1,236 matches
-
nemulțumit de statutul social rezervat condeierului. De fapt, ca profesie, nici nu există! Nomenclatorul “îndeletnicirilor” emis în țara ta nu o menționează și pe aceea de scriitor. Ar fi consemnată una: scriitor de vagoane; e vorba despre un ins, aproape analfabet, angajat să scrie cu creta pe garniturile de tren litere și cifre - de regulă aceleași - pentru identificarea ulterioară a unor segmente componente. A vagoanelor, adică. Poate că lucrurile stau așa fiindcă pe lumea asta nici o școală nu-i poate da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
rău. Trebuie să-i scurtez nasul Romancierului. Și Filozofului, și Actorului. Nu îl voi distruge însă pe nici unul, așa cum intenționam cândva. Să rămân cu plebea? Cu rândașii de la Hipodrom? Cu hoțomanii de crupieri? Cu croitorii? Cu cizmarii? Cu învățătorii, aproape analfabeți? Cu răcanii și cu ofițerii, care privesc lucrurile prin cătarea puștii? Cu precupețele? Cu bețivanul de Erou? Despre Doctor am auzit lucruri care m-au pus pe gânduri. Vrea să descopere nervul optic atribuit celui de-al treilea ochi! În loc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
le-a lipsit, de-a lungul timpului, ci educația. Comunitățile civilizate nu produc despoți. Excepțiile întăresc regula. Să conducă Actorul? Viața nu e vodevil! Filozoful? Crede că știe tot: ar fi dictatorul cel mai periculos! Caravella? Darling? Eroul? Vreun meșteșugar analfabet? Cine să țină strâns, în dârlogi, gloaba asta miriapod? Cine să o cravașeze, să-i dea pinteni? Magistratul a fost providențial pentru Stațiune. Faraonic. A construit. A stabilit reguli. A stăpânit. E vremea să dispară. Nu de tot; din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
o oră mult mai potrivită pentru o mie de alte lucruri, dacă nu mai inteligente, măcar mai plăcute. Nu te grăbi să te impacientezi, mă refeream la somn. - Și academicienii știu să fie frivoli? - Credeai că frivolitatea este rezervată exclusiv analfabeților? - A, da, scuză-mă, uitasem că și unii, și alții sunt tot bărbați. Vrei să fim cinci minute serioși? - Doar dacă, punctul unu: e neapărat nevoie și dacă, punctul doi: nu-mi vorbești despre comori... - Mă tem că, punctul unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
măritul Cetitor sta pe gânduri, neștiind cu ce ochi să se uite, pomenit-am faptul că preacuvioșii călugări Metodiu și Iovănuț se întorceau de la Râm cu o misiune tainică încredințată lor de Barzovie-Vodă. însă Istoria, această carte pe care și analfabeții o pot citi, a făcut ca între timp, printr-acest proces dialectic numit mazilire, Barzovie-Vodă să fie schimbat, iar în locul lui să fie înscăunat cu mare fală, cu surle și trâmbițe, cu țipete și răcnete, Sima-Vodă cel Bătrân, om ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cum l-ați luat? - se interesă papa. — Noi l-am luat în sine, sanctissme, dar el ne-a luat în timp - răspunse Metodiu. — înțeleg - răspunse papa. Totuși, cred că e mult mai bine să știi alfabetul chirilic, decât să fii analfabet latin. — Fără îndoială - spuse Metodiu - deși mult mai bine e invers. Cu siguranță - răspunse papa - acesta e cazul ideal. — La drept vorbind, sanctissime - spuse Metodiu - și din această pricină am venit aici. Episodul 207 RUGĂMINTEA — Cum așa? - spuse Grigorie al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
luat așa cum e, ca subiect, artistic, nu mai spune nimic. Uite, portretul acestui bătrîn care lipește o carte veche, ridurile lui ca rîndurile unui text Încă nedescifrat, mi se pare mult mai expresiv țiar termenul ăsta compromis și compromițător) — Orice analfabet cînd privește un portret spune că e expresiv, iartă-mă, pentru că nu vede altceva, privește arta ca o copie vulgară a vieții și crede că dacă se substituie subiectului și suferă laolaltă cu el a Înțeles totul. Ne Întoarcem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să crească puternic. Aceleași femei trebuiau să-și crească copiii și să lucreze din greu în fabrici. Oamenii fiind considerați animale menite să se acupleze și să tragă din greu la roata muncii. Bărbații vorbeau despre o altă nenorocire - despre „analfabetul“, președintele nostru, și despre planurile lui de a distruge treptat intelectualitatea rebelă, trimițând-o în lagărele de muncă. Era camera de așteptare, infernul, și nimeni nu aștepta zile mai bune. Cu toate astea mă simțeam liberă. Citisem deja Baudelaire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
