501 matches
-
o scrisoare adresată papei, aceste doleanțe n-au fost cunoscute la Roma decât atunci când rămăseseră fără obiect: atins de o ghiulea de la un tun ușor, șeful Cetelor Negre se pomenise cu gamba piciorului drept zdrobită. Se impunea să-i fie amputată. Era noapte, iar Giovanni pretinse să țină el însuși torța în vreme ce medicul îi secționa piciorul cu un fierăstrău. Chin zadarnic, deoarece rănitul avea să-și dea duhul la puțin timp după operație. Dintre toți oamenii pe care i-am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
urmele lor, dar o durere ascuțită Îi străfulgeră șoldul stâng și medicul Își pierdu din nou cunoștința. Când se trezi, Îl văzu pe profesorul Perjovski stând aplecat deasupra lui și cercetându-l cu atenție: „Din păcate, va trebui să-i amputăm piciorul mai sus de genunchi, care acuma, iată, e numai flenduri”, spuse Înalta somitate, adresându-se asistenilor ce se țineau prin preajma sa. Și văzându-l pe Noimann că se agită, Încercând să se ridice de pe targă, Înalta somitate adăugă: „Vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ca să nu fie văzut. O Veneție rece, privită cu ochii unui străin. Fără palatul Frassetti, fără bunicul Matteo și fără contesa Fabiana, fără Gianluca Fontanelli și maestrul Foscolo, fără bazilici pictate strălucitor și fără legănarea gondolelor. O Veneție cu amintirile amputate de o durere necunoscută. De o ruptură În curgerea lentă și firească a timpului. Catastrofă În țară. Aceste trei cuvinte Îl tulburaseră din prima clipă. Se gândise la ele zi și noapte. Se trezise transpirat, căutând În negurile mării un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pentru o mai bună și sigură exploatare a vacilor, ar fi fost bine pentru oameni ca vitele să nu aibă coarne. Astfel puteau fi prevenite Împungerile. „Și acum”, Încheiase Directorul ca la spectacol, „Îl vom vedea pe tovarășul veterinar cum amputează la viței mugurii de creștere a coarnelor. Poftiți, tovarășu’ veterinar!” Se deschisese o ușă de carton, stropită cu balegă până sus. Ieșiseră pe ea, din odăița strâmbă În care Încăpuseră, totuși, o sobă, un pat Îngust și o masă scundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
prevăzătorul tată de familie În plasa de bagaje a compartimentului -, putea intra În posesia unui serviciu complet de cafea - șase cești cu farfurioarele lor, o cafetieră și o zaharniță, pe care cerșetorul pretindea că le furase, Înainte să i se amputeze picioarele În urma unui accident de muncă, dintr-un vagon-restaurant austriac, plin de fandosiți cu nasul pe sus. Asprul domn cu mustăți ca două vrăbii de o parte și de alta a nasului chibzuise câteva clipe, Întrebându-se dacă se cădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Avea și el de uitat coșmarurile lui, conservele expirate, diareea și frigul inuman din tranșeele de la Stalingrad, de care amintea câteodată, lupta cu ghearele și cu dinții pentru un loc În camioanele retragerii, În mijlocul unei mulțimi de soldați sălbăticiți, piciorul amputat de la genunchi În compartimentul sanitar al trenului care scăpase, la distanță de două zile, de lovitura de stat a englezilor, de conivență cu rușii, la București? Își Înghițise și el amintirile, așa cum și ea le Înghițise pe ale ei, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
intrase când a auzit sirena? Să nu fii trist de copilul Klarei, eu te iubesc, poate că dacă n-ar fi scris asta la sfârșitul scrisorii, Hermann n-ar fi purtat-o În căptușeala hainei, chiar și atunci când i-au amputat, În trenul sanitar, piciorul. Christa respiră adânc și Încearcă să Își destindă spatele crispat. Durerea s-a cuibărit deasupra feselor, un animal triunghiular care o mușcă fără oprire. Dar ea ține mai departe mâna cu pielea uscată, Împestrițată de pete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
dintre capete era încastrat în ghips și era înconjurat de un cadru metalic, cu șuruburi de fixare aparente. — Când ne-a fost adusă, a fost vorba de o operație de urgență, dar, din fericire, n-am fost nevoit să-i amputez piciorul. Acesta este afectat de o fractură multiplă. Așa că Susan va trebui să lupte din greu dac-o să vrea să mai meargă vreodată. După ce inițial, la auzul veștilor date de doctor, Nick se mai înseninase, acum bărbatul pălise din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
