866 matches
-
Capitolul IV / 4 CU CĂRȚILE PE FAȚĂ Trecuse cu puțin de miezul nopții când Fănel și Anca au ieșit din restaurant, la mai puțin de zece minute de la plecarea gălăgioasă a celorlalte două cupluri. Ușor amețit, mai mult de gândurile și planurile ce-l frământau decât de băutură, el avea mersul nesigur. Nu consumase cot la cot cu ceilalți doi bărbați, dar părea a fi epuizat. Iar atenționarea șefului său, lansată în loc de rămas bun, l-a
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
s-a prăbușit fără simțire...noaptea era la zenit. Un tunel întunecat se forma în jurul ei. Deschizând ochii, observă că totul era schimbat. Camera cu draperii grele de culoarea rubinului accentua nefirescul locului iluminat difuz de lumânări mari, albe. Era amețită. Capul îi vâjâia ca o furtună furioasă. Se ridică, greu își găsi echilibrul. Se sprijini de măsuța plină de farduri, privind în oglinda ovală. Delira ori avea febră, altfel nu-și explica imaginea reflectată. Și-a pipăit obrajii, fața...corpul
ELIXIRUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348362_a_349691]
-
în acele clipe magice Pamântul cei doi n-ar fi știut nimic. Ar fi dispărut în Neant s-ar fi făcut pulbere de stele, uniți pentru veșnicie, două parți ale aceluiași întreg regăsite și contopite după îndelungi căutări. Obosit, fericit, amețit, sau poate doar mulțumit bărbatul a adormit. Intoarsă din baie după ce a făcut duș Dana s-a așezat pe scaun. A început să mănânce încet un măr din coșul cu fructe de pe noptieră. Liniștea nopții de iarnă e tulburată doar
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
și încep să mă interesez cum se poate vizita această carieră recunoscută internațional dar așa de puțin mediatizată în țară și străinătate printre români. Primele informații primite îmi sunt nefavorabile: „Este proprietate privată, nu se vizitează ca obiectiv turistic.” Upercut !! Amețit, dar nu renunț: „Sunt un ziarist din Canada, vă arat legitimația, vreau sa scriu un reportaj pentru românii de acolo.” Mă privește suspicios ca pe un individ suspect și-mi spune franc: „Mulți cu legitimații de-aște vin cu alte scopuri
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
întorc în cabină, să iau prânzul și să las promenada pe mai târziu, având în vedere canicula de afară. - Vă puteți alege cu o insolație urâtă, sir, infirmeria este plină! Are dreptate. Sunt înfierbântat și transpirat, parcă și un pic amețit. Intru în cabină în timp ce Ali pleacă să-mi aducă prânzul. Se întoarce chiar când termin să mă schimb. - Nu v-am luat niciun fel de alcool, sir! Pe căldura asta alcoolul nu este indicat! - Bravo. - Ați găsit sucul la frigider
DRUMUL APELOR, 57 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376335_a_377664]
-
și spații intacte între cărțile devorate de Poet. Pentru Poet cărțile-s răsăriri și apusuri de soare, mișcări de planete, galactici și magme, gând așchiat din rotunde epoci, fierul pătruns în adâncuri de scoici - scânteie venită din lumi hainite spre amețita și tainica-i minte. Iar șapte-i o clipă și-o strună prin vremi, tăcere de care te temi, o soartă pe care-o alegi, membrană a vieții întregi. În ochii cifrei șapte ... Citește mai mult Verbul de veghe al
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
cârciuma din gang fumul de țigară se întinsese gros, ca un nor alburiu, deasupra puținilor clienți rămași vocile tari și răgușite umpleau aerul călduț, plin de un miros greu de transpirație la o masă șubredă, un cerșetor își calcula, ușor amețit, gurile de vodcă rămase în pahar și asculta cu atenție o poveste porcoasă spusă lângă el care nu se mai sfârșea cerșetorul termină ultima sorbitură după care cerși de la o masă vecină cinșpe mii pentru încă o vodcă ieftină despre
O BALADĂ MODERNĂ A MORŢII CERŞETORULUI DE SUB POD de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376425_a_377754]
-
cârciuma din gang fumul de țigară se întinsese gros, ca un nor alburiu, deasupra puținilor clienți rămași vocile tari și răgușite umpleau aerul călduț, plin de un miros greu de transpirație la o masă șubredă, un cerșetor își calcula, ușor amețit, gurile de vodcă rămase în pahar și asculta cu atenție o poveste porcoasă spusă lângă el care nu se mai sfârșea cerșetorul termină ultima sorbitură după care cerși de la o masă vecină cinșpe mii pentru încă o vodcă ieftină despre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
