395 matches
-
accepțiile și definițiile ulterioare ale cuvântului polemică, este dată de dimensiunea etico-normativă necesarmente prezentă în înțelesul primului termen, tradus, de altfel, prin întrecere sau competiție, și absența acestei dimensiuni în cazul celui de-al doilea termen. Războiul este injust și amoral prin definiție, ceea ce înseamnă că părțile beligerante pot ignora convențiile oricând, dacă acest lucru le asigură victoria. Dacă în agon miza spectaculară normează cadrul, în polemos, înfrângerea adversarului este scopul care justifică mijloacele și strategia uzitate. O posibilă explicație a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Indisociabilitatea acestei subtile și intime legături demonstrează caracterul dialectic (ca metodă de aflare și impunere a adevărului), eristic (ca artă de a purta disputa uzând de o argumentație subtilă și de artificii retorice) și sofistic (dat de întrebuințarea în scopuri amorale a argumentelor ad hominem și ad personam, asupra cărora vom reveni mai nuanțat) al polemicii. Ori de câte ori e asociată dialecticii (chiar în sensul prim atribuit de Aristotel, de exercițiu intelectual 19, dar și de joc sau meci frumos fără învingători sau
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alegorică: "Mi-ai împuțit salteaua pe care te-am culcat, mi-ai murdărit apa din care ai băut și cu care te-ai spălat. Picioarele tale se scăldau în Olt, și mirosea până la Calafat, nobilă spurcăciune!"205. Războiul, injust și amoral prin definiție, uzează aici de cel mai violent arsenal, folosind anatema, insulta trivială, denominarea abjectă ("spurcăciune", "căzătură"), amenințarea mortală: "Te aștept să te retez în două cu nuiaua, tăvălit [...] șira spinării ți se va rupe cu nuiaua asta", "Ți-a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a pus o inconfundabilă amprentă: amicii, pișicherul politician, pseudosavantul și, ca element supraordonator, prototipul personajului marionetizat. 6.1.4. "Țărușul familiei" Deși "nici virtuoși, nici vicioși"69, așa cum consideră Nicolae Balotă, eroii lui Urmuz nu pot fi văzuți ca "formațiuni amorale"70. Ca și moftangiii lui Caragiale, creaturile lui Urmuz par să viețuiască nu într-o lume amorală și lipsită de repere valorice, ci într-una în care înșelătoria, trădarea, corupția, perversiunile etc. rămân nesancționate, lăsând impresia de haos axiologic. Ne
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1.4. "Țărușul familiei" Deși "nici virtuoși, nici vicioși"69, așa cum consideră Nicolae Balotă, eroii lui Urmuz nu pot fi văzuți ca "formațiuni amorale"70. Ca și moftangiii lui Caragiale, creaturile lui Urmuz par să viețuiască nu într-o lume amorală și lipsită de repere valorice, ci într-una în care înșelătoria, trădarea, corupția, perversiunile etc. rămân nesancționate, lăsând impresia de haos axiologic. Ne amintim, de exemplu, că Ismail întreține raporturi sexuale cu viezuri "la adăpost de orice răspundere penală" și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
realelor raporturi între craidon și încornorat. În parodia din final, cu titlul Întoarcerea fiului risipitor, picaro-ul Felix Iacob, generalul care-l angajează pe post de profesor al copiilor, și frumoasa soție a acestuia refac pe aceleași coordonate situația incertă, amorală a personajelor caragialești din schița-moment 25 de minute (și nu doar de aici). În acest sens, și soțul Dorei, avocatul Albu din romanul Matei Iliescu, este la Radu Petrescu un surprinzător exemplar de senin și ridicol bătrân înșelat, impasibil și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din seara precedentă, în timp ce aceasta făcea ochii mari, neîncrezătoare. Nu vreau să cred că are vreo legătură cu ce s-a întâmplat, zise Minette într-un sfârșit. Dar, știi, nu m-aș mira deloc. Nieve a fost întotdeauna o tipă amorală. — Nu prea a respectat regulile, se învoi Darcey, și s-a folosit de oameni. Dar nu e o hoață. Minette zâmbi ușor. — Nu. — Își dorea atât de mult să aibă succes. Și l-a și avut. — Dar să pierzi totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mâini către Logan, cu inelele sclipindu-i În luminile de deasupra ale barului. — Nu, de data asta Îmi țin gura. — Și-atunci de ce vorbești cu mine? Miller ridică din umeri. Doar fiindcă-s jurnalist, nu Înseamnă că-s vreun labagiu amoral și parazit. Adică, nu-s ca avocații sau așa ceva. Am conștiință socială. Îți dau ție informații ca să poți prinde criminalul. Stau cuminte ca să nu rămân fără degete. Când o veni vremea de mers la tribunal, ești pe cont propriu: eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ori până atunci, că prietenul său deschisese din greșeală un sertar al cărui conținut era parțial compromițător pentru proprietar, pentru ca apoi să Îl Închidă brusc. O femeie În stare să Îi dea fiului său sfaturi pline de o asemenea ușurătate amorală Încălca toate principiile Învățate ale iubirii materne; iar jurământul la care făcuse referire Du Maurier presupunea o existență nu tocmai castă până În momentul acela din viața lui - ceea ce nu era, poate, tocmai surprinzător la cineva care dusese o viață de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
