ploilor arămii. cu acel amestec de vedenii și nepăsare. în acea
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
în folclorul religios răsăritean ziua căderii îngerilor răzvrătiți și ziua tradițională în care dracii se trezesc din amorțire și sunt buni de muncă, că, în aceeași sursă folclorică, se găsește și semnificația uleiului de floarea-soarelui vărsat de Annușka, pe care alunecă Berlioz și-și găsește sfârșitul, căci sufletele, în drum spre rai, sunt obligate să treacă peste o punte unsă cu untdelemn, păcătoșii alunecând în iad, iar drepții ajungând cu bine dincolo ș.a.m.d. Originală este și "decodarea" lui Koroviev
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
că, în aceeași sursă folclorică, se găsește și semnificația uleiului de floarea-soarelui vărsat de Annușka, pe care alunecă Berlioz și-și găsește sfârșitul, căci sufletele, în drum spre rai, sunt obligate să treacă peste o punte unsă cu untdelemn, păcătoșii alunecând în iad, iar drepții ajungând cu bine dincolo ș.a.m.d. Originală este și "decodarea" lui Koroviev din suita infernală a lui Woland, personaj declarat de Culianu "neidentificabil" în sursele demonologice curente. Acesta este într-adevăr "inventat" de Bulgakov din
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
ii retează. Ca să-și ascundă rușinea, Vulpoiul amăgi mulțimea: -De curând am adoptat Această ținută nouă Și v-o recomand și vouă Adaugă, apoi, agale, Expunându-și părțile dorsale: -Cu această toaletă Mă simt ușor ca o subretă Pot s-alunec prin desișuri. Și nu mă-ncurcă prin tufișuri. Altă coadă nici nu visez! De ce să mă-mpovărez C-o bagatelă incomodă? Coada scurtă e la modă! Citește mai mult Deși e maiestru de vânătoarePrin cotețe și-n codrul mare,Prins
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-l asalteazăși din coadă-i ii retează.Ca să-și ascundă rușinea,Vulpoiul amăgi mulțimea:-De curând am adoptatAceastă ținută nouăși v-o recomand și vouăAdaugă, apoi, agale,Expunându-și părțile dorsale:-Cu această toaletăMă simt ușor ca o subretăPot s-alunec prin desișuri.Și nu mă-ncurcă prin tufișuri.Altă coadă nici nu visez! De ce să mă-mpovărezC-o bagatelă incomodă?Coada scurtă e la modă!... XXVI. EPI-PROVERBE-GRAME, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. 11.,,Dum
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
care le credeam ferecate pentru că astfel trebuie. Fără a se recurge neapărat la vreun gest definitoriu, totuși are loc reîntregirea celui care oricât de încețoșat între impropriu și complex fărâmițat ar fi în esența sa, neîndoielnic este „Omul”: „Covârșitoarea durere/ alunecă pe întunecatul cer/ și firul alb voalat/ străpunge marea resemnării./ Suferință adâncă/ cu degete crispate/ spre înfiorătorul cui/ ce carnea o străpunge./ Pe cruce,/ părăsit durerii sale, Omul./ Și geamătul cu plânsul simplu/ al clipei fapt, cu viața în valoarea
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
de obișnuință și iubirea ceea ce crezi că sunta ceea ce cred că ești... XIV. ÎNAINTEZ SAU STAU..., de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017. înaintez sau stau între două necuprinsuri cu neputința de a mă contura alunec înafară într-un cineva care rămâne mereu altcineva pentru ce neliniștea sfâșâie sclipirea de a fi înafara inimii e absența neauzitul strigăt al mineralei tăceri deconcertantă eternă transformare cândva peste mine vor cădea norii întunericul altui început și pasărea albă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
ochi de chilimbar și râs de miozotis cum trece dureros de tăcută, oarbă și surdă la viclenia timpului. am să-mi așez zilele rămase în brațele ei niciodată înclinate spre apus, cu o sete verticală de înalt, să simt cum alunec în verde și norii până când mă voi așeza descântec să mă toarcă pământul ... Citește mai mult iubite,te caut atât în necuprinsul meuîncât lăcrimează așteptarea rostogolităprin corbi și castani;sunt tot mai sărace cuvintele ce mi-au rămas,am să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
La inima clopot, prin ochi de lumină,/ Ea tâmplă pulsândă, iertare și vină...// Da-nu se aude,/ Eu, tu se aude, eu, tu.../ Tic tac tic tac/ E-atâta lumină-n orizontul opac!” (Orizontul opac). Da, compozit fundamental dar selectiv, alunecând absolut firesc în disoluție până la un rezultat și el fundamental... Nu pot să nu mă gândesc la nemuritoarele interpretări ale Tatianei Stepa, în care după cum se regăsește poeta, deseori mă regăsesc și eu... Oricare contur are un interior, și oricare
