762 matches
-
îl las” (Iubire). De la aceste versuri se poate spune cu deplin temei că începe lirica autoarei Aurica Istrate. Și, în genere, a oricărui autor de poezie, îndumnezeit prin Cuvânt. Plămada este iubirea, mirodeniile sunt amendamentele vieții, amănuntul cotidian frământat în ambrozie și lăsat la dospit în prag de seară, până se revarsă primii zori peste orizontul privirii. Poemul de început, ca o chintesență a volumului, are o dublă semnificație, mai întâi onomastică, apoi spirituală, „Sunt aura mamei” concentrează în patru versuri
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
literară atât de vastă.an a fost contemporan cu oameni influenți. O glorioasă constelație de genii a fost cea care lumina perioada acelor ani în care Sfântul Ioan Gură de Aur predica la Constantinopol. În vest sau Apus erau Fericiții Ambrozie, Ieronim, Augustin. În est erau cei trei Sfinți Capadocieni: Vasile, Grigorie de Nazianz și Grigorie de Nyssa, educați, magnetici și de-a dreptul fascinanți. Aceștia au fost bărbații cu care Sfântul Ioan Gură de Aur a împărțit atenția lumii. În privința
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
în întuneric... Cuvântul înseamnă viață, citindu-l sau rostindu-l trezim energii nebănuite, creatoare. Să citim deci, mintea, sufletul, imaginația noastră, sensibilitatea, au nevoie de hrană și nu de una oarecare, ci pură, eterică și sublimată. Aceasta este cu adevărat ambrozia, hrana zeilor. Și să ne cultivăm. Rădăcinile pot fi uneori amare, fructele sunt întotdeauna... dulci. Referință Bibliografică: Prietena noastra, cartea! / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1, Anul I, 01 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe
PRIETENA NOASTRA, CARTEA! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345002_a_346331]
-
ÎN BRAȚELE BUNICULUI, Ed. Optimă, Iași, 2010 (148 pagini); Vol. 3 - ALINTĂ-MĂ, COPILĂRIE!, Ed. Optimă, Iași, 2010 (140 pagini); ■ OMUL RETORTA, Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2010 (124 pag. - versuri) ; STĂRI/METAMORPHICAL STATES (versuri) - 2 volume (ilustrații - pictor Borta Ovidiu Ambrozie, Suceava): Vol. 1 - Ed. Karuna, Bistrița, 2010 (trad. lb. eng. - prof. M. Bozanchi) (114 pag.); Vol. 2 - Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2011 (trad. lb. eng. prof. M. Bozanchi) (110 pag.); ■ PETALE DIN CUVINTE, Ed. Docucenter, Bacău, 2011 (150 pagini - critică
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
Chișinău) - Poetul și prozatorul Mihai LEONTE tămăduitor de suflete (exegeze); ■ Emanoil Toma (Ploiești) - Coama cântătoare a zorilor (poeme). Publică în reviste de prestigiu din țară și din diaspora cronici despre operele unor reputați artiști plastici români și universali : Borta Ovidiu Ambrozie (Suceava), Mihai Ionescu (București), Anca Viorica Bulgaru (Iași), Thomas Kinkade (SUA), Vladimir Kush (Rusia), Iman Maleki (Iran), Severin Constantin (Suceava), Victor Molev (SUA), Anna Kostenko (Ucraina), Gustavo Poblete (Chile), Mihai Cătrună (București), Romeo Niram (Spania), Radu Bercea (Gură Humorului), Elenă
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
negreșit va veni în atingere cu atacurile gândurilor” (Sf. Efrem Sirul) „Îngrijește-te să te eliberezi de patimi și îndată vei alunga gândurile de la mintea ta” (Sf. Maxi, Mărturisitorul) Smerenia „Adevărata bogăție a omului în această viață este smerenia” (Sf. Ambrozie) „Ascultarea naște smerenia și întărește voința” (Avva Dorotei) „Nici Dumnezeu, nici eu nu te vom ajuta, dacă nu-ți dai osteneala” (Avva Antonie cel Mare) Blândețea „Cel ce urăște pe cei ce îl mâhnesc, urăște blândețea. Cel ce fuge de
