6,823 matches
-
versant pentru crearea de pârtii, construirea de drumuri de acces, realizarea de construcții pe terenuri în echilibru precar (de exemplu: de-a lungul unor faleze afectate de abraziune marină, pe versanții instabili), toate acestea având ca urmare producerea de ravene, alunecări de teren, surpări și avalanșe ș.a.. Acțiunea turismului asupra învelișului de aer este nesemnificativă. Fiind o activitate producătoare de servicii, turismul eliberează poluanți doar ca urmare a unor activități conexe obligatorii, precum transportul, producerea energiei electrice și termice etc.. Se
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
deșeurilor menajere, incendierea accidentală a unor areale forestiere, prelevarea unor specii ierboase rare, perturbarea habitatelor naturale ale unor specii faunistice ș.a. Tăierea pădurilor declanșează, adesea, o serie de procese de degradare a solului, ce afectează cel mai grav peisajul, prin alunecări de teren, surpări și spălarea versanților. Mari prejudicii sunt aduse și de circulația și camparea turistică necontrolată, în afara traseelor marcate, soldate, frecvent, cu distrugerea vegetației, colectarea unor specii protejate și braconajul. Cea mai nefastă degradare a mediului rămâne, însă, omniprezența
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vieții. (Meridian) Oglinda este o aventură a spiritului, o încercare (eșuată) de luare în posesie a sinelui, hărțuindu-l cu imagini deformate, inexacte. Ea înseamnă timp, dar și spațiu câștigat (prin multiplicare). Este vorba de un spațiu al privirii, al alunecării printre străluciri de o clipă, printre oglinzi nesigure și mișcătoare. Spațiul aparține absențelor multiple, tăcerilor tanatice. Se câștigă nu numai în exterior, ci și înăuntru, printr-o senzație de rătăcire fără capăt, de vastitate interioară. Imaginea din oglindă, înstrăinată, sfârșește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
meoțiene. Materialul paleontologic a fost de-pus spre păstrare și determinare la laboratorul de geologie al Universității din Iași, fiind valorificat în câteva lucrări publicate de geologul N. Macarovici. În 1936, I. Gugiuman a făcut o serie de observații asupra alunecărilor de straturi și scurgerilor de gloduri de pe valea Crasnei și a Lohanului, iar în 1942 a realizat un studiu geografic de ansamblu al văii Lohanului. În 1959, în studiul de geografie fizică și economică al Depresiunii Huși, a făcut referiri
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Văii Lohanului. În culmea dintre văile Lohan și Crasna se întâlnește următorul profil: la 108 m altitudine se află un lumașel calcaros alcătuit numai din valve de mactre mici chersoniene rău păstrate; între 115 și 140 m altitudine se întâlnesc alunecări de teren în care se văd nisipuri argiloase și argile marnoase; urmează între 140 și 160 m altitudine, o alternanță de nisipuri argiloase, argile nisipoase, strate de argile vinete sau gălbui, argile vinete compacte și nisipuri cu hornblendă. Între 163
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nord de satul cu același nume, caracterizate prin înclinarea suprafeței lor în sensul în care sunt înclinate și stratele dure. Marea mobilitate a depozitelor geologice care alcătuiesc aceste platouri (depozite dominate de formațiunea nisipoasă) favorizează o intensă activitate morfosculpturală (pornituri, alunecări de strate, șiroiri), activitate care determină o îngustare rapidă a acestor platouri și o adâncire necontenită a fragmentării pe linia înșeuărilor vechi, de-a lungul căreia înaintează spre amont eroziunea regresivă a pâraielor ce se îndreaptă, de aici, fie spre
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore, ele nesuferind modificări majore prin intervenția antropică directă; • nivelul șesului este nivel de bază pentru o serie de procese geomorfologice de pe versanți (spălări areolare, ravenare, alunecări); • la scara hărții de lucru (1:25.000), o serie de detalii ale albiilor minore nu sunt reprezentate; • către obârșia văilor, albiile minore fie că nu s-au incizat încă suficient pentru a putea fi introduse în calcule, fie că
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
vest de această culme, care contribuie la intensificarea vânturilor din N, N - NV și NV; apoi prezenței cuestelor care, în anumite sectoare micșorează intensitatea vânturilor și prezenței adăposturilor naturale de tip „hârtop”, la obârșii de torenți sau pe deluvii de alunecare. Lipsa stațiilor meteorologice în această parte a Podișului Central Moldovenesc, ca și înregistrările disparate ale datelor, fac dificilă caracterizarea stării climatice locale. Cu atât mai mult cu cât stația meteorologică de la Huși (de care regiunea studiată nu este situată prea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