prima linie. E corect așa. Da, spusei. Așa și trebuie să fie. — Așa și trebuie să fie. Doar că băiatul Ăsta s-a Împușcat atît de rău, că și-a spulberat osul și a apărut o infecție; așa că i-au amputat mîna. CÎțiva soldați dădură din cap. Hai, spune-i și restul, zise unul dintre ei. — Poate-i mai bine să nu vorbim despre asta, spuse soldatul tuns periuță și neras care susținea că e comandant. — E de datoria mea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dovedește că ochiul este oglinda sufletului și a trupului, iar vederea este influențată direct de alimentele consumate. Am văzut la TV, o persoană de vârsta a treia, oarbă, în căruciorul pe rotile. Persoana suferea de diabet zaharat. Medicii i-au amputat un picior. Din cauza diabetului, își pierduse, total, vederea. Nu-i mai rămăsese decât plânsul. Plângea și cerea îndurare și milă și ruga rudele să-i fie alături și să o ajute. Se pot evita aceste suferințe groaznice ? Măcar merită efortul
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
horătîndu-se în acest mod fie dispariția unor state, fie amputarea lor. Astfel, Polonia urma să dispară, fiind din nou împărțită, de data aceasta între Germania și U.R.S.S., țările baltice să fie încorporate prin forță în cadrul Uniunii Sovietice, iar Finlanda amputată de regiunea Karelia. Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, teritorii care nu-i aparțineau și asupra cărora nu avea nici un drept, a constituit primul act al tragediei naționale - sfîrtecarea României în anul 1940 - punînd la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care funcționează ca magazie și ni se spune pe un ton prietenesc că e momentul să schimbăm ținuta civilă cu uniforma. Cam pe același ton prietenesc pe care l-ar folosi un medic ca să-ți spună că trebuie să-ți amputezi singur brațul. Pe aleea de ciment sînt vreo zece saci cu piese de uniformă, există un maistru militar care ne strigă pe rînd de pe o listă și, măsurîndu-ne din ochi, ne indică de unde să luăm și ce să luăm. Uniforma
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
neagră. Partea bună e că aici stingerea nu funcționează la fel de strict ca În dormitorul din cazarmă. Aici, televizorul nu e doar o cutie, ci prinde, orice ai băga În mufa pentru antenă, posturile de televiziune bulgărești, care nu sînt la fel de amputate de controlul ideologic. Pe posturile bulgărești, se Întîmplă să ai ce vedea. Într-o seară, aud ieșind din difuzorul televizorului niște acorduri cunoscute - senzația de irealitate e maximă, am convingerea că mintea mi-a luat-o razna. Am de ce. Classix
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
avea peste ani poveștile mele eroice ieșind de sub un nas cît o muscă? S-ar găsi, În caz că s-ar pune problema unei ecranizări, un actor În viață cu un astfel de neajuns? Ce-a pățit nasul tău? Mi l-a amputat un dilimandros... Cum arată arsura? o aud că Întreabă. Am vorbit cu Geta și mi-a zis că bărbatul ei spune că-ți rămîne cicatrice. Auzi, dar bine că mi-am adus aminte... să ai grijă cu cine votezi duminică
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fiindu-ne vizionară și declarativă, dar altfel Învîrtindu-ne la nesfîrșit pe același drum Închis, unde trecutul Își mută poverile, cu variațiuni de formă aproape nesemnificative, În viitor, ca și cum asta ne-am dori, ca un catîr amnezic... În 1940, România e amputată de provinciile de frontieră, după ce un an de zile mizase pe cartea neutralității beligerante, Încercînd să danseze diplomatic pe ceva mai puțin decît un fir de ață - căci cam cu asta era legat destinul suveranității și integrității ei teritoriale. CÎt
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
în altă epocă a ființei (În turla de pe umeri se face noapte. / În turla unde îl aștept pe Domnul să vină. Să vină și să lămurim o dată pentru totdeauna lucrurile / ca să îmi pot vedea mai departe de ale mele.), dar amputat odată cu pierderea inocenței, cu deosebire prin contactul cu lepra ideologică. Pe acest fundal, un fior al finalului ineluctabil, se strecoară îndeosebi la amintirea mamei, invocată cu o infinită duioșie: Stau de vorbă cu gâzele care ies din pământ. / Și cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lor, liantul indispensabil liniștii eterne, cu copii și nepoții lor în care și-au pus speranța dăinuirii, cu tragediile lor, dacă ne gândim la sutele de mii de morți în cele două războaie mondiale, și cu nedreptățile istoriei ce-au amputat cu cruzime hălci din trupul țării și au împărțit românii rămași între hotarele trasate cu tancul în proletari conducători, țărani săraci și mijlocași, și dușmani (boieri, chiaburi, burghezi, neadaptați etc.) totul sub o supraveghere strictă, crudă și răzbunătoare. Cărțile domnului