DE FLORII, FLORI SPIRITUALE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347788_a_349117]
-
Tertullian (160-222) cu “Apologeticum” și Lactantius (250-320) cu “De mortibus persecutorum”. Individualizarea continuă în secolul al IV-lea într-un moment în care litaratura păgână încă mai este gustată din plin. Se afirmă Hilarius din Poitiers cu imnurile religioase sau Ambrozie de Milan cu poezia liturgică adecvată cântării în Biserică. Poezia creștină mai este reprezentată de Prudentius, care compune și epopeea “Psychomachia” (Lupta sufletului cu trupul), Paulinus din Nola sau Nicetas din Remesiana. Ieronim nu s-a limitat doar la traducerea
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
lipsite de hâr. Părintele Alexander Schmemann - Cunoaște ce e bine și ce-i rău în tine însuți! Fericit e omul care cunoaște această. Sfanțul Serafim de Sarov - Viața aceasta nu ni s-a dat spre odihnă, ci spre osteneală. Sf. Ambrozie - Dă-i minții o lucrare; dacă mintea are o lucrare, atunci nu mai e atrasă de curiozitate. Părintele Petroniu Tănase - Privește în morminte și vezi, oare poți deosebi cine a fost slugă și cine a fost stăpân? Sf. Vasile cel
CITATE MEMORABILE (32) de ION UNTARU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346883_a_348212]
-
nu să-și îndeplinească țelul, rămâne de văzut. Volumul de față propune o liberă incursiune pe marginea filozofiei Parinților Bisericești latini și greci, cititorul făcând cunoștință cu nume ca: Sfântul Iustin Martirul și Filozoful, Tertulian, Dionisie, Sfântul Ioan Damaschinul, Sfântul Ambrozie, Boethius, papa Grigore cel Mare, și mulți alții. Cercetând substraturile acestor mici digresiuni, cititorul va recunoaște zbuciumul luptelor metafizice, dintre apologiile Patristice și obstinația reflexelor filozofale ale cercurilor intelectuale păgâne. Interferând istoric, ca un fir roșu pornind din suburbiile medievale
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
a Poeziei Românești Contemporane (124 Poeți contemporani) . Beneficiind de frumoasele ilustrații grafice ale pictorului bucureștean MIHAI CĂTRUNĂ, într-o formă grafică deosebită, lucrarea are 832 de pagini, în format A4. Cei 124 de poeți prezenți în antologie picură lacrimi de ambrozie în visul a cărui împlinire se înfăptuiește astăzi, dorindu-se o nouă pagină din istoria literaturii române contemporane. Lucrarea reunește atât datele biografice, cât și poeziile unor creatori cuprinși pe un palier larg de vârstă și formațiuni profesionale, de la elevi
EVENIMENT EDITORIAL ARMONII CULTURALE: MERIDIANE LIRICE – ANTOLOGIE UNIVERSALĂ A POEZIEI ROMÂNEŞTI CONTEMPORANE (124 POEŢI CONTEMPORANI), EDITURA ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/346374_a_347703]
-
aduce cu el sufletele curățate de păcatele abisului întunecat al sentimentelor pierdute în neantul trupului . Privești cu pioșenie pleoapele adormite ale îngerilor din aripile fluturilor străvezii. Harpele lor au răspândit în Univers arcușuri de viori celeste, stropite cu roua din ambrozia zeilor. Picură ritmuri ce încântă aura de energiei a mamei Terra ! Crăiasa în straie albe te subjugă cu farmecul noptii. Sărutul ei este șoapta neterminată din căușul palmei. Pe gene se ofilesc umbre dulci din clipirea luceferilor ascunși în bolta
STELE ÎN OCHI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346475_a_347804]
-