spun. - Aoooleu, aoooleu, începu să plângă Euripide exasperat, măi domnule Maro, dar dumneata chiar ești ceva de speriat, pe cuvântul meu. Dumitale chiar nu îți place nimic? Nici chiar când este vorba de un text despre care până și-un analfabet și-ar da seama că rescrie regulile literaturii? - Rescrie regulile prostiei, domnule Euripide, urlă Maro. Rescrie regulile prostiei, asta face! Textul tinerei nu are nici o noimă, este lipsit de cele mai elementare norme gramaticale, de cel mai elementar bun-simț, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
primară pentru 1.700 locuitori, între 1891-1900 o școală revenea la 1.500 locuitori, iar între anii 1900-1920 exista o școală primară la 1.172 locuitori, nu ne mai miră faptul că în aceeași perioadă, pe ansamblul țării, erau 78% analfabeți, iar în lumea satelor 84% dintre locuitori trăiau în bezna neștiinței de carte. Se făcuse prea puțin de către cei care trebuiau să facă și timpul nu mai avea răbdare, deși guvernanții de atunci fuseser avertizați prin răscoalele din 1888 și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clasele primare. Din aceste cauze sunt puțini absolvenți a 4 clase începânăd cu anul deschiderii școlii - 1877, până prin 1910. Majoritatea celor înscriși nu aveau posibilități să urmeze toți cei 4 ani, rămânând cu 2-3 clase, iar marea majoritate îngroșa rândurile analfabeților. De exemplu: în anul școlar 1890-1891 au fost 3 absolvenți, în 18911892 - 2 absolvenți, în 1892-1893 - la fel, cei mai mulți sunt înregistrați în anul școlar 1900-1901 - 16 absolvenți, în schimb, ca o compensație, în anii primului război mondial și câțiva ani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
elevilor (școala) recenzași înscriși în catalog Situația nu este completă, deoarece lipsește numărul elevilor frecvenți care au situația școlară neîncheiată. Numai în anul 1933, 227 de elevi nu au frecventat coala, aceșștia, în cea mai mare parte, au îngroșat rândurile analfabeților. Cele 6 posturi de la Școala Lunca erau ocupate de învățătorii: Ilie Pintilescu, Dumitru Arbureanu, Elena Pintilescu, Maria Păvăluță, Vasile Niță și Elena Verman. La școala din Fruntești funcționau N. Lăzărescu, Anton Corniță, Victor Grosu și Luța Grosu, iar la Școala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe scena politică se manifestă forțe care până atunci fuseseră neglijate. Școala nu putea fi ocolită de asemenea schimbări și trebuia să răspundă altor imperative: cuprinderea tuturor copiilor de vârstă școlară în sistemul de învățământ, colarizarea adulților (aveam foarte mulți analfabeți, mai mult de 1/3 din populația rii), politizarea conținutului învățământului, ca nouă strategie școlară. Câțiva ani buni țara toată, cu conducători, cu instituții, a tot adusă osanale lui Stalin și poporului rus, care ne-a adusă libertatea, se făceau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au trebuit chemați toți la cursurile de alfabetizare ținute seara, după încheierea cursurilor cu elevii. Numai în satul Lunca, în urma recensământului populației din februarie 1948, au fost înregistrați 333 cetățeni care nu știau carte, iar în toată comuna 550 de analfabeți. În anul școlar 1948-1949 au fost înscriși la cursurile de alfabetizare 85 de tineri și tinere, dar numai 46 au frecventat școala. Treptat au fost aduși la școală toți cei care nu știau carte și, după terminarea cursurilor, au susținut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sătenii. Se făcea educație patriotică atunci! Pentru o percepție reală a ce însemna frecvenții în anul școlar 1907-1908 vom spune că la Școala Lunca, din 40 de înscriși în clasa I, au fost clasificați 16, promovați 16 elevi. D) Situația analfabeților. Liste de înscriere în anul școlar 1952-1953 examen în zilele de 7, 8 și 9 aprilie 1953. Sunt înscrise 56 de nume, cu situația promovat. La anul II sunt 47 de nume, promovați. Examenul de susținere la limba română și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câțiva sunt cu școală secundară și numai unul absolvent al învățământului superior (Vasile Rosetti) din Slobozia - Filipeni. Evident, erau absolvenți cu studii superioare din comuna Filipeni, dar nu locuiau în comună. Eram printre țările cu cel mai mare număr de analfabeți, oricât efort s-a făcut după 1918 pentru dezvoltarea învățământului. VIII. 4 Reducerea constantă a evoluției demografice Evoluția demografică în satele comunei Filipeni se integrează situației generale din țară. Încă din 1970 se constată o evoluție regresivă a natalității, deși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la nivelul planetei a crescut cu numai 3% între 1994 și 2006. Tot în 2006, 850 de milioane de oameni suferă de malnutriție, adică mai mult decât oricând; un miliard îdintre care mai bine de două treimi sunt femei) sunt analfabeți; mai mult de 150 de milioane de copii între 6 și 11 ani nu frecventează școala. Aceste creșteri agravează și mai mult mizeria. O parte importantă a bunurilor exportate la prețuri foarte mici îîmbrăcăminte, jucării și articole de sport) către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