i să plătise lu Caruso trei bătrâne dă lire sterline și că În Statele Unite Mână Neagră ceruse dă la el bani căcălău, că amenința să-l facă arșici; numa Maffia izbutise să-i Împedice pă lepre să-și ajungă țelurile amorale. O mică siestă Întăritoare, care a ținut pân la nouă seara, a târcolit chestia cu prânzu. Da pă loc după aia, Capitano iera În picioare, fâlfâind furcoacea și cuțitu, cu șervetu pă grumaz și urlând, mai fals ca tare, dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
HOMO. PS: Mersi pentru papucii zebră. I-ai vânat cu mâna ta? De la: Debra Richardson Către: Kate Reddy Kate, suntem prea obosite pentru adulter, NU-I AȘA? xxxx De la: Debra Richardson Către: Kate Reddy Să nu faci nimic dezgustător și amoral. Fără să-mi povestești TOTUL. D xxxx 13.27: Jumătate de oră, În loc de prânz, incursiune-fulger În magazinul de electronice aproape de Liverpool Street. Atmosfera din magazin e nebunească, contagioasă. Toată lumea de-aici are prea mulți bani și prea puțin timp ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
părăsise vrăjitoarea, toată zbaterea și toate scrupulele trebuiau Înlocuite de noile probleme morale pe care o relație cu Cristina le-ar fi presupus. Pentru ca imediat aceste (În definitiv) insolubile probleme să fie alungate, să găsesc În mine resursele unei masculinități amorale, animale. Asta ar fi fost, Îmi Închipuiam eu, soluția. Am făcut chiar mai mult: În căutarea obscenității, am spulberat acel fragil fior care mă mai Îndemna din când În când să iau În considerare ipoteza existenței lui Dumnezeu. După ce alesesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
neutralității, care presupune că statul poate cel mai bine să-și asigure propria securitate, rămânând impasibil la soarta celorlalte state. Acest concept devine tot mai vechi și dacă să nu luăm în considerare factorii absolut specifici, aceasta este o poziție amorală și mioapă. Se conturează astfel cel puțin trei păreri vis-avis de statutul de neutralitate al unui stat în scopul apărării securității sale: - neutralitatea - concept învechit în urma codificării dreptului războiului; - neutralitatea - concept neviabil datorită apariției noilor tipuri de armament; - neutralitatea - poziție
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și mioapă. Se conturează astfel cel puțin trei păreri vis-avis de statutul de neutralitate al unui stat în scopul apărării securității sale: - neutralitatea - concept învechit în urma codificării dreptului războiului; - neutralitatea - concept neviabil datorită apariției noilor tipuri de armament; - neutralitatea - poziție „amorală”, vis-a-vis de celelalte state. Fiecare din aceste argumente are în sine o marjă de adevăr. Dar, cum afirmă un cercetător rus în cartea sa „Neutralitate și nealiniere”: „Neutralitatea trebuie studiată într-o situație istorică concretă.'’" Se pune întrebarea: pe ce
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
securitatea unui stat) fie el mic sau mijlociu). Fiecare dintre concepțiile despre neutralitate are dezavantajele sale: - neutralitatea - a devenit un concept învechit, în urma codificării dreptului războiului; - neutralitatea - a devenit un concept neviabil (o dată cu apariția noilor tipuri de armament) - neutralitatea - poziție „amorală” față de celelalte state. Neutralitatea trebuie studiată, în fond, într-o situație istorică concretă; actualmente, după încheierea războiului rece și după dispariția sferelor de influență, a dispărut și necesitatea de a apela la statutul de neutralitate. VI.4.1. Considerații preliminare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
o înveșmîntare neverosimilă, de senior interbelic, la Casa sScriitorilor ori la Athénée Palace, plutind deasupra mizeriilor obștești. Un soi de emulație se desfășura între cei doi, legată de o estetizare a persoanei, de un narcisism scăldat în dezangajarea de fond, amorală. }intind ambii o "eliberare" care să dea măsura potenței lor creatoare, acceptau pînă una-alta un suficient de spectaculos joc oportunist. "Mai mult decît prin scrisul său neliniștit și prin personalitatea sa inconformistă, Baconsky și-a indispus epoca, prin revista
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
