15,743 matches
-
optat pentru acest jargon de cartier în speranța că "băieții de băieți" își vor învinge aversiunea pentru tot ceea ce înseamnă producție nonamericană și vor intra la această comedie extrem de hazlie care chiar merită să fie văzută. în paranteză fie zis, americanii înșiși nu sînt atît de exclusiviști din moment ce l-au invitat pe Veber la Hollywood ca să regizeze un remake după filmul său Les Fugitifs, ceea ce s-a și întîmplat în 1989 (?!). Jargon sau nu, ne putem pune întrebarea dacă "ciocu' mic
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
poate arunca în aer povestea părinților, născută după ce băiatul lor a fost ucis. Nu le poate spune altceva decît ce vor să audă. Că războiul aduce libertate și democrație unui popor, că dictatura este periculoasă și trebuie stîrpită cu ajutorul tinerilor americani frumoși și puternici, invincibili, justițiari, că este o hotărîre înțeleaptă, că fiul lor a fost unul dintre cei mai viteji, că a luptat pătimaș și chiar a iubit cu foc, pe ici, pe colo, pe unde s-a putut. În
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
vacanță: jumătate din producția pe săptămână la ghizi bucureșteni ia acum calea exportului pe litoral. E penurie! Să trecem, zic, la filme, pentru că am sentimentul că îmi iau un ton de scandal, și la urma-urmei nu e nimeni vinovat că americanii NU au invadat marile ecrane de la noi! Tânărul student cinefil nu pleacă la mare pentru că nu are bani. Sau tânărul cinefil vrea să mai meargă și el la un film. Sau tânărul bizon vrea să-și scoată tovarășa la un
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
Petersen) sau Unde vei fi poimâine? (regia Roland Emmerich) - ambele Mega-Succese de BoxOffice, atât aici, cât și dincolo, semnate de doi cineaști cu preocupări predilecte pentru sfârșitul lumii, cineaști care (chiar daca nu ai știi că sunt nemți) numai nume de americani nu au! Poate că Legile Atracției să te atragă-n sală, pentru că - zici tu - este un produs 100% american... Deși s-ar putea să te păcălești. Și-ți spun de ce: Peter Howitt, regizorul acestei comedii făcute, ce-i drept, cu
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
căreia ai nevoie de o doză foarte crescută de autoironie - asta ca să te simți bine! Și mai mult decât un film despre viața și cariera lui Harvey Peacker, așa cum ar fi riscat să sfârșească în cutiile pentru role de film, American Splendor este un film viu despre viața adevărată, nudă, grea, nenorocită, și cu toate acestea minunată! Și te bucuri să le găsești (non-)eroilor principali o chelie, sau o burtă, sau o pereche de ochelari imposibil de inestetici. Te bucuri
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
britanicul literaturii noastre", observație pe care aș amenda-o incluzând și poezia americană. Economia la cuvinte a lui Vișniec e prezentă și la englezul Philip Larkin (care, ca și poetul în cauză, manevrează expert oralitatea limbajului cotidian), dar și la americanul e.e. cummings, cu care Vișniec are în comun o disponibilitate pentru aranjamentul tipografic neconvențional. Și totuși, chiar dacă stilul sobru se păstrează, ceva se schimbă... În primul rând, natura postmodernismului pe care-l practică Vișniec. Un postmodernism actualmente deziluzionat, în
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
femeile sunt curve și proaste, menirea bărbaților e să bea și să reguleze, preoții sunt securiști homosexuali, școala e nasoala pentru că induce conformismul social, societatea manipulează, legile sunt proaste și nedrepte, statul e vinovat de tot, capitalismul e o hoție, americanii sunt niște imperialiști care-și urmăresc propriul interes (influența lui Ianuș în capitolul Capitalism e covârșitoare) ș.a.m.d. În plus, absolut penibil e Vakulovski când �le-o trage� lui Mușina și Cărtărescu într-un stupid și naiv acces resentimentar
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
au fost proiectate " pentru întâia oară la noi în țară " mai multe pelicule ce au intrat / vor intra în difuzare curentă pe marile ecrane: cel mai recent film al fraților Coen " Ladykillers, tradus la noi Cum scăpăm de coana mare; American Splendor, film aflat la granița dintre documentar și ficțiune; Monster, care a primit anul acesta un Premiu Oscar; Elefant-ul lui Gus Van Sant, premiat la Cannes. Deși nu a existat o secțiune separată a filmului nordic, numeroase pelicule din
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
