1,660 matches
-
respirator este în situația unei blocări a elasticității cutiei toracice, care se traduce printr-o limitare accentuată a debitului respirator complementar, de care organismul are nevoie în efort. - Ventilația pulmonară joacă un rol important în schimburile de gaze la nivel alveolar. Ea se realizează pe principiul unei pompe, reprezentată de cușca toracică și diafragmă. Prin forțele de retracție elastică ale plămânilor, presiunea din cavitatea pleurală și cea din țesutul pulmonar se menține „negativă” (sub 760 mm Hg, adică sub presiunea atmosferică
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
la nivelul diafragmei, îngreunându-i activitatea. În aceste condiții apare o hipoventilație pulmonară localizată în anumite zonepulmonare, în timp ce în alte zone ventilația este normală sau chiar crescută. Apare un fenomen de insuficiență respiratorie parțială, cu hipoxemie și hipercapnie, prin hipoventilație alveolară. Acești pacienți pot fi expuși unor dificultăți ventilatorii serioase, în condițiile apariției unor afecțiuni intercurente. În zonele cu hipoventilație apare atelectazia pasageră, care ulterior poate deveni permanentă. Apariția zonelor de atelectazie determină o scădere și mai accentuată a capacității vitale
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
asupra programului de asuplizare și corectare a poziției coloanei vertebrale la bolnavii cu SA, încă din primele faze ale bolii, aceasta fiind singura cale prin care se poate preveni agravarea acestei boli. Gimnastica respiratorie are rolul de a îmbunătăți respirația alveolară, acționând asupra elasticității cutiei toracice și a țesutului pulmonar prin intermediul mișcărilor respiratorii. În aceste condiții, inspirația trebuie să fie precedată de o expirație prelungă și profundă, realizată prin compresarea abdomenului. Bolnavilor cu SA, la care insuficiența respiratorie tinde spre decompensare
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
curativ. În scop curativ indicația majorăa exercițiilor de efort dozat sunt stadiile de regresiune, sau terminale, ale bolilor cronice în cadrul procesului de recuperare, morfofuncțională. În urma practicării exercițiilor repetate la un cicloergometru, capacitatea vitală, elasticitatea toracică, captarea de O2 la nivel alveolar cresc, respirația devine mai rarăși mai profundă în repaus, iar aparatul cardiovascular își manifestă adaptarea prin bradicardia de repaus care reliefează o eficiență a travaliului cardiac. Prin efortul susținut și rațional, funcțiile nutritive și de eliminare se echilibrează, în organism
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
Fu sigură că înțelesul adorabil al legendei închise acolo, în ziduri trainice, o dată cu trupul gingaș al femeii, un simbol fericit." Metafora continuă a "aderențelor" între ființă și casa fetiș, între sufletul exaltat și "sufletul" Cetății adaugă noi accente modului existențial "alveolar" pe care personajele romanelor îl configurează inconștient și îl reiterează. Ca și raportul dintre "casa de zid și casa de simțire", variantele tematice apar într-o dublă expresie. Cochilia sau scoica elemente ale izotopiei studiate numesc metaforic fie "domiciliul sufletesc
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
înființarea culturilor prin răsad. 2.1.1. Producerea răsadurilor Producerea răsadurilor se face în spații protejate (sere, solarii, răsadnițe) cu încălzire tehnologică sau fără încălzire dar cu protejare dublă. Se pot folosi mai multe variante de producere a răsadurilor: paleți alveolari, ghivece, cuburi nutritive; nu este recomandată producerea răsadurilor direct în brazdă. La alegerea metodei de producere a răsadului trebuie să se țină cont cu strictețe de spațiul de nutriție, care la această specie trebuie să depășească 4 x 4 cm
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
nisipoase, afânate, mai la adâncime, de regulă 1 - 2 cm. 2.2.1. Înființarea culturii prin răsad Plantarea răsadurilor reprezintă una din lucrările de mare importanță pentru reușita acestei culturi. Răsadul se scoate cu mare atenție din ghiveci sau paleții alveolari, fără a strivi și rupe planta sau rădăcinile. După această operațiune, se efectueaza orificiul de plantare pe marginea rigolei. Orificiul se realizează cu oticul sau colțul ascuțit al sapei. Se introduce cubul nutritiv în orificiul de plantare, după care se
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
fiind localizate la nivelul tubilor renali, fără a excepta glomerulii renali și țesutul interstițial. În totalitatea lor aceste leziuni realizează aspectul de „rinichi mielomatos”. Plămânul este modificat prin acumulare de proteine patologice, observându-se un edem gelatinos care umple lumenele alveolare, inhibă septurile interalveolare, pereții capilari și arteriolari. Ficatul este mărit puțin în volum, iar la examenul microscopic se observă infiltrații plasmocitare în regiunile periportale, depuneri de substanțe proteice și aspecte de încărcare grasă. 4.8. FORME CLINICE-STADII DE EVOLUȚIE Clasificarea