și asupra piciorului central care Îl susținea. Era imposibil ca cineva, oricât de subțirel, să se fi ascuns Îndărătul lui. Iar lada ce conținea relicva și suportul era goală, fără Îndoială. Pe nesimțite, căscase gura de stupoare, ca ultimul țopârlan analfabet. Așadar, era Încă vremea miracolelor, Dumnezeu binevoia să le trimită oamenilor rătăciți un semn al strălucirii sale. Simțea o căldură neașteptată scăldându-i inima. În jurul priorului, mulțimea cădea În genunchi, și chiar și el Începu să Își Îndoaie genunchii. Glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
urmă, țăranii au fost împărțiți în săraci, mijlocași și chiaburi, acuma mama era „tovarășa învățătoare”, nu mai era „doamna”, de la biserică au dispărut icoanele și au fost înlocuite cu tablourile membrilor Secretariatului Partidului Muncitoresc Român, se închinau copiii la niște analfabeți, cam așa în tot lagărul socialist, în Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R.S.F. Iugoslavia, Polonia și Ungaria, sateliții sistemului comunist, eu am recitat pentru ei, am jucat teatru pentru ei, am fost secretar cu propaganda la Teatru, un dinozaur ca toți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
odată, care amintește de Brătieni, Mecca liberalilor, cum i se mai spunea, biblioteca din conacul familiei Brătianu - mii de cărți și reviste, incunabule, colecții de timbre, tablouri, o colecție de numismatică - ei, toată biblioteca aia a fost distrusă de un analfabet poreclit Oțel, unul care nici la cursurile de alfabetizare nu reușise să învețe toate literele și de-abia reușea să semneze cu mâna lui stângă și malefică, un tâmpit care scria, în loc de Oțelea, Oțel, ăsta a ars cărțile alea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
să discute subiectul Într-un mod mai amiabil, că aceia care dezaprobă hotărât radicalismul lui Burne aparțin În mod clar categoriei fariseilor, adică sunt oamenii cei mai bine educați din colegiu: redactorii ziarelor, ca tine și Ferrenby, profesorii tineri... Sportivii analfabeți de teapa lui Langueduc Își Închipuie că devine excentric, dar ei se mulțumesc să spună „Bunul și sărmanul Burne și-a Înșurubat niște idei năstrușnice În cap“ și trec mai departe. Fariseii Însă... pfui! El Îl ridiculizează fără milă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a ridicat privirea, destul de surprins. - Ăsta-i panaceul tău, nu? a strigat ea. O, nici tu nu ești decât un ipocrit, ca și cei bătrâni! Mii de preoți Încruntați care-i țin În pocăință pe italienii degenerați și pe irlandezii analfabeți, cu tranca-fleanca despre poruncile a șasea și a noua. Totul nu-i decât mantii, sentimentalism, ruj spiritual și leacuri universale. Să-ți spun eu: nu există Dumnezeu și nici măcar o bunătate abstractă clară, așa că totul trebuie rezolvat pentru individ chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Nu știu câți kilometri sunt, dar mi se rupe. Până și un imbecil ca tine trebuie să știe că este imposibil să arunci atât de departe. Ce trust de presă te-a umflat în halul acesta, cine a băgat bani într-un analfabet pentru a tâmpi masele într-un mod atât de absurd de ridicol? Cine are interesul ca amărâții ăștia care mor de foame sau înecați să fie striviți sub atâta mediocritate imbecilă? Te somez, Superman de rahat din Vitan, să mărturisești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
puse la bătaie toată frumusețea, curățenia și revolta. Ăsta era marele plan, al lui și nu al Contesei. Trebuia să reușească. - Stimați spectatori și telespectatori... reluă el, am fost cu toții induși în eroare. Gândiți-vă și domniile voastre! Acest nimeni, acest analfabet din Vitan, trăia liniștit în păcat. Ca mulți dintre noi. Numai că lăcomia și nerușinarea lui au ajuns peste noapte să deranjeze o țară întreagă. Căci nu e păcat mai mare decât să-i tragi pe alții în păcat! Căcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
o respirație greoaie. Iată că moartea venise singură. Și moartea se aruncă cu o sută zece kilograme peste Contesă. - Te-ai întors! Te-ai întors, te-ai întors, te-ai întors! Contesa era iremediabil, neașteptat, păgân, ridicol, târziu, cumplit, disperat, analfabet și amoral, îngrozitor și trist de îndrăgostită. * - Cioară! Ci-oa-ară! O armată de învățăcei americani blonzi și bine făcuți trăgeau de fiare și învățau românește după forma buzelor lui Mișu. Știau deja să zică „brânză”, „mămăligă”, „varză”, „pizdă”, „pulă”, „țigan borât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]