495 matches
-
înalte 6410 Pajiști mezohigrofile pe sol calcaros, argilos-mlăștinos sau pe turbării, cu iarba albastră (Molinion ceruleae) 6420 Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte cu Molinion-Holoschoenion 6430 Comunități mărginașe de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan-alpin 6440 Pajiști aluviale pe văi de râuri cu Cnidion dubii 6450 Pajiști aluviale boreale nordice 65. Pajiști mezofile 6510 Fânațuri de altitudine mică (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 6520 Fânațuri de munte 6530 *Pajiște împădurita finoscandinavă 7. TURBĂRII ȘI MLAȘTINI 71. Turbării acide cu
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
turbării, cu iarba albastră (Molinion ceruleae) 6420 Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte cu Molinion-Holoschoenion 6430 Comunități mărginașe de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan-alpin 6440 Pajiști aluviale pe văi de râuri cu Cnidion dubii 6450 Pajiști aluviale boreale nordice 65. Pajiști mezofile 6510 Fânațuri de altitudine mică (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 6520 Fânațuri de munte 6530 *Pajiște împădurita finoscandinavă 7. TURBĂRII ȘI MLAȘTINI 71. Turbării acide cu spagnum 7110 *Turbării ridicate active 7120 Turbării ridicate epuizate capabile
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
Tilio-Acerion 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase 91A0 Păduri de stejar bătrân sesil cu Ilex și Blechnum din Insulele Britanice 91B0 Păduri termofile de Fraxinus angustifolia 91C0 *Păduri caledoniene 91D0 *Mlaștini împădurite 91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 91F0 Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior și Fraxinus angustifolia de pe malurile marilor râuri (Ulmenion minoris) 91G0 Păduri panonice cu Quercus petraea
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
bazinul Nistrului), în sat sunt peste o sută de fântâni , 3 fântâni artezine, și 5 izvoare cu apă limpede și cristalină. Solurile sunt caracterizate în majoritate de soluri cernoziomoide, pe alocuri sunt soluri deluviale, soluri argiloase mediu și fin, soluri aluviale, și solonceac. Satul se mai caracterizează prin faptul că se întâlnește mai ales în partea locuită a localității mult calcar. Satul Zăicana este situat în zona naturală de silvostepă iar flora și fauna corespunde acestei zone. Flora se caracterizează prin
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
i-au găsit pe George și Kate, care pescuiau somon la gurile râului Klondike, ei s-au întâlnit cu Robert Henderson din Nova Scotia care căuta aur pe râul Indian. La 16 august 1896, grupul Skookum a găsit un zăcământ aluvial de aur în pârâul Bonanza din Yukon. Nu se știe cine a făcut descoperirea, unele relatări spunând că a fost Kate Carmack, în timp ce altele îi dau credit lui Skookum Jim. George Carmack a fost oficial trecut drept descoperitor al filonului
Goana după aur din Klondike () [Corola-website/Science/323423_a_324752]
-
de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. (Coteț P., 1973, Romanescu Gh, 1995) Conform clasificării FAO (SOTER - Procedure Manual, 1993), Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare. Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Hydrocharition"; Lacuri distrofice și iazuri, Lagune costiere; Mlaștini calcaroase cu "Cladium mariscus"; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din "Molinio-Holoschoenion"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști sărăturate de tip mediteranean ("Juncetalia maritimi"); Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
a format în urma acțiunii torentului de apă curgătoare permanent. Valea sa s-a format în depozitele argilo- nisipoase și de aceea lunca este bine exprimată cu versanți domoli. Debitul mic de apă a râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
exprimată cu versanți domoli. Debitul mic de apă a râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât după litologie cât și după mărime. La formarea teraselor contribuie materialul local de aceea o mare importanță o au procesele denudaționale. Este de menționat
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Pajiști stepice panonice pe loess; * Pajiști panonice nisipoase; Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae); Pajiști umede cu ierburi înalte; Asociații de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin; Pajiști aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii; Pajiști aluviale nord-boreale; Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis); Fânețe montane; Fânețe împădurite. 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active; Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală; Turbării de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae); Pajiști umede cu ierburi înalte; Asociații de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin; Pajiști aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii; Pajiști aluviale nord-boreale; Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis); Fânețe montane; Fânețe împădurite. 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active; Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală; Turbării de acoperire (*dacă este activă turbăria); Depresiuni pe substraturi turboase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli; Stejăriș cu Galio-Carpinetum; * Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; * Turbării împădurite; * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); * Păduri panonice cu Quercus petrae și Carpinus betulus; * Păduri panonice cu Quercus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
colonie de păsări acvatice (Ardeidae) care este o rezervație ornitologică, iar pe lacurile și bălțile din Pescăria Cefa se întâlnesc lișițe, rațe sălbatice, cormorani, stârci, egrete, corcodel, diferite specii de broască, broasca țestoasă de baltă. Solurile câmpiei joase sunt cele aluviale de luncă. Microdepresiunile cu exces de umiditate favorizează formarea lacoviștilor și semilacoviștilor în timp ce porțiunile mai ridicate, cu drenaj mai bun, unde umiditatea este mai mică (grinduri) se formează cernoziomuri levigate, cernoziomuri ciocolatii și soluri sărăturoase. În extravilanul Cefa predomină cernoziomul