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
voiam să-i anunț într-un mod cât mai pufos pe cei câțiva prieteni ai paginii de față că, începând de astăzi, mă retrag din viața de rubricard. Dacă tot se zice că la fiecare deceniu e sănătos să ți amputezi întru autoprotecție câte-o plăcere mortală (fumatul, dulciurile, cafeaua, alcoolul și ce s-o mai găsi să te anihileze), normal ar fi ca gazetarul impenitent care ai fost până la 60 de ani să-și reteze periodicitatea, în favoarea eseisticii de plă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
băiete, în ideea că nu e nebun cel care și-a pierdut rațiunea, ci acela care și-a pierdut tot în afară de rațiune. E o suferință să te găsești într-o asemenea situație, crede-mă. Uneori, dacă aș putea să-mi amputez o parte a memoriei, cum îți amputezi un deget cangrenat, aș face-o". 11. La mine, memoria se comportă ca o prostituată. Mi-a oferit, de fiecare dată, ce-am dorit să găsesc în ea. Sau, cel puțin, așa s-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cel care și-a pierdut rațiunea, ci acela care și-a pierdut tot în afară de rațiune. E o suferință să te găsești într-o asemenea situație, crede-mă. Uneori, dacă aș putea să-mi amputez o parte a memoriei, cum îți amputezi un deget cangrenat, aș face-o". 11. La mine, memoria se comportă ca o prostituată. Mi-a oferit, de fiecare dată, ce-am dorit să găsesc în ea. Sau, cel puțin, așa s-a întîmplat până acum. Mă revăd într-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
surdă, primitivă și infinit superioară grosolanei mele masculinități, ea mă ferea, mă ocrotea, mă conducea prin aparența complicată care ne învăluie cum ne învăluie aerul pe care îl respirăm ignorându-l. Brutalitatea imaginii, tragismul dimensiunii întunecau strălucirea conceptului intuițional, îi amputau promisiunile, îl transportau în zona anomaliei și a grotescului, acolo unde numai promiscuitatea s-ar fi putut simți în largul său. În plus, unele fapte mă făceau să descopăr în mine reacții suspect de inegale. O dată, am fugit de la un
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Mă bucur că ai venit“, spunea domnul Sima, „poate că ne vedem pentru prima oară...“. Eram din nou lângă el, pe scândură, în curtea aceea năpădită de buruieni. * Lui Charles Smith, în vârstă de 137 de ani, i-a fost amputat și cel de-al doilea picior. Din pricina unor tulburări circulatorii, primul picior îi fusese amputat cu doi ani în urmă. 3. Pe urmă am auzit iar zumzetul orașului, pesemne că pe străzi viii și morții își reluaseră forfota dintotdeauna, după
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Eram din nou lângă el, pe scândură, în curtea aceea năpădită de buruieni. * Lui Charles Smith, în vârstă de 137 de ani, i-a fost amputat și cel de-al doilea picior. Din pricina unor tulburări circulatorii, primul picior îi fusese amputat cu doi ani în urmă. 3. Pe urmă am auzit iar zumzetul orașului, pesemne că pe străzi viii și morții își reluaseră forfota dintotdeauna, după treburile lor exacte. Domnul Sima privea în gol, arăta ca o dărâmătură, ca un câine
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
un vârtej, nu un taifun. Dar de la „franțuzul“ întors pricepuse muțenia simplă a celor care, crezând că au încheiat de iubit, cheltuiseră toate cuvintele. Mergeau cu taxiul prin Teheran, duși de un mutilat de război, șoferul Omid, cu amândouă picioarele amputate. Mașina lui adaptată cu două manete pentru infirmi era diferită de celelalte, dar și el era diferit, și acum și pasagerii pe care îi lua. „În cele din urmă, toate ființele asemănătoare se caută și, dacă se caută cu credință
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
chibrit costa o sută de mii de lei și o bilă de drog pur, între două sute cincizeci și trei sute cincizeci de mii de lei. Majoritatea deținuților preferau droguri injectabile, deși erau mai scumpe. Mulți au sfârșit-o cu mâinile și picioarele amputate datorită infecțiilor provocate de acele murdare. Alții se îmbolnăveau de hepatită. Alți toxicomani orbeau sau își pierdeau părul. Un deținut tânăr a leșinat după ce a inhalat vapori de vopsea dintr-o pungă. După șase luni a murit și pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]