1,900 matches
-
În glicogenoliză, prin fosforoliza glicogenului, în prezența enzimei numită a - glucanfosforilază (glicogenfosforilază sau fosforilază), se formează glucozo-1-fosfatul, izomerizat apoi în glucozo-6-fosfat, reacție catalizată de fosfoglucomutază. În continuare, glucozo-6-fosfatul urmează calea glicolizei până la producerea de acid lactic. Legat de reversibilitatea proceselor anaerobe lactacide, este cunoscut faptul că există mai multe organe interne (mușchii scheletici, ficat, mușchiul cardiac) răspunzătoare de metabolizarea acidului lactic - prin resinteza acidului piruvic, apoi a glucozei, respectiv glicogenului. Cercetări recente (Stainsby și Brooks, 1990 citați de Weltman, 1999) au
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
glicolitice, datorită creșterii acidozei locale (aspecte prezentate în subcapitolul următor). Prin urmare, dacă se continuă efortul, se instalează fenomenul de oboseală, organismul nereușind să mai facă față efortului submaximal (Paulet și Dassonville, 1979). Sintetizând, prezentăm câteva caracteristici ale sursei energetice anaerobe lactacide: permit efectuarea unor exerciții pe perioada de 45-60 secunde, cu intensitate submaximală; volumul de efort se menține redus, ca și la sursa alactacidă; efectuarea efortului este limitată de acumularea de acid lactic, care produce modificări locale și generale; cu
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
acestuia se utilizează energia depozitată în creatinfosfat. Așadar, această ultimă formă de energie nu intervine în mod direct în contracție. La rândul său, creatinfosfatul este refăcut datorită energiei obținute din glicoliză și glicogenoliză. 1.3. Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide și lactacide 1.3.1.Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide a.Numărul, intensitatea și capacitatea de coordonare a impulsurilor nervoase Componenta nervoasă este cea responsabilă de eficiența contracțiilor musculare (Haimovici, 1974; Baciu, 1977). Din acest punct de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
energie nu intervine în mod direct în contracție. La rândul său, creatinfosfatul este refăcut datorită energiei obținute din glicoliză și glicogenoliză. 1.3. Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide și lactacide 1.3.1.Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide a.Numărul, intensitatea și capacitatea de coordonare a impulsurilor nervoase Componenta nervoasă este cea responsabilă de eficiența contracțiilor musculare (Haimovici, 1974; Baciu, 1977). Din acest punct de vedere, puterea maximă alactacidă este dependentă de (Schmidtbleicher, 1992, citat de Behncke
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
nu asupra lungimii fibrelor. Așadar, aria mare a secțiunii transversale a mușchiului, lungimea acestuia - deci masa musculară - sunt determinante pentru manifestarea puterii maxime alactacide, în eforturile de forță și viteză maximale. Atunci când analizăm structura mușchilor, ca factor limitativ al performanței anaerobe alactacide, trebuie să luăm în considerare următoarele componente (Apostol, 1998): -rezervele de acid adenozin trifosforic (ATP) și creatinfosfat (CP); -echipamentul enzimatic specific; -procentul de fibre rapide și -acumularea ionilor de amoniu Acidul adenozintrifosforic și fosfocreatina Cu cât cantitatea din acești
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
-acumularea ionilor de amoniu Acidul adenozintrifosforic și fosfocreatina Cu cât cantitatea din acești doi compuși macroergici este mai mare, cu atât efortul maximal poate fi menținut pe o perioadă mai lungă (sau cu intensitate mai mare). De asemenea, puterea maximă anaerobă este direct proporțională și cu viteza de scindare a ATP și CP. Este cunoscut faptul că în timpul unui efort maximal se acumulează o datorie de oxigen. Aceasta este cu atât mai mare cu cât procesele anaerobe, susținute de ATP și
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
