10,522 matches
-
Dan Croitoru Criticii au văzut în Virgil Duda "realistul prin vocație" (Gabriel Dimisianu), "analistul perseverent, viguros și totodată foarte nuanțat, interesat cu deosebire de răsfrângerile în conștiința individuală a existenței sociale" (Mircea Iorgulescu). Aceleași două registre (cel al realității nude și cel introspectiv-retrospectiv) se intersectează în cel mai recent român al său, Viața cu
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
după ce a acceptat ceremonialul misterios al întregii construcții, este lesne de comunicat prin cîteva observații: mai întîi, autorul acestei secvențe, și aici mă refer în primul rînd la operator, este un bun cunoscător al artelor plastice, în general, și un analist extrem de subtil al obiectului concret, al imaginii individualizate. Deși are ceva din senzorialitatea lui Chelba, din voluptatea acestuia de scufundător în subteranele obiectului artistic, dar nu și din caracterul lui posesiv și voluntarist, autorul Clip Art-ului este mai degrabă
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
îndoiesc. Spera domnia-sa ca ziariștii să-i dea dreptate și să anunțe că în sfîrșit președintele a pus degetul pe rană? Iarăși e greu de crezut. Dl Constantinescu a avut prilejul să se convingă de faptul că editorialiștii și analiștii politici nu-și riscă propria credibilitate pentru a susține cauze care coboară alarmant în sondajele de opinie. Sau le susțin cu atîta rezervă, încît susținerea aproape că nu se observă. Ceea ce însă cu siguranță că președintele Constantinescu știe e că
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
trebuie să cunoască mai bine istoria decât unul din SUA sau din Canada!). "Zidul înstrăinării dintre români nu a devenit mai permeabil o dată cu retragerea trupelor sovietice din R.P.R, întrucât ele au rămas în Basarabia - lucru care scapă de obicei analiștilor acelei perioade obișnuiți să trateze separat cele două spații românești (ravagiile amneziei colective!) -, iar regimul comunist de la București nu-și schimbase cu o iotă fidelitatea față de Moscova. Retragerea rușilor nu a însemnat, la urma urmelor, decât un alt "punct" în
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
fac față complexității noii faze istorice". Aceste cercuri mai vechi de sociabilitate e un alt nume pentru structurile tradiționale, iar națiunea a devenit, astfel, o formulă a solidarității specifică epocii moderne, industriale aș adăuga eu. Apariția ei este situată, de analiștii avizați ai chestiunii, dincolo (adică în partea ultimă) de secolul al XVIII-lea în Occidentul Europei. Etimologic, romanii înțelegeau prin acest cuvînt trib sau popor. Oricum, națiunile, atunci cînd s-au constituit, au pornit de la etnii (spații lingvistice). Două sînt
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
părți din partid. Observația e valabilă și pentru partidele din opoziție, în anumite împrejurări. De unde se trage acest chip de a face politică? Un posibil răspuns ar fi: din lipsa de epxeriență a clasei politice. Un altul, formulat de cîțiva analiști politici, e că acest comportament ar fi legat de reziduurile comportamentului dublu al majorității românilor în perioada totalitarismului. Acel "Una vorbim și alta fumăm", pentru a relua formula încercatului vulpoi de presă care a fost Arghezi. Politica mesajelor contradictorii din
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
relua formula încercatului vulpoi de presă care a fost Arghezi. Politica mesajelor contradictorii din țările totalitare, cu a căror decriptare s-au îndeletnicit mulți politologi pînă în '89, supraviețuiește și în regimurile noilor democrații estice. Ea dă dureri de cap analiștilor care se ocupă de România deoarece aici mesajele sînt formulate ultimativ, încît divorțurile par sigure, iar reconcilierea, de neconceput. Cu această impresie de instabilitate politică au rămas pînă și marile agenții de rating care au dat credit mesajelor că în
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
se congratula atomic, i s-a propus denumirea de nou Ev Mediu, s-a procedat doar la fixarea unor constante istorice - cu care, sigur, vom intra și în