înseamnă și poveste. Am coborît în Sibiu și curtea teatrului gazdă s-a umplut. M-am uitat cum muzica maramureșenilor-artiști din Iza, inepuizabili, intră în noi, în fiecare. O curte plină de oameni de peste tot, ruși, nemți, români, camerunezi, irlandezi, americani, abkahasieni, armeni, evrei, canadieni aduși acolo de teatru și pentru teatru se mișcau și jucau pe ritmurile noastre cele mai autentice. Poate doar zongora lui Ion Pop din Maramu să mă fi făcut să mai uit amarul lăsat de comportamentul
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
dacă tot i-a scăpat America de Hitler, e o datorie patriotică să demonstreze că, la urma urmelor, salvatorii nu erau cu nimic mai breji decât împilatorii. Popor rafinat, francezii nu iubesc nimic mai mult (susține Andrew Anthony) decât "pe americanii care-i critică pe americani". Or, după unii autori, de la rafinament la perversitate nu e adesea decât un pas. La Cannes el a fost făcut cu brio. Pentru ca spectacolul să fie complet, mișcările de scenă (sau, mai precis, de culise
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
America de Hitler, e o datorie patriotică să demonstreze că, la urma urmelor, salvatorii nu erau cu nimic mai breji decât împilatorii. Popor rafinat, francezii nu iubesc nimic mai mult (susține Andrew Anthony) decât "pe americanii care-i critică pe americani". Or, după unii autori, de la rafinament la perversitate nu e adesea decât un pas. La Cannes el a fost făcut cu brio. Pentru ca spectacolul să fie complet, mișcările de scenă (sau, mai precis, de culise), au beneficiat de colaborarea altui
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
Or, după unii autori, de la rafinament la perversitate nu e adesea decât un pas. La Cannes el a fost făcut cu brio. Pentru ca spectacolul să fie complet, mișcările de scenă (sau, mai precis, de culise), au beneficiat de colaborarea altui american, Quentin Tarantino, președintele juriului din acest an. (O paranteză despre cel din urmă: lansat cu mare tam-tam, ca un fel de Orson Welles al postmodernității, Tarantino a realizat, în 1992, un film de referință, Pulp Fiction. Tot ce-a urmat
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
cu un Kusturica și cu un documentar despre vinuri, mi-e greu să înțeleg. Deși, iată, chiar la ultima ediție, a fost declarat cîștigător, se știe, un documentar. Anti-Bush. Patru din cei nouă membri ai juriului (inclusiv președintele) au fost americani. După ce festivalul a înghițit gălușca unei Palme d'Or politizate, am asistat la comedia absurdă în care jurații, la o conferință de presă post-Palmares, susțineau că politica nu are nici un amestec și că au premiat doar filmul care li s-
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
pentru bibliofili. Un bilanț pentru istorie. Cartea marii cotituri a culturii române. Cronica înfăptuirilor ministrului Răzvan Theodorescu! Știm, în Statele Unite așa se procedează. Ministerele își publică în cărți pentru istorie cronicile pro domo. Dar cum se întîmplă că la noi, americanii sînt scoși în față numai cînd e vorba de justificarea cheltuielilor de la buget? Nu și cînd socotim veniturile bugetare. Nu m-aș fi legat de amănuntul că un minister sărac își publică bilanțul într-o carte luxoasă, dacă dl Răzvan
Ministrul de lînfgă drumul Puterii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12295_a_13620]
-
spioni e tot administrarea suspansului: deși mult mai rapid și mai spectaculos în desfășurarea evenimentelor, lungmetrajul e incapabil să ajungă la o rezoluție. Ambiția filmului e de a oblitera distincția dintre bine și rău: în războiul rece, nici rușii, nici americanii, nu dețin integritatea morală, iar personajele sunt la fel de ambigue. Evenimentele, tocmai din cauza narațiunii frenetice, nu sunt suficient motivate: vezi acțiuni planificate în detaliu, care apoi eșuează spectaculos. Apar contradicții la nivelul scenariului: Cross îl învață pe Scorpio să nu aibă
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
confruntare din pur militarism. N-avea motive s-o facă: cetățenii săi o duceau minunat, economia înregistra succes după succes, tehnologia de vârf îi asigura supremația și pentru deceniile viitoare. Ce nu se înțelege e spiritul responsabil în care trăiesc americanii: ei n-au nesimțirea atâtora și atâtora dintre puterile lumii de-a închide ochii atunci când se petrec crime la scară mare. Am auzit de mii de ori reproșul că Bush a trimis avioanele și tancurile în Irak deși nu s-
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