De asemenea, puterea maximă anaerobă este direct proporțională și cu viteza de scindare a ATP și CP. Este cunoscut faptul că în timpul unui efort maximal se acumulează o datorie de oxigen. Aceasta este cu atât mai mare cu cât procesele anaerobe, susținute de ATP și CP, sunt mai intense. Trebuie să precizăm că există o relația invers proporțională între putere și durată: când durata efortului este mică (câteva secunde), puterea este mare și invers, atunci când durata este mare, puterea este mică
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
rapid atingând maximul după circa 2 secunde, când se consideră că are loc apogeul proceselor intracelulare de degradare a ATP-ului (Gagea, 1994). Așadar, rezervele de ATP și CP precum și capacitatea lor de disociere rapidă sunt factori limitativi în efortul anaerob alactacid. Enzimele specifice metabolismului alactacid Enzimele sunt compuși de natură proteică, cu rol de catalizatori în reacțiile chimice ce au loc în organismul viu. În procesul anaerob alactacid, enzimele corespunzătoare fac posibilă scindarea rapidă a compușilor macroergici și eliberarea energiei
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
și CP precum și capacitatea lor de disociere rapidă sunt factori limitativi în efortul anaerob alactacid. Enzimele specifice metabolismului alactacid Enzimele sunt compuși de natură proteică, cu rol de catalizatori în reacțiile chimice ce au loc în organismul viu. În procesul anaerob alactacid, enzimele corespunzătoare fac posibilă scindarea rapidă a compușilor macroergici și eliberarea energiei necesare contracției musculare. Echipamentul enzimatic specific acestui tip de metabolism este format din: -ATP-ază, cea care catalizează degradarea ATP-ului; -creatinfosfokinază (CPK), datorită căreia se realizează resinteza
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
predomină fibrele rapide în mușchii solicitați. Cu cât crește durata efortului solicitat de sportul respectiv, cu atât crește și procentajul de fibre de tip I, în timp ce procentul fibrelor II scade. Așadar, proporția de tipuri de fibre musculare poate limita performanța anaerobă, atunci când predomină fibrele roșii, în timp ce tipul II (îndeosebi II b) este insuficient reprezentat din punct de vedere al numărului și al suprafeței de secțiune. d. Acumularea ionilor de amoniu Așa cu aminteam, în procesul resintezei ATP din două molecule de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
și ionul de amoniu. Această reacție are loc în eforturile deosebit de intense, iar cantitățile crescute de ion de amoniu vor determina creșterea acidozei locale, determinând scăderea semnificativă a puterii maxime alactacide. În concluzie, putem ilustra factorii limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide prin următoarea schemă (fig. 1): 1.3.2.Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe lactacide a. Capacitatea organismului (îndeosebi a sistemului nervos) de a suporta datoria de oxigen Prin reacțiile chimice specifice glicolizei, produsul final de degradare (acidul lactic
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de ion de amoniu vor determina creșterea acidozei locale, determinând scăderea semnificativă a puterii maxime alactacide. În concluzie, putem ilustra factorii limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide prin următoarea schemă (fig. 1): 1.3.2.Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe lactacide a. Capacitatea organismului (îndeosebi a sistemului nervos) de a suporta datoria de oxigen Prin reacțiile chimice specifice glicolizei, produsul final de degradare (acidul lactic) se acumulează rapid în mușchi, de unde difuzează și în sânge. Necesitățile energetice mari ale efortului
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
lactacide a. Capacitatea organismului (îndeosebi a sistemului nervos) de a suporta datoria de oxigen Prin reacțiile chimice specifice glicolizei, produsul final de degradare (acidul lactic) se acumulează rapid în mușchi, de unde difuzează și în sânge. Necesitățile energetice mari ale efortului anaerob lactacid depășesc posibilitățile organelor interne de a asigura necesarul de oxigen, prin respirație și circulație. Se acumulează astfel așa-numita datorie de oxigen, care este cu atât mai mare cu cât efortul este mai intens. Capacitatea organismului de a face