de timpîn cârciuma din gang fumul de țigară se întinsese gros, ca un nor alburiu,deasupra puținilor clienți rămașivocile tari și răgușite umpleau aerul călduț,plin de un miros greu de transpirațiela o masă șubredă, un cerșetor își calcula, ușor amețit, gurile de vodcă rămase în paharși asculta cu atenție o poveste porcoasă spusă lângă elcare nu se mai sfârșea cerșetorul termină ultima sorbiturădupă care cerși de la o masă vecină cinșpe mii pentru încă o vodcă ieftinădespre care lumea spune că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
grași si-arici voinici, Lupi și vulpi chiar și pitici, Toți s-au adunat aici. Se-nfiripa o serbare Și dau premii de onoare, Pentru multă îndemânare. Le câștiga:Coadă Scurtă, Mandrila și Blană Moale! Mușuroiul de furnici, Trec grăbite, amețite, Parc-ar fi de foc zorite, Sacii care-i duc în spate, Încarcați sunt cu bucate! O furnică prichindica, Duce-o frunză de urzica Și mai poart-un sort în brâu, Încărca cu bobi de grâu. Altă și-a întins la
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
lumină Punând straturi pe pământul care se miră; Iarnă cladită din umbră, cu chipul livid, Maica-ta-nghețată îți pune cunună de stele, Etalându-ți candoarea-n aerul translucid Geru-și întinde sclipirea pe ele... Se rotesc clipele, tandru, pe nori amețiți Iar fulgii se-nvârtesc pufoși ca niște pui, În tabloul cu zăpadă-s doi îndrăgostiți, Se-aude printre gânduri -iubirea firii lui- ! Referință Bibliografică: IARNĂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie 2014. Drepturi
IARNĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372748_a_374077]
-
blestemat Zeii își scot ochii din orbite și-i agață de nori Luna s-a spart în așchii de gheață O auroră boreală își adună coada Zdrențe de lumină oarbă lăptoasă Murdăresc întunericul care se scutură Dărâmă ziduri de fotoni amețiți Umbrele cu ghimpi de neliniști și pași de iele Dansează-n delir sărbătorind agonii Hohot de Lucifer explodează în Golgotă Implozia punctului înghite un ultim oftat Referință Bibliografică: În umbre mă topesc / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ÎN UMBRE MĂ TOPESC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373117_a_374446]
-
bine! O să te măriți cu un bărbat frumos, dar mai copt decât dumneata, ș-ai să-i faci mulți copii. Dumnezeu să-ți ajute! Dă și la baba un crăițar, ca să se izbândească și să-ți aducă noroc! Maia, încă amețită, nu pricepu ce vrea să zică femeia care o ținea cu capul în poala ei și, frământându-și buzele uscate, ceru să-i dea apă să bea. De unde să știe lăiața ce hram poartă această domnișoară de rumân, frumos îmbrăcată
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
organism soluția pentru anestezia generală. Am simțit la început o ușoară amețeală. - Numără până la zece, mi-a spus anestezistul. Am început firește să număr și țin bine minte că ultimul număr pe care am apucat să-l mai spun, din ce în ce mai amețit, a fost șapte. După care am adormit, un fel de-a spune, deoarece întregul trup mi-a fost anesteziat. ************************** Până aici, nimic neobișnuit. La un moment dat însă am realizat că ceva nu era în ordine. Ce mama dracului căutam
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376191_a_377520]
-
de pe bicicletă, rostogolindu-se într-o râpă nu prea adâncă. Din fericire, nu se lovi decât la un picior. Încercă să se ridice, dar simți o altă lovitură puternică în cap... Asta sigur nu era de la bicicletă. Inu deschise ochii amețit și văzu, în semiîntunericul pădurii, trei umbre mici. Una ținea o bâtă, gata să o folosească încă o dată. Inu făcu niște mișcări de apărare, încercă să se ridice, dar se împletici în niște liane și căzu iar. Dădu de ceva
ÎNTÂLNIREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379721_a_381050]
-
nu te mai miri de ce zâmbesc toți infractorii ! ” - Totuși,n-ar trebui să-l căutați ? Cu siguranță o sa ii fure și pe alții ! - Păi n-am spus că nu-l căutăm. Dar poate alții ne dau descrieri mai exacte ! Ies amețit total de explicații. Undeva în depărtare,muntele alb,strălucitor, se ridică semeț deasupra tuturor.Există pe pământ și oameni realiști și oameni visători. In timp ce realiștii știu cu exactitate încotro să se îndrepte, cei visători au ajuns demult acolo
LA POALELE MUNTELUI SEMEȚ de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069]
-
eu veselă, sorbind altă picătură de șampanie. Ne-am oprit pe câmp în vecinătatea unei unități militare, am ciocnit, am băut șampanie, după care, am spart paharele punându-ne câte o dorință. - Ovidiu, eu fac câțiva pași că mă simt amețită, am zis în timp ce alergam, îndepărtându-mă de mașină. - Vin cu tine, a răspuns afectuos, prinzându-mă de mână . După vreo zece metri, ne-am întors și, sprijinită de portiera din spate, priveam visătoare cerul. - Ce frumos este totul! Îmi place