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
ies din pământul care mă naște în Univers. Înspre ființă (fiicelor mele) Sunt unică, pentru că tu nu ești decât pentru mine. Inventăm împreună o religie a propriului meu sânge, un joc ca o umbră peste a fi și a nefi. Aluneci spre timp, spre lucruri, spre din ce în ce mai departe de mine, dar până atunci reinventăm în secret semne adânci în care lumea nu poate să încapă - doar ochii zeului și ninsoarea lui peste noi. Geneză fiicelor mele Locuim împreună în același trup
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
aș cuprinde și te-aș lega între linia inimii și linia vieții din palma mea! M-aș prăvăli cu tine în harta destinului meu trecător, te-aș chema și te-aș iubi în toate celulele mele de dor. Ochii-mi alunecă și linia vieții mele se zbate când tu îmi ghicești în palmă că zborul se mută departe. Naufragiu Din spate semănai mai mult cu un naufragiu decât cu o iubire: pentru tine voiam să miros a ierburi sălbatice și să
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
unei minime decențe: Plutonul, cu bucile albe și goale, năvăli ca o avalanșă prin ușa ușor deschisă a sălii de dușuri ocupate în cea mai mare parte de cei dinaintea lor. Tălpile goale se chirceau pe cimentul rece ca gheața, alunecând pe luciul făcut de săpunul câtorva generații de nespălați... (pag. 91). Gheorghe Andrei Neagu insistă stilistic pe ridicolul și absurdul ordinelor și comenzilor militare, pe zâmbetul tâmp și pe satisfacția imbecilă a... ‘toa’șului Gradu’, o lume uneori frustrantă, de
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
sincere, adolescentine, care, deși anxioasă și crispată, rămâne la nivelul unui strigăt disperat de iubire neîmplinită: „Cu gândul îți ademeneam vorbele,/ cu ochii îți ardeam zâmbetul,/ cu mersul îți chemam drumul,/ cu plânsul îți inundam calea” („Rătăciri”, pag. 14), ca să alunece spre speranță: „Locuiam ca un mac în lanul de grâu/ până au venit secerătorii/ și din verbul meu au făcut drog/ iar din inima ta, pâine” (Ibidem); ca-ntr-un carusel al iubirilor iluzorii: „doar timpul se-ndoaie/ de dorul
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
De pește sate și uliți se aud colinde. Nici frigul nici vintul nu-i poate opri Iată cum ies pe la porți zeci de copii. Se adună cu toții și pleacă grăbiți, Dar unii dintre ei sînt încă adormiți. Aleargă,se-mping,alunecă și cad, O gălăgie veselă răsună peste sat. Din poartă în poarta merg cu toții cintind Referenul ce din datini îi zice colind. Începe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă, Aleargă cu colindul din casă în casă. Le place
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
coline,De pește sate și uliți se aud colinde. Nici frigul nici vintul nu-i poate opriIata cum ies pe la porți zeci de copii.Se adună cu toții și pleacă grăbiți,Dar unii dintre ei sînt încă adormiti.Alearga,se-mping,alunecă și cad,O gălăgie veselă răsună peste sat.Din poartă în poarta merg cu toții cintindReferenul ce din datini îi zice colind.Incepe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă,Aleargă cu colindul din casă în casa.Le place mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
publicat în Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015. Când liniștea pădurii se așterne la zenit Și frunzele în ruguri de foc se tot aprind, Lumină se topește,în stropi,în lăstăriș, Ceva-mi apare-n cale,sărind din luminiș. Alunecând ușor,pe-o rază ce coboară Din sânul lui Amor,simțirea mi-o înfioară. Ședeam și mă uitam și nu-mi venea să cred, Dar poate că visăm,sau nu eram atent. -Suava-ntruchipare,arată-mi ce s-aleg, -A visului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
El, Iisus Hristos este țelul nostru suprem către care trebuie să tindem. Autorul arată ce pericole poate aduce împărtășania rară, în viața creștinilor, starea de nepăsare permanentă acestora, pentru că n-au frâu și nu se pot înfrâna îi face să alunece în prăpastia păcatului, prin degradare morală. În concluzie, autorul arată că în viață și spiritualitatea ortodoxă, Sfânta Împărtășanie are o însemnătate deosebită. Ea reprezintă momentul cel mai important din viața noastră creștină, pentru că atunci primim în ființa noastră Trupul și
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]