5,281 matches
-
zodia ei este postmodernismul. Curentul numit astfel ,reinterpretează trecutul dintr-o multitudine de unghiuri, de la cel drăgăstos-ludic la cel ironico-nostalgic, incluzînd atitudini sau stări de spirit precum ireverențiozitatea umoristică, omagiul indirect, amintirea pioasă, citatul spiritual și comentariul paradoxal"; el practică ,aluzia și comentariul aluziv, referința jucăuș deformată sau inventată, transpunerea, anacronismul intenționat, amestecul a două sau mai multe moduri istorice sau stilistice etc. Ca urmare, estetica postmodernistă a fost descrisă drept esențialmente Ťcitaționistăť." 1) Sînt trăsături care se regăsesc plenar în
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
postmodernistă a fost descrisă drept esențialmente Ťcitaționistăť." 1) Sînt trăsături care se regăsesc plenar în fizionomia Partidului Liber-Schimbist. Ideea de a ,reînvia" un partid din secolul al XIX-lea, care nu existase decît în ficțiune, ilustra concomitent anacronismul și parodia, aluzia și paradoxul, ironia și spiritul ludic. Unii comentatori au mirosit ceva cumva, bunăoară ,anacronismul" (Alexandru George) sau ,citatomania" (Cezar Tabarcea), dar slăbiciunea dioptriilor critice le-a interzis percepția unitară. Rămîne meritul lui Mircea Nedelciu, exponent de frunte al postmodernismului literar
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
cărții lui Augustin Buzura este una în totalitate compusă din personaje deraiate. Cele cu tulburări psihice nu numai evidente, dar și foarte accentuate, uneori pînă la caricatural, pot fi totuși în mod cert puse în seama Ťactualitățiiť istorice și socotite aluzii transparente la realitatea imediată. Printre colegii de balamuc ai Ioanei se află astfel Ťmarele M.S.N.ť, un paranoic autor de doctrină de salvare a lumii ce preconizează crearea unui Ťmodel uman finitť, specie de om nou și certă aluzie ideologică
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
socotite aluzii transparente la realitatea imediată. Printre colegii de balamuc ai Ioanei se află astfel Ťmarele M.S.N.ť, un paranoic autor de doctrină de salvare a lumii ce preconizează crearea unui Ťmodel uman finitť, specie de om nou și certă aluzie ideologică. ŤMarele M.S.Nť este însă un psihopat oficial, ca pacient al stabilimentului psihiatric el este un bolnav omologat ca atare, în vreme ce personajele celelalte nu, deși toate prezintă semne incontestabile de maladii psihice. Fiind cel mai vizibil țicnit din roman
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
Originală este și "decodarea" lui Koroviev din suita infernală a lui Woland, personaj declarat de Culianu "neidentificabil" în sursele demonologice curente. Acesta este într-adevăr "inventat" de Bulgakov din rațiuni de compoziție, fără a-l lipsi însă cu totul de aluzii demonice subtile.( v. pp.45-47) Și Ion Vartic ne demonstrează argumentat în paginile 48-58 că nu numai Maestrul ar fi un alter-ego al autorului, acela luminos, ci și... Koroviev, unul întunecat, răspunzător de "îndrăcirea" sângelui creatorului. De aceea, triunghiul "vizibil
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
aminte, iubirea dintre oameni, sunt componente captivante ale cărții, care au dat naștere unui univers poetic plăcut cititorului. “Du-mă la fântâna cu ciutură” ar putea fi relevantă în acest sens, având spre final și o conotație spirituală discretă, o aluzie la Calea pe care o urmează neabătută poeta de mai bine de un deceniu încoace (o cităm integral): // Ce risipă de verde pe dealuri!/ De ce îmi tot spui/ să intru încălțată pe pajiștea cu flori?/ Nu ți-e teamă că
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
să se poată repeta jocul, până când satisfacția caporalului era deplină” (pag. 93). Arta portretului la Gheorghe Andrei Neagu evită procedeul bătătorit al descrierii fizice sau al narării unor fapte, atitudini și comportamente iar nota definitorie fiind, cum spuneam mai sus, aluzia subtilă, ironia și vorba în doi peri, mușcătura perversă, ireverențioasă; o tehnică literară specific moromețiană, de câmpie teleormăneană, un fel de arta disimulării logodită cu sarcasmul, satira și zgândăreala moldoveanului pus pe șagă: De când își cunoscuse femeia și de când se
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
se declară ateu, tocmai raportarea la Divinitate și continua folosință și explicitare a conceptelor și simbolurilor creștine constitue substanța semnificativă și definitorie. Dacă analizăm numai titlurile cărților sale, descoperim că toate , fie explicit ori numai simbolic, presupun o referință sau aluzie creștină. Un al doilea aspect care trebuie subliniat ar fi apariția compactă a volumelor sale - cinci cărți, cinci ani, toate la editura Semne: Blestem străbun 2007; Versete dumnezeiești 2008; Pierdut în lume 2010; Chemarea la judecată 2012; Condamnarea 2013 și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
se declară ateu, tocmai raportarea la Divinitate și continua folosință și explicitare a conceptelor și simbolurilor creștine constitue substanța semnificativă și definitorie. Dacă analizăm numai titlurile cărților sale, descoperim că toate , fie explicit ori numai simbolic, presupun o referință sau aluzie creștină. Un al doilea aspect care trebuie subliniat ar fi apariția compactă a volumelor sale - cinci cărți, cinci ani, toate la editura Semne: Blestem străbun 2007; Versete dumnezeiești 2008; Pierdut în lume 2010; Chemarea la judecată 2012; Condamnarea 2013 și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