are o expoziție opusă căderii mai îndelungate a razelor solare. Pe lângă marea înclinare sub care cad razele solare pe suprafața cuestelor, scăderea temperaturii aerului este accentuată și de abundența apei provenite din izvoarele pânzelor acvifere scoase la zi prin necontenita alunecare a stratelor pe pantele versanților și de evaporarea intensă a acestei ape, provocată de mărirea suprafeței terenului, ca urmare a prezenței microreliefului (cornișe, monticuli, rigole, râpi). În lunca Lohanului, regimul climatic se prezintă diferit, caracterizându-se prin precipitații puține, temperaturi
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
proprietăți ale rocilor de bază și ale depozitelor superficiale, influențând, prin aceasta, comportamentul lor față de acțiunea unor agenți modelatori. Astfel, îmbibarea cu apă a rocilor argiloase și marnoase, provoacă scăderea frecării interioare a acestor roci, le măresc plasticitatea și favorizează alunecarea unor mase de roci sub acțiunea forței gravitaționale. În felul acesta, apele subterane influențează manifestarea alunecărilor de teren, unele dintre cele mai spectaculoase procese morfogenetice. Prin însăși prezența sa, apa subterană poate provoca creșterea considerabilă a greutății unor mase de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
unor agenți modelatori. Astfel, îmbibarea cu apă a rocilor argiloase și marnoase, provoacă scăderea frecării interioare a acestor roci, le măresc plasticitatea și favorizează alunecarea unor mase de roci sub acțiunea forței gravitaționale. În felul acesta, apele subterane influențează manifestarea alunecărilor de teren, unele dintre cele mai spectaculoase procese morfogenetice. Prin însăși prezența sa, apa subterană poate provoca creșterea considerabilă a greutății unor mase de roci, favorizând declanșarea acelorași procese (alunecări de teren). Structura geologică variată ca facies petrografic, alternanța păturilor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
acțiunea forței gravitaționale. În felul acesta, apele subterane influențează manifestarea alunecărilor de teren, unele dintre cele mai spectaculoase procese morfogenetice. Prin însăși prezența sa, apa subterană poate provoca creșterea considerabilă a greutății unor mase de roci, favorizând declanșarea acelorași procese (alunecări de teren). Structura geologică variată ca facies petrografic, alternanța păturilor permeabile și impermeabile, ca și caracterul lentiliform al formațiunii argilo - marnoase sunt cauzele care explică neregularitatea poziției pânzelor de apă din bazinul Lohan. La aceasta este necesar să adăugăm că
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
geologice pe o grosime de 150 - 200 m, a produs degradarea pânzelor de apă existente în aceste formațiuni. Prezența pânzelor acvifere este semnalată în mod natural de existența izvoarelor sau a vegetației higrofile (iubitoare de umezeală). Porniturile de teren și alunecările de strate sunt, la fel, o dovadă a existenței pânzelor acvifere. Pentru a caracteriza, pe scurt, hidrogeografia regiunii, vom utiliza clasificarea făcută de Constantin Martiniuc pentru pânzele de apă. În acest caz, se remarcă: • pânzele de apă din șesurile aluvio-coluviale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de apă pe coaste deschise de eroziune constituie un factor principal în formarea unui complex de soluri, caracteristic pantelor umede. Deschise de eroziune, ele se scurg sub formă de șiroiri, producând local, fenomenul de lăcoviștire a pânzelor puternic frământate de alunecări și dând naștere unui complex de soluri glimee, cum poate fi văzut, ca exemplu tipic, la sud de satul Tătărăni. Din izvoarele care se cunosc în această regiune, ca și din locurile care au multă apă la mică adâncime, foarte
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a Moldovei. De la Fundătura-Pâhnești în jos, Lohanul își schimbă direcția, îndreptându-se spre sud, iar valea devine ușor subsecventă. Paralel cu aceasta și profilul transversal al văii se modifică, malul stâng devenind din ce în ce mai accentuat, până la transformarea în cuestă, frământată de alunecări de teren. În profilul longitudinal se observă o accentuare a pantei, albia majoră a Lohanului având în dreptul Dobrinei o altitudine absolută de 170 m față de 303 m cât avea la vest de Pâhnești, deci o cădere de circa 130 m
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
că direcția lui este net subsecventă, fiind orientat de la NE la SV. Această schimbare de direcție a atras după sine o desfășurare tipică a cuestei de pe versantul stâng, care aici este cu 200 m deasupra albiei majore a râului, a alunecărilor de teren (mai ales acolo unde s-au produs despăduriri), a hârtoapelor, iar panta șesului este domoală (3,5 m până la 1 km). Din această cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cu pante înclinate (15° - 20°) și puternic înclinate (> 20°) energia reliefului prezintă valorile cele mai ridicate din întregul bazin (0,52 - 0,62 și peste 0,62), fenomen care este însoțit și de o serie de procese de versant accentuate (alunecări de teren asociate cu ravenări), cum apar pe valea Lohanului, în special pe flancul stâng, deci în zona de cuestă. De asemenea, ponderea versanților din cuprinsul bazinului depinde direct tot de densitatea rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru artera principală