Sfântul Atanasie cel Mare care transferă în Apus duhul monastic, ascetic și mistic al Sfinților Antonie cel Mare și Pahomie; Sfântul Ioan Casian din secolele IV - V devine slujitor și mare personalitate duhovnicească a Creștinismului răsăritean în Apus; Apoi Sfântului Ambrozie al Milanului și Fericitul Ieronim din aceleași veacuri creștine precum și Sfinții Chiril și Metodiu - frații greci din Thessalonic ce au ajuns luminători ai slavilor din Centrul Europei, care întregesc această alcătuire spirituală și civilizatoare. Nu putem ignora faptul că Răsăritul
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
răspunsul voluntar. Fata îl cuprinse cu brațul de după gât ținându-l captiv la sânul său, destinzându-și torsul. Se lipi strâns de el, excitată de pulsațiile simțite în zona fântâniței. Apoi el întinse mâna, luă sticla cu șampanie și picură ambrozia cu stele de aur, printre sânii fetei, culegând-o cu buzele din gropița ombilicală. Lăsă sticla la locul ei și cu cealaltă mână îi mângâia cu tandrețe corpul zvelt, aplicând peceți fierbinți cu buzele umezite de picăturile de șampanie adunată
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
este ce rămâne după el, ca bun al tuturor, pentru întreaga societate. - Shakespeare ne spune că slăbiciunea poartă nume de femeie. Dumneavoastră ați afirmat odată că ,,femeia este axul și temelia lumii” dar, îndrăznesc să vă întreb, cum rămâne cu ambrozia și otrava din care este creată femeia? - Este frumos ce spunea marele Will. În vederile mele, femeia este cea mai desăvârșită creație a naturii sau a lui Dumnezeu, incomparabil superioară și la mare distanță de bărbat. Ea este cea puternică
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
slabă numai în iubirea trupească. Iar această slăbiciune i-a fost dată de natură tocmai pentru a-și asigura pe¬re¬nitatea și continuitatea. Dacă perpetuarea speciei era lăsată pe seama bărbaților, omenirea ar fi dispărut de multă vreme. Cât despre ambrozia și otrava aflătoare în fiecare femeie, nu sunteți departe de adevăr. Dar, în concepția mea, femeia trebuie să aibă din toate darurile și scăderile posibile câte puțin. Așa cum o prăjitură, oricâte ingrediente ar conține, dacă nu are un dram de
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
înălțătoare. Dânsul a răspuns: „Muzica bizantină este fundamentată pe legile sonore ale antichității grecești, pornind de la Terpandru, Pitagora, Platon sau Aristoxenes (sec. VIII - IV inainte de Hristos) preluate într-o altă manieră de sfinții capadocieni din Răsărit, Fericitul Augustin, Sfântul Ambrozie al Milanului pentru Apusul creștin, iar la noi de către sfinții Niceta de Remesiana, Ioan Casian și Dionisie Exiguul (cel Smerit), ajungându-se până la sfântul Ioan Damaschinul (sec. VIII după Hristos), cel care a sistematizat noua muzică în tiparul celor opt
CONCERTELE CORULUI DIN TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375289_a_376618]
-
în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt ancoră a nebuniei tale ... Tu, răsfățata celor din Olimp, De ce adaugi crudu-ți anotimp La cimitirul meu de vieți banale? De ce te lasă Zeus, Afrodită, Să uiți pe veci ambrozie, nectar? Și să deprinzi un nou abecedar Ca zee pământeanului robită? Și ce te face să renunți la umblet? Fiorii năpădindu-te în pântec? Ori farmecele strecurate-n cântec De harpii ascunse-adânc în cuget? A! Te-ai deprins cu aspra
STĂPÂNA SIMŢĂMINTELOR LUMEŞTI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372594_a_373923]
-
regret a deschis ochii. Nu i-a părut rău! Era într-un loc ce mirosea foarte frumos a fân, era cald și bine, iar un înger cu ochi de culoarea cerului de primăvară îi turna pe buze nectar, sau poate ambrozie, în orice caz ceva foarte bun, ce nu mai băuse niciodată. Oftă, constată că nu i-a dispărut starea de fericire și se bucură convins că se află în rai deși nu-și putea explica pentru ce motive, convins fiind