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
ales a sistemului nervos, care, după cum se cunoaște, este cel mai sensibil la scăderea cantității de oxigen circulant (Demeter, 1981). În momentul în care datoria de oxigen atinge nivelul maxim al toleranței organismului, efortul submaximal, cel care solicită prioritar sursa anaerob lactacidă, încetează. b. Cantitatea de fibre rapide cu potențial glicolitic mare Potențialul glicolitic al fibrelor musculare este determinat de următoarele elemente: -rezervele de glicogen; -acțiunea enzimelor specifice metabolismului anaerob lactacid. Rezervele de glicogen Se cunoaște faptul că între fibrele musculare
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
maxim al toleranței organismului, efortul submaximal, cel care solicită prioritar sursa anaerob lactacidă, încetează. b. Cantitatea de fibre rapide cu potențial glicolitic mare Potențialul glicolitic al fibrelor musculare este determinat de următoarele elemente: -rezervele de glicogen; -acțiunea enzimelor specifice metabolismului anaerob lactacid. Rezervele de glicogen Se cunoaște faptul că între fibrele musculare de tip I și cele de tip II nu există diferențe semnificative în ceea ce privește conținutul de glicogen (Letzelter și Eggers, 2004). În situația prestării unui efort submaximal, fibrele care au
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
specifice tipului de metabolism glicolitic se numără: hexokinaza, fosforilaza și fosfoglucomutaza, fosfo-fructo-kinaza, piruvat-kinaza, lactat-dehidrogenaza (LDH). Cu cât cantitatea din aceste substanțe proteice este mai mare, cu atât capacitatea de a presta efort submaximal este mai mare. Enzima-cheie a procesului glicolitic anaerob este LDH, cea care face posibilă reacția de conversie a piruvatului în lactat (Artenie, 1999). Atunci când concentrația de lactat este atât de mare încât se ajunge la saturarea LDH, aceasta se va bloca, generând încetarea glicolizei (se vor acumula cantități
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
are practic același nivel al concentrației la sfârșitul fiecărei reprize (Hermansen, 1978, citat de Apostol, 1998). Așadar, nivelul lactatului muscular este cel care determină imposibilitatea continuării unui efort de intensitate submaximală. Din punct de vedere al evaluării capacității de performanță anaerobă lactacidă, concentrația de lactat sanguin este un deosebit de util instrument, ea ilustrând diferența dintre cantitatea de lactat eliberată de mușchi în sânge și cantitatea de lactat consumată (metabolizată) de către mușchi și alte organe, în timpul efortului și după terminarea acestuia. Creșterea
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Hermansen și Hill, citat de Apostol, 1998). Dacă în prima situație efectul imediat constă în limitarea producerii ATP-ului, în cea de-a doua rezultatul este reducerea interacțiunii dintre actină și miozină. Concluzionând, principalii factorii limitativi cunoscuți ai puterii maxime anaerobe lactacide sunt următorii (fig. 2): CAPITOLUL 2 SPECIFICUL MODIFICĂRILOR FIZIOLOGICE IMEDIATE ȘI TARDIVE DATORATE EFORTULUI FIZIC DIN ARTELE MARȚIALE 2.1.Modificări fiziologice imediate în timpul efortului specific artelor marțiale 2.1.1.Modificări cardio-respiratorii Activitatea musculară intensă solicită modificări cardio-respiratorii
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
ridicat dacă înainte de efort se efectuează o încălzire prealabilă, față de același efort fără încălzire. Autorii sugerează că, efectuând încălzirea, crește contribuția metabolismului aerob la producerea energiei necesare acestui tip de efort. Așadar, în ceea ce privește modificările imediate cardio-respiratorii în efortul de tip anaerob, există unii indicatori fiziologici influențați într-un mod mai semnificativ decât ceilalți. Aceștia sunt: - în timpul efortului: frecvența cardiacă, tensiunea arterială sistolică și frecvența respiratorie. - imediat după efort: amplitudinea respiratorie. 2.1.2.Modificări neuromusculare Sistemul nervos central Starea funcțională a