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
suplimentare gratuite, pe care erau silite să le lucreze în fiecare zi. În ziua aceea, Clara pierduse numai o oră, dar cu ce preț?... Sărise și peste pauza de masă, ceea ce determinase intensificarea durerii de cap. Palidă, tremurând de slăbiciune, amețită și epuizată, condusese ca un robot până acasă. Cu un gest eroic coborî din mașină, dar fu nevoită să se sprijine cu precauție câteva momente de portiera închisă, până i se limpezi privirea și reuși să deslușească imaginile din jurul ei
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]
-
de la petunii la zorele, de la ele... la florile domnești, iar de aici... la crăițe. Zborul lui unduios semăna cu un tainic dans al iubirii, un ritual al dragostei. Era vesel și vibra de iubire la fiecare sărutare. Într-un târziu, amețit, s-a oprit pe floarea unei crăițe cărămizii. Oricât de atentă i-am urmărit dansul, n-am reușit să-i descifrez misteriosul mesaj. Dar crăița s-a înclinat delicat sub îmbrățișarea lui, de parcă ea ar fi înțeles sublima chemare a
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
a mai arunca o ultimă privire spre multiubita lui. Înfuriată, viespea se aruncă să o înțepe pe trufașa din cauza căreia mărul sfârșise atât de nedrept, chiar înainte de a se coace. Se lovi cumplit și își rupse frumosul ei ac. Alunecă amețită de-a lungul mesei, apucând să-i șoptească vântului care intrase pe fereastră: - Era o pară din plastic. Referință Bibliografică: IUBIRE DE TOAMNĂ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015. Drepturi de
IUBIRE DE TOAMNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377788_a_379117]
-
sur, care înainta cu grijă, parcă dezmorțindu-și inelele. Se târa greoi, ridicând foarte ușor capul și plecându și-l repede pe podea, ca și cum ar fi căutat o urmă. Când se apropie de lacul de lumină, se opri o clipă amețit. Apoi se îndrepta legănat spre Andronic. Parcă lumina lunii îl vrăjise și pe el ...“. După o lungă noapte, Andronic și șarpele dispar într-un mod la fel de misterios ca cel al apariției lor. Conform dicționarului Doinei Ruști, șarpele este: „semn al
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ieșit, cel mai în vîrstă, a cărui chelie strălucește ud sub lună, i-a făcut curte fîței cu decolteu criminal, iar acum, în consecință, suportă prelucrarea tînărului mascul feroce, partenerul ei: la două-trei minute, încasează cîte un cap în nas, amețit fiind neavînd timp să se apere; nu fuge pentru a nu fi ajuns și călcat în picioare, sau poate suportă loviturile ca să-i dovedească decoltatei virilitatea. Ceea ce mă oripilează nu e prelungirea acestui pugilat unidirecțional, nici iminența spargerii parbrizului, cît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
funcțiilor culturale, cu alte instituții care ar sta la baza unei cogestionări a capitalului artistic muzeal (cu școala, biserica, unele structuri comunitare etc.). Iar lista posibilelor soluții rămâne deschisă, pentru a ieși, totuși, cu ceva din muzee, și nu obosiți, amețiți, sărăciți! 2.6. Jocul și jucăriile - valențe formative A te juca, la vârsta copilăriei, este sinonim cu a acționa la modul efectiv, cu a deprinde primele reguli sociale, cu a te integra Într-o ordine cu care trebuie să te
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sau grele până la silabisirile neinteligibile și pline de mister. Îi mai admir apoi pe bătrânii respectuoși și cu bun-simț ce se Îndreaptă duminica spre mănăstirea cu acoperișuri hâite, gata să pice. În rest, oameni de tot felul: căruțași Înfuriați, zilieri amețiți, băcani respectuoși, târgoveți rătăciți, cosași prăfuiți, bicicliști În căutare de inedit, copii care fură mere, cucoane sfioase ce merg la părintele, băieți de băieți... Pe directorul școlii Îl cunosc mai bine, prin natura profesiei și a intereselor noastre didactice. Notabilitățile
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
amenințat cu darea în judecată și moare de supărare. Cogălniceanu, bolnav și bătrân, reîntinerește în culmea vieții sale pentru a apăra Dunărea, mișcătoarea pavăză de argint a neatârnării noastre străvechi, a căreia pierdere totdeuna robie au însemnat. Iar țara aceasta, amețită ca un taur de demagogia ei internă, de zdreanța roșie a republicei de disculți, e distrasă de la cestiunea cea mare, pierde ca pe niște cărți pe joc simpatiile tuturor popoarelor europene, pentru a se ocupa de mijlocul cum să asigure
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]