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
numărului neutrofilelor, sporirea numărului de macrofage, reducerea numărului de limfocite Thelper și creșterea numărului de limfocite T-supresor. Din punct de vedere al răspunsului imun umoral s-a constatat o creștere a nivelului imunoglobulinelor Ig M și Ig G. Macrofagele alveolare la fumători reacŃionează printr-o producŃie anormală de citokine ca răspuns la diferiŃi stimuli din aerul respirat. Limfocitele din pulmonii fumătorilor prezintă o diminuare a răspunsului la substanŃe mitogene. S-au constatat de asemenea, modificări ale celulelor inflamatorii în sângele
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pacienŃii cu BPOC sunt fumători. În plus, fumatul este dovedit a fi principala cauză de mortalitate la acești subiecŃi. Efectele patogenice ale fumatului în BPOC pot fi rezumate astfel: hiperplazia glandelor secretoare de mucus și inflamaŃie la nivelul bronhiilor, distrugere alveolară, pierderea eculului elastic și diminuarea suprafeŃei de schimb gazos alveolo capilar. În plus, studiile actuale au arătat că există o susceptibilitate genetică la fumul de Ńigară la subiecŃii cu BPOC, fiind singura boală cauzată de fumat care este puternic asociată
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în determinarea exacerbărilor acute ale bolii. Există trei mecanisme importante implicate în patogenia BPOC cauzată de fumat, care potenŃează inflamaŃia: dezechilibrul proteaze-antiproteaze, dezechilibrul oxidanŃi-antioxidanŃi și dereglarea mecanismelor de reparare tisulară. Aceste procese concură spre hipersecreŃia de mucus și distrugerea pereŃilor alveolari, a matricei extracelulare, cu fibroză adventiceală și submucoasă și îngroșarea tunicii musculare Proteazele din pulmonii subiecŃilor cu BPOC prezintă niveluri crescute datorită activării celulelor inflamatorii care le eliberează. Este dovedit că o deficienŃă relativă de antiproteaze, ca de exemplu AAT
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
timpului vor marca, de acum înainte, întreaga creație poetică a autoarei, care, înțelegând ireversabilitatea timpului, încearcă o reconstrucție a prezentului prin prisma trecutului. Dincolo de protecție și de închidere, marcate de consoane sonore de tipul nazalei bilabiale m și a nazalei alveolare sau dentale n, ambele fără perechi surde, precedate de vocala mijlocie posterioară o, somnul presupune și o "descătușare a cuvântului", omul putându-se exprima liber numai în somn: "În somn,/ Mi se întâmplă să țip,/ Numai în somn,/ Și-nspăimântată
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat 152 18.6. Controlul ventilației 155 18.6.1. Chemoreceptorii centrali 155 18.6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii 162 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului 167 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172 19.3. Funcția antitoxică a plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul sanguin al gazelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și alte animale superioare preiau oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în vederea satisfacerii nevoilor metabolice ale țesuturilor, fenomen care se numește schimb de gaze și care reprezintă esența fiziologiei respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în vederea satisfacerii nevoilor metabolice ale țesuturilor, fenomen care se numește schimb de gaze și care reprezintă esența fiziologiei respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin “bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal comunică direct cu un număr de alveole pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii. Prezența mucusului și cililor la nivelul bronhiilor și bronhiolelor conferă protecție plămânilor față de agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii. Prezența mucusului și cililor la nivelul bronhiilor și bronhiolelor conferă protecție plămânilor față de agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
peretelui toracic atrage după sine creșterea sau scăderea volumului de aer din plămân. Funcția esențială a plămânului este schimbul de gaze respiratorii; în acest context este foarte important de discutat despre bariera care separă sângele din capilarele pulmonare de aerul alveolar. Această barieră are o grosime mai mică de ½ µm și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
plămânului este schimbul de gaze respiratorii; în acest context este foarte important de discutat despre bariera care separă sângele din capilarele pulmonare de aerul alveolar. Această barieră are o grosime mai mică de ½ µm și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind de-a lungul peretelui alveolar și formează o rețea densă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]