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de viteză prin scăderea valorilor pragului de stimulare postefort (Eremia și Baroga, 1994). Așadar, după eforturi intense se constată creșterea semnificativă a excitabilității nervoase și musculare, iar eforturile epuizante generează hiperexcitabilitate musculară generalizată (Apostol, 1998). Cu alte cuvinte, în eforturile anaerobe (cum sunt și cele specifice artelor marțiale) se manifestă o hiperexcitabilitate neuro-musculară, iar când aceasta este pronunțată, așa cum se întâmplă în eforturile epuizante, poate semnifica instalarea stării de oboseală. Tonusul muscular Tonusul muscular reprezintă starea de tensiune permanentă, involuntară și
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
unei mari datorii de oxigen; -starea de oboseală a sistemului nervos central, care nu mai poate menține la un nivel corespunzător procesele de excitație. 2.1.3.Unele modificări în profilul metabolic al sângelui Modificările biochimice ale sângelui la eforturile anaerobe sunt deosebit de importante, ele oferind informații despre modul în care sunt afectate țesuturile și organele angrenate. Factorii biochimici spre care ne vom îndrepta în mod deosebit atenția sunt glicemia, lactacidemia și echilibrul acido-bazic. Glicemia Reprezintă cantitatea de glucoză care se
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
10 din glucoză în glicogen (Vâjială, 1996). Țesutul muscular participă indirect la formarea glucozei sangvine din glicogen, el catalizând sinteza - cu ajutorul hexokinazei - dar nu și hidroliza glucozo-6-fosfatului (Vâjială, 1996). Efortul predominant anaerob întâlnit în artele marțiale solicită intens metabolismul glucidic anaerob. Lupta în artele marțiale se caracterizează prin eforturi scurte și intense, intercalate cu eforturi de mai mică intensitate necesare deplasărilor în spațiul de luptă, acordării punctelor etc. Imediat după un asemenea efort intermitent, cu durată de 2 sau 3 minute
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de glucoză de către mușchi a fost redusă. În altă ordine de idei, s-au constatat creșteri ale glicemiei în așa-zisa „stare de start” dinaintea eforturilor de viteză (Haralambie, 1966). Lactacidemia Reprezintă unul din indicatorii importanți ai capacității de efort anaerob, fiind considerat produsul final al glicolizei musculare anaerobe. Valorile fiziologice normale în repaus sunt de aproximativ 1 mMol/l. Investigarea lactacidemiei (L) permite estimarea economiei metabolice, atât în repaus, cât mai ales în timpul efortului și în perioada de refacere. Un
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
altă ordine de idei, s-au constatat creșteri ale glicemiei în așa-zisa „stare de start” dinaintea eforturilor de viteză (Haralambie, 1966). Lactacidemia Reprezintă unul din indicatorii importanți ai capacității de efort anaerob, fiind considerat produsul final al glicolizei musculare anaerobe. Valorile fiziologice normale în repaus sunt de aproximativ 1 mMol/l. Investigarea lactacidemiei (L) permite estimarea economiei metabolice, atât în repaus, cât mai ales în timpul efortului și în perioada de refacere. Un nivel al L de 6-8 mMoli/l exprimă
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
important în evaluarea capacității de efort. Valorile fiziologice normale sunt de la +2,3 până la -2,3 milimoli/l (valorile sunt negative în acidoză) iar la sportivii bine antrenați de +1 până la +3 milimoli/l (Georgescu, 1994; Vâjială, 1996). În eforturile anaerobe, BE poate ajunge la valori de -16mmoli/l sau chiar până sub -19mMoli/l în eforturile deosebit de intense (Georgescu, 1994) iar revenirea către valorile normale se face în 20-30 minute. În ceea ce privește acești trei parametri metabolici prezentați, literatura de specialitate consemnează
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]