de roman pînă la nemurire, fără dubiu și fără altă alegere pentru primul loc în top, cercetează și Moscova și cartea din perspectiva și atmosfera muzicii. Întîlnirile picante ale jazzman-ului, ochiul care vede o Moscovă cu ispitele ei de azi, aluziile și legăturile cu contextul muzical al perioadei scrierii romanului, animă tonul ludic al cărții, tonul introdus încă de la început, în Jurnalul ca un prolog, de Ruxandra Cesereanu. Woland și întregul lui alai coboară pe pămînt, la Moscova, în miercurea din
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
plus, de o voluntară duritate prin adăpostirea sub umbrela unui expresionism carent de șarm și sex-appeal. Eine Hauch von Unzeit (1972) de Klaus Huber (născut în 1924, la Berna) este un lamento minimal și non-evolutiv, pigmentat, oarecum salvator, cu vagi aluzii la muzica lui Purcell sau Haendel; o lamentație epurată de dimensiunea spectaculară grație plasării celor patru instrumentiști în afara spațiului vizual, ipostază ce a creat o anume stare de vid, de neant tactil, dar și de audiție privată, solitară. Vom Grundriss
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
că istoria scrierii sonore nu are un traseu obligatoriu rectiliniu. O demonstrează partitura semnată de Moritz von Schwind - La Musique de l^Avenir -, un desen suprarealist dedicat lui Joseph Joachim, ce reproduce linia melodică a unei improvizații schumanniene, semnele făcând aluzie la ordinul "Pisicile Negre" (,L^ordre des chats noires"), fondat de Robert și Clara Schumann. Ca să vezi: pisici (și încă negre), gravuri, în fond un text-composition de la 1855. Nimic nu mă mai miră. Trec pe lângă o partitură de Ferneyhough. îi
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
cu variante mai mult sau mai puțin aspre (deriziune, ironie, autoironie, sarcasm) se înscrie printre opțiunile preferate. Neconstituind unica dimensiune a discursului, el intervine în fundalul majorității romanelor ca procedeu de obiectivare, de detașare față de realități altfel angajante. Persiflarea, tachinarea, aluzia, comentariul acid nuanțează un univers literar al dezinhibărilor de diverse naturi și calibre. În cazul fracturiștilor, atitudinea și limbajul sunt departe de amuzament. Exprimarea oscilează între vocabulele îtari' ale imediatului și cele îmoi', estetizante ale idealului. În acord cu principiile
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
imediatului; originalitatea, diferența fac legea prozei ce descoperă lumea ca spectacol de operetă în varii acte și distribuții. Înclinația spre dialog, verbozitatea spontană, ușor naivă, a unor personaje fără relief creează spațiu dezvoltării unui filon epic ce include adesea intertextualitatea, aluzia culturală, apelul la atenția, erudiția, compasiunea intelectuală a cititorului educat. Romanele mizează pe o conversație a egalilor, pe corespondența spiritului care să asigure deschiderea unei lungimi de undă împărtășită de entitățile plasate de o parte și de cealaltă a oglinzii
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
mai tinere generații - repet, ne aflăm în anul 1978 -, criticul scrie: "...poezia vârstei postmoderne este o poezie care vine din cultură, o poezie a poeziei, a atitudinii lucide, ironice nu o dată, și mai puțin a reveriei și a dezlănțuirilor metaforice. Aluziile cotidiene și implicațiile politice abundă în cuprinsul ei". Se poate citi în aceste rânduri un manifest, avant la lettre al literaturii optzeciste. În tentativa de a se delimita de modelul literar optzecist, generația 2000 a aruncat însă peste bord tocmai
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
mai tinere generații - repet, ne aflăm în anul 1978 -, criticul scrie: "...poezia vârstei postmoderne este o poezie care vine din cultură, o poezie a poeziei, a atitudinii lucide, ironice nu o dată, și mai puțin a reveriei și a dezlănțuirilor metaforice. Aluziile cotidiene și implicațiile politice abundă în cuprinsul ei". Se poate citi în aceste rânduri un manifest, avant la lettre al literaturii optzeciste. În tentativa de a se delimita de modelul literar optzecist, generația 2000 a aruncat însă peste bord tocmai
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
erau propagate mai departe. Totul era închis într-o cochilie de nespart. În aceea perioadă eu am trăit într-o inconștiență totală, pentru mine era o joacă, dorința noastră era să facem lumea să râdă, făceam haz de necaz și aluziile la neajunsurile de atunci făceau lumea să râdă cel mai tare. Nu mi-am propus să fac dizidenta și nici nu sunt un dizident. Ei doar voiam să fac lumea să râdă". Invitații au oferit publicului momente umoristice dintre cele
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
brandist (, Uite acest cuvânt al omului nou, de tip brandist", brandingromania.com). Lipsesc - deocamdată? - diminutivele. Oricum, elanul derivativ nu poate fi stăvilit - și nu e lipsit de pitoresc și inventivitate. Mai supărătoare mi se par asocierile greoaie, formulele pretențioase, cu aluzii filosofice, de tipul "Rebranding-ul de sine" (iqads.ro).