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se topește deja neaua, Bulbii-s în explozie, Mugurii de lapte beau a Zeilor ambrozie. Își scot puța pețiolii Din zăpada mieilor, Lapții-s goi, caliciul gol li-i Încă, ghioceilor. Soldățeilor de iarbă Abia de le dau tulei Pe la subsuori și barbă, Prea sunt cruzi, prea tinerei... Ici și colo, săltând clisa Prinsă între
PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373211_a_374540]
-
prea ușor Privesc la tine și mă-mpotmolesc, Cu tot ce sunt, mă-nalț și mă cobor, Și după tine-ncerc să-l potrivesc. Și mă hrănesc cu visul de iubire Născut din zborul genelor pe-obraz, Mă-mbată cu ambrozie-o privire Ce mă înlănțuie cu doruri și necaz. Abdic de bună voie, ne-ntrebat, Unui surâs ivit pe colțul gurii, Nebunul ce se-aruncă dezbrăcat De minte, acolo unde-adastă nurii! Mă vor ucide poate aruncând Cu pietre de smarald dumnezeiesc
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
știi tu, prea ușorPrivesc la tine și mă-mpotmolesc,Cu tot ce sunt, mă-nalț și mă cobor,Și după tine-ncerc să-l potrivesc.Și mă hrănesc cu visul de iubireNăscut din zborul genelor pe-obraz,Mă-mbată cu ambrozie-o privireCe mă înlănțuie cu doruri și necaz.Abdic de bună voie, ne-ntrebat,Unui surâs ivit pe colțul gurii,Nebunul ce se-aruncă dezbrăcatDe minte, acolo unde-adastă nurii! Mă vor ucide poate aruncândCu pietre de smarald dumnezeiesc,... XVII. INELUL, de
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
nu erau toate rele, nici acum acum nu sunt toate bune. Ba chiar deloc. Asta e! Dintre toate acestea și mai bune și mai rele, mă desfăt, nu mai mult decât câteva zile, cu o cură de must, o adevărată ambrozie cu care nu ajunge să se compare nici o altă băutură. Dar numai câteva zile, că mustul acesta pe care îl simți ca pe un cal pur sânge mușcându-și zăbala să scape din frâu, începe să fiarbă și se transformă
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
sau chiar poate toți, au lucrat temporar. Într-o „socoteală” din anul 1854 se nota că s-a plătit pentru luna aprilie câte trei lei pe zi calfei Ioan Cățușcă, slugii Ștefan Doloșeriu câte doi lei pe zi, lui Petrea Ambrozie, slugă, „pentru feliuri de întrebuințări la meșteri”, câte doi lei pe zi, la doi evrei „ce au lucrat de la august în 20 și până în octombrie câte cinci lei pe zi”, la alți doi evrei „ce-au lucrat la mașină câte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
locale. A întocmit o "colecție de decretale" a unui număr de opt papi. Lui Dionisie i se atribuie o culegere de texte patristice din lucrările marilor părinți bisericești Atanasie de Alexandria, Grigorie de Nazianz, Vasile cel Mare, Ciprian de Cartagina, Ambrozie de Milano ș. a. El avea cunoștințe bogate de calendaristică și calcul pascal, fiind cel care a fixat cronologia erei creștine, adică numărarea anilor de la întruparea lui Iisus Hristos, dar a comis o eroare de patru -cinci. În concluzie, Dionisie Exiguul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
năclăite în torpoare, nimic nu poate schimba mersul egal al fiecărei zile. Tocmai de aceea, orice întâmplare care bruschează obișnuințele se supradimensionează incredibil, trezind o neliniște vecină cu panica (Spre Slatina). Ca și Gună Mosor (din Miraj), consilierul de curte Ambrozie (din În goana trenului) se înrudește cu nevroticii caragialieni care, dintr-o spaimă, dintr-o mânie, pot să dea în fandacsie. Plictisul e mare și oamenii își mai alungă urâtul ținându-se de pozne sau - nevindecabil miticism - discutând politică. Comice
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]