se aude cel mai bine pe Vechiul Continent vocea Americii) sunt realități peste care nu se poate trece. Canalele de comunicare cu administrația Bush sunt de-acum construite, așa încât următorii patru ani ar trebui să beneficiem de același sprijin al americanilor. Republicanii lui Bush au înțeles înaintea Europei că o țară precum România are un potențial de... europenitate deloc neglijabil. Cred, de asemenea, că o lume în fruntea căreia se află oameni pragmatici e mai sigură decât una condusă de diverși
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
Pe Web, încrederea acordată informațiilor depinde în proporție de nouăzeci și opt la sută de cît de arătos și de cool este site-ul. Chiar dacă nu stăpînea la perfecție limbajul Web, Chip era totuși american, sub patruzeci de ani, iar americanii sub patruzeci de ani erau excelenți judecători a ce era și ce nu era arătos și cool. El și Gitanas merseră la Prie Universiteto, un bar unde angajară cinci lituanieni tineri îmbrăcați în tricouri cu Phish și R.E.M., pe treizeci
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
mașina de Jonas, Aidaris și Gitanas, care trăgeau Fordul Stomper furtunos la bordură. Cei trei erau pe drumul de ieșire din Vilnius, cînd auziseră vestea închiderii aeroportului. Făcînd stînga împrejur pe șoseaua spre Ignalina, se întorseseră să îl salveze pe americanul neajutorat. Portbagajul Fordului era practic constipat cu bagaje, computere și echipament telefonic, dar, legînd cu corzi elastice două valize pe acoperiș, îi făcură loc lui Chip și genții lui de voiaj.ș...ț Spre miezul nopții, Fordul luă o curbă
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
ne aflam în teribila situație de proscriși. Fusese din partea ei o probă de solidaritate pe care voiam să i-o răsplătim, încercând s-o amuzăm. Soția mea i-a povestit o întâmplare nostimă (de altfel, ciudat de profetică) a unui american bogat instalat într-un hotel moscovit. Este întrebat: Ați fost deja la mausoleu să-l vedeți pe Lenin?" Iar el răspunde: "Am pus să mi-l aducă la hotel, contra zece dolari." Figura invitatei noastre s-a crispat. Fiind de
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
Noe este printre puținii oameni de treabă rămași... Dumnezeu intră în vorbă cu el și-l pune să tocmească acea corabie salvatoare pentru câte un exemplar din toate speciile create ce merită să fie salvate... Inundația finală. - despre care câțiva americani exaltați pretind azi că ea s-ar fi petrecut foarte aproape de noi, la Constanța, în Marea Neagră, unde s-ar găsi și epava, - devine iminentă. Arca lui Noe... (n-ar fi prima dată când românii, slabi la istorie și de aceea
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
vede peste tot comploturi contra lui. Unele îl au în cap pe culturnicul Dulea ("uite că mie nu mi-e frică de banda condusă de fiii de legionari, ca Dulea"), altele pe "dizidentul Dinescu", "omul rușilor, pe urmă respins de americani". (Tocmai citeam jurnalul, cînd colaboratorul Săptămînii lui Barbu de pe vremuri, actualul lider PRM, C. V. Tudor, îmi sparge ecranul televizorului proferînd injurii la adresa aceluiași Dinescu, care ar fi ginerele unui om al ungurilor și al unei doamne care a făcut jocul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
Chivu Istoria Canalului de muzică VH1 începe cu sfârșitul istoriei reale a MTV-ului. Așadar, să facem un ocol, altfel, interesant și semnificativ. Succesul enorm pe care l-a avut MTV-ul la jumătatea anilor '80 i-a motivat pe americani să pună bazele unei variante europene. MTV Europe a început astfel să emită la 1 august 1987 din Amsterdam, iar mai târziu din Londra. Cei care au avut norocul să urmărească MTV-ul în perioada 1987-1996, an în care s-
VH1 în locul MTV by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12409_a_13734]
-
o bună parte din poemele lui Adonis ar fi fost citite la vremea lor de cine ar fi trebuit, poate că azi lumea ar fi fost mai bună, mai pașnică - se amăgesc cu gîndul unii idealiști incorijibili, sugerîndu-le post festum americanilor să fi aruncat cărți și nu bombe deasupra Irakului. Iar "dacă cine citește cărți nu trage cu pușca", - cum opinia un comentator, referindu-se la prezența lumii arabe ca invitată de onoare a acestei ediții - de adăugat ar mai fi
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
unei antologii de poezie americană tradusă în 1946 (ultimul an în care se mai putea) de poeta și pictorița Margareta Sterian. Și nu mică mi-a fost uimirea să dau peste celebrul poem Mestecenii de Robert Frost, în care acel american descria tocmai cum îi trece prin cap unui băiețel să ia mestecenii la rînd și să zboare cu ei încovoindu-i, undeva dincolo de ocean, ca și cum s-ar fi întîmplat în Sărăți la noi. Iar cititul poemului m-a pocnit cu
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]