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" ("Aremonio-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Pajiști
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
porcușor, mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin clasei molisolurilor, reprezentate prin: cernoziom cambic și soluri cenușii. Alături de acestea, în funcție de conditiile pedogenetice locale, apar în areale discontinui soluri holomorfe (soloneșuri) soluri hidromorfe (lăcoviști) și soluri neevoluate, soluri aluviale, coluviale și regosoluri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Manoleasa se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,53%). Pentru 3,41% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
de ecosisteme terestre. Situl dispune de 11 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană; Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior"; Tufărișuri alpine si boreale; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Turbării cu vegetație forestieră și Turbării degradate
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
precum și prepararea medicamentelor și tincturilor din plante. În limba greacă, termenul este întâlnit în cartea unui scriitor grec, Suidas, din secolul al XI-lea. La origine, termenul grecesc a fost stabilit datorită influentelor Egiptului Antic, unde termenul "keme" însemna ""nisipul aluvial al Nilului"", ""pământ negru"". Limba persana a influențat de asemenea originea termenului, datorită termenului de ""kimiya"", care însemna "artă, truc" În anul 330, Zosimos din Panopolis denumea alchimia ca fiind studiul compoziției apelor, mișcărilor, creșterii, incorporării, respingerii, desenului sufletului din
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
solurile bălane foarte utile pentru culturile agricole.Pe spațiile ocupate de pădurile mezofile și xerofile din Podișul Babadag și Niculițelului, predomina solurile cenușii și cernoziomurile cambice.Pe luncile principalelor râuri și pe câteva areale de lângă laguna Ceamurlia se dezvoltă lacoviștile aluviale și solenturile. Așezările din Dobrogea de Nord sunt cunoscute încă din cele mai îndepărtate timpuri și reprezintă elemente de cotinuitate, multimilenara pe acest teritoriu român. Mărturii stau și astăzi cetățile din vetrele așezării daco-romane de la malurile Dunării (Aegyssus, Noviodunum). Suprafață
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Sahara). Relieful de acumulare este prezent în cuvete endoreice. Materialele cărate de șiroire și de ueduri dau naștere unor câmpii de acumulare. Acumulările constituite din materiale grosiere, ce se produc în apropierea regiunilor înalte se împrăștie sub forma unor conuri aluviale. Asemenea procese sunt realizate de ueduri cu bazine hidrografice mari, situate în regiuni montane întinse, unde se pot produce ploi cu durata mai mare. Depărtându-se de munte brutalitatea viiturii scade, uedurile transportă materialele în suspensie (nisipuri, mâluri) și pe
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Extinderea și dezvoltarea lor sunt legate de existența unor mari cantități de nisip mobil, a cărui origine s-a dovedit a fi foarte variată. Numeroși cercetători ai Saharei au emis părerea că ergurile se localizează pe marile pânze de nisipuri aluviale, puse în loc în timpul perioadelor cu climat mai umed. În alte cazuri ele reprezintă nisipuri marine, depuse în timpul unor vechi transgresiuni, remaniate și transportate la mari distanțe de către apele curgătoare. O trăsătură caracteristică a peisajului regiunilor aride și semiaride este existența
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
proces principal de formare a pedimentelor pe granite. Eroziunea laterală. Uedurile la ieșirea din regiunile de munte abandonează materialele grosiere formând conuri de dejecție, cu panta destul de mare. Eroziunea laterală a uedului se exercită atât în aval de aceste conuri aluviale cât și în zona lor de formare. Materialele transportate și depuse în timpul undelor de viitură, formează pe patul uedurilor un pavaj greu de înlăturat. Din această cauza, energia uedului este consumată în exercitarea eroziunii laterale, care cu timpul duce la
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de formare. Materialele transportate și depuse în timpul undelor de viitură, formează pe patul uedurilor un pavaj greu de înlăturat. Din această cauza, energia uedului este consumată în exercitarea eroziunii laterale, care cu timpul duce la nivelarea glacisului. Divagările pe conurile aluviale lărgesc gura de vărsare a uedului la piciorul muntelui, dându-i o formă de pâlnie. Dezagregarea activă pe versanții lipsiți de vegetație, șiroirea și scurgerea în pânză, care transportă sfărâmăturile de roci, migrările laterale ale uedurilor, permit menținerea unor versanți
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri"; "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin"; "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase"; "Pajiști aluviale din Cnidion dubii" și "Pajiști de altitudine joasă") ce adăpostesc și conservă o gamă diversă de floră spontană și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii din faună sălbatică a Munților Făgărașului (grupă montană ce aparține lanțului carpatic al
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" ("Aremonio-Fagion"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri de fag de tip
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune sitului de importanță comunitară Râul Tur. Aria naturală reprezintă o zonă naturală (încadrată în bioregiunea continentală a bazinului râului Tur) Situl deține mai multe tipuri de habitate, dintre care două prioritare: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); și Pajiști panonice și vest-pontice pe nisipuri. Acestea adăpostesc și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost pentru o gamă diversă de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]