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
adunate în acest volum trebuie citite, înainte de orice, ca literatură pură. Personajele, e drept, sunt reale. Dar ele sunt distribuite în roluri decupate din scenarii dinamitarde, fără ca identificarea cu eroii să fie de sută la sută. Excepțional scrise, mustind de aluzii culturale și de clin-d'oeuil-uri ce fac deliciul celor avizați, pot fi înțelese chiar dacă-ți lipsește referentul imediat. Dorin Tudoran spune lucruri dure, dar nu o face din perspectiva judecătorului pregătit să condamne. El scrie cu secreta speranță a îndreptării
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
iubitul prin credință”<footnote Ibidem, p. 520 . footnote>. Sfântul Grigorie spune că Cântarea Cântărilor „filosofează prin taine inefabile (ἀπορρήτων)<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 23.14. footnote>”. Adică, exersează sufletul prin intermediul inexprimabilului; caracterul apofatic al acestei strategii, ca și aluzia la Sfânta Sfintelor, indică modul în care Cântarea Cântărilor va conduce sufletul spre uniune. Părintele bisericesc percepe Cântarea Cântărilor ca utilizând puternice imagini erotice pentru a aduce credinciosul spre spațiul lipsit de imagini al Sfintei Sfintelor, unde are loc uniunea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
avea o ușurință și o finețe de a interpreta muzica veche franceză în așa chip, după cum, cu mult duh a observat regele Ferdiannd al Bulgariei, al cărui oaspete era: „C’est un elephant en travaillant à la dantelle” - făcând totodată aluzie la trupu-i voluminos. Pe urmă frumoasa pianistă Germaine Schnitzer, care însă avea de luptat cu marea amintire a uriașei sale colege Tereza Carreño. Mai cântă, ca solistă, și pianista româncă Cella Delavrancea, fiica marelui scriitor, pomenită mai sus - un talent
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
selecție și inserare în propriile lucrări, Alfred Schnittke le reprezintă, recuperându-le nu doar ca etichete stilistice, ci în calitatea lor de parteneri de dialog trans-temporal și într-o exercitare asumată a funcției de prezentificare tematică a stilului invocat prin aluzie sau citare directă. Simfonia nr. 1 a lui Schnittke (scrisă între anii 1969-1972) nu debordează de citate precum Sinfonia lui Berio. Începând cu imaginea haosului primordial din care se „nasc” citate din muzica lui Beethoven, din muzică barocă amestecată cu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
polistilistică a lui Alfred Schnittke drept concepție în care nu mai există departajarea în imaginea „vârstelor” sau a „compartimentelor” diferențiate pe criteriul unei alterități graduale sau exponențiale, calitatea de constituentă tematică a unei singure lucrări este exercitată de către citatul sau aluzia stilistică în calitatea lor de fragment reprezentativ pentru o întreagă tipologie stilistică, aceasta, la rândul ei reprezentând o perioadă istorică. În cadrul acestui model este anulată ideea de succesiune a etapelor evolutive și, împreună cu ea, dispare și ideea spațiului temporal ce
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Înțelegerea", ,Acvariul", ,Neprietenul", ,Nașul", ,Febra", ,Peisajul", ,Lacul", ,Blitz", ,Samuraii", Supărare", ,Jocul", ,Maratonul", ,Bicicleta, ,țeapa", ,Dicționarul", ,Oglinda" etc. Una dintre aceste declarații e o caricatură extremă a stilului pitoresc-vulgar, în care fiecare cuvînt trebuie substituit printr-un joc de cuvinte, o aluzie, un sinonim ironic, o metaforă clișeizată. Textul începe abrupt-narativ: Rămas fără ciolan din pomana națională a ŤAlianței portocaliiť, Radu mamii Raadule s-a plâns la Înalta Poartă de la Cotroceni că el, care a dat dovada sacrificiului personal pentru victoria președintelui
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
mamii Raadule s-a plâns la Înalta Poartă de la Cotroceni că el, care a dat dovada sacrificiului personal pentru victoria președintelui, a fost scos din cărți la negocierile dregătorilor care au avut loc la tabăra patrulaterului negru." Se alunecă în aluzii vulgare ("ocupat prin scorburile pupezelor din teii de la Cotroceni"), pe care politicianul vrea probabil să le compenseze stilistic prin aluzii culturale; acestea produc devieri necontrolate de la o temă oricum extrem de neclară ("Așa a fost pusă în scenă celebra piesă ŤScauneleť
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]