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sunt cele din complexul superior argilo - nisipos, mai rar depozite loessoide. b) cernoziomurile sunt prezente în bazinul Lohan cu mai multe tipuri (după I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
râurilor. Astfel, până la recensământul populației din 1912, densitatea acesteia în regiunea avută în vedere a oscilat între 37,5 și 90,6 loc/km2. pe fondul acestor densități însă, unele sate din această regiune, dezavantajate de situl restrictiv, afectate de alunecări sau inundații, cu puțin teren disponibil sau părăsite de o parte din locuitori, atrași de așezările noi, au rămas la aceleași dimensiuni ale vetrelor (exemplu, satul Pâhna, în apropiere de confluența cu Crasna). În același timp s-au format și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
5 - 4,5 Km/Km2 și o energie de relief între 0,38 - 0,62. Datorită înălțimii pe care o are Dealul Lohan, marii mobilități a depozitelor geologice ce-l alcătuiesc și agrotehnicii numai parțial adecvate, procesele de modelare (pornituri, alunecări de strate, șiroiri) sunt intense. În aceste zone apar și izvoare de coastă datorită existenței rocilor mai puțin permeabile (lentile de gresii). De aceea, în interiorul solelor apar suprafețe părăsite, invadate de vegetație specifică zonelor umede și cu productivitate redusă. În
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de coastă datorită existenței rocilor mai puțin permeabile (lentile de gresii). De aceea, în interiorul solelor apar suprafețe părăsite, invadate de vegetație specifică zonelor umede și cu productivitate redusă. În anii cu precipitații abundente, izvoarele de coastă declanșează în multe cazuri alunecări de teren, ceea ce face ca ariile ocupate inițial cu culturi agricole să nu-și mai poată păstra utilizarea. În cursul inferior, tot pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt ceva mai extinse ca în cursul superior și cel mijlociu. La N
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cursul superior și cel mijlociu. La N - NE de satul Curteni și la S de satul Oltenești (sate situate în niște hârtoape din cuprinsul cuestei de pe stânga văii Lohanului), relieful prezintă o dinamică foarte accentuată, pusă în evidență de numeroase alunecări, pe suprafața cărora se grefează uneori și ravene. În consecință, aceste terenuri sunt cultivate, de obicei, cu plante care asigură o bună protecție la eroziune (cereale păioase și leguminoase) și, totodată, ajută și la stabilizarea versanților. Totuși, aceste terenuri, după
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ravene. În consecință, aceste terenuri sunt cultivate, de obicei, cu plante care asigură o bună protecție la eroziune (cereale păioase și leguminoase) și, totodată, ajută și la stabilizarea versanților. Totuși, aceste terenuri, după recoltare, rămân în continuare expuse eroziunii și alunecărilor. Pășunile și fânețele ocupă, în bazinul Lohan, terenurile agricole cele mai erodate, improprii pentru culturi. Sunt prezente la obârșiile Lohanului, pe platforma Poiana Mare - Lohan, care era, în trecut, aproape în totalitate împădurită. De asemenea, în cuprinsul cuestei Lohanului apar
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
trecut, aproape întreaga suprafață a cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea era mai necesară și anume la contactul dintre culmile interfluviale și pantele deluviale ale văilor subsecvente, adică tocmai acolo unde pericolul eroziunii și alunecărilor este mai mare. Astfel, defrișarea a deschis drum liber proceselor de modelare puternică a versanților, creării văilor torențiale, alunecărilor de teren și prăbușirilor. În dealurile mai joase, pădurile sunt alungite pe spinarea îngustă a acestora, localizate pe substratul nisipos ce
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
necesară și anume la contactul dintre culmile interfluviale și pantele deluviale ale văilor subsecvente, adică tocmai acolo unde pericolul eroziunii și alunecărilor este mai mare. Astfel, defrișarea a deschis drum liber proceselor de modelare puternică a versanților, creării văilor torențiale, alunecărilor de teren și prăbușirilor. În dealurile mai joase, pădurile sunt alungite pe spinarea îngustă a acestora, localizate pe substratul nisipos ce acoperă culmile și partea superioară a versanților sau apar ca petice sporadice (rediuri). Ele au marginea neregulată, sunt rare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]