Printre cei care au dat glas sublim acestui mit al socializării se numără și É. Durkheim (1980) [1911], care trasează funcția educației în crearea în om a unui ființe noi ființa socială pe care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viață socială", este în fapt echivalentă cu umanizarea organismului biologic prin socializare morală (pp. 39, 41). Doar prin plămădirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de dep]sit în situațiile de confruntare cu tipuri de comportament ce par la prima vedere s] le aduc] atingere. Reacția primilor antropologi a fost de a-i eticheta pe „s]lbatici” drept imorali sau, în cel mai bun caz, amorali ori „sclavi ai tradiției”. Cercetarea pe teren de mai târziu a ar]țâț falsitatea acestei opinii, dar tendința era de a analiza morală unei comunit]ți doar ca parte a religiei acesteia. Dup] cum am menționat deja, etică unei societ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]mane valid, dar percepția asupra cadrului în care opereaz] s-a schimbat. Deși contextul ține în mare m]sur] de moral] (e bine s] r]zbuni uciderea f]r] motiv a altcuiva), logica aplic]rii principiului moral este complet amoral]. Nu fac aceast] remarc] pentru a acuză populația Nuer de confuzie în gândire, ci pentru a ilustra universalitatea enigmelor morale provocate de aplicarea aparent inevitabil] a unor combinații de principii orientate diferit (în cazul acesta, etică și logica amoral]) pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
complet amoral]. Nu fac aceast] remarc] pentru a acuză populația Nuer de confuzie în gândire, ci pentru a ilustra universalitatea enigmelor morale provocate de aplicarea aparent inevitabil] a unor combinații de principii orientate diferit (în cazul acesta, etică și logica amoral]) pentru a rezolva probleme morale. Ne-am obișnuit cu stoicism că în societatea noastr] s] ne enerv]m din cauza limitelor severe impuse de domnia regulilor. Absurditatea consecinței logice a supunerii inflexibile fâț] de o regul] este satirizat] de unii autori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de conceptul „virtute”, care marcheaz] deja o arie mai mult sau mai putin definit] de cercetare efectuat] de c]tre „filosoful moral” - ins]și categoria moralei. Filosoful modern poate s] înceap] prin a cerceta natură relației dintre considerații morale și amorale, cea a gândirii raționale sau a cerceta chestiuni morale concrete. O asemenea categorie este greu de reperat în contextul grecesc. Subiectul investigației nu este morală, ci natură bunei vieți a omului; iar dac] putem accepta p]reri diferite cu privire la ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a nu fură sau datoria de a împ]rți corect beneficiile cooper]rii. Convențiile reciproc avantajoase înlocuiesc într-un fel morală tradițional] și sunt considerate, din aceast] cauz], un cod „moral”, deși este „generat în calitate de constrângere rațional] începând cu premisele amorale ale alegerii raționale” (Gauthier, 1986, p. 4). Gauthier vorbește inspirat de un „artificiu moral” deoarece constrânge în mod artificial acțiunile pe care oamenii au dreptul natural de a le realiza. Deși constrângerile rezultate se suprapun parțial cu obligațiile morale tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rile miniere sunt nocive mediului deoarece el urm]rește protejarea mediului sau consider] c] distrugerea mediului acestuia greșit] din punct de vedere moral. Principiile morale nu trebuie s] fie cuprinse în mod obligatoriu în contextul evaluativ: anumite persoane pot fi amorale. (Pot fi genul de egoiști raționali descriși în capitolul 16, „Egoismul”.) Totuși, multi oamenii doresc într-adev]r că acțiunile proprii și cele ale altor persoane, inclusiv a corporaților și guvernelor, s] fie conforme unor principii morale. Pentru aceste persoane, soluționarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie moral] sau pentru a ști s] fie moral]. Altfel spus, oamenii nu pot fi drepți sau morali în vid; ei pot deveni drepți doar într-un mediu în care relațiile personale conteaz]. În mod corespunz]tor, relațiile între persoane amorale sunt riscante. Cunoscuții trebuie s] fie onești unii cu altii; lipsa de onestitate va distruge baza relației. Oamenii nu pot fi atât de onești precum ar trebui s] fie dac] sunt absorbiți într-o subcultur] construit] pe necinste și pref
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ai încredere în acea persoan]. Neîncrederea d]uneaz] onestit]ții. Pe scurt, posibilitatea unor relații personale reale este limitat], dac] nu chiar eliminat] într-un mediu imoral. Dac] oamenii nu sunt interesați de bun]starea altor oameni - dac] ei sunt amorali sau imorali - atunci când într] aparent într-o relație personal] o vor face pentru câștigul lor personal; aceste relații nu vor fi personale în sens relevant. De vreme ce ei nu sunt deloc înclinați s] acorde atenție nevoile legitime ale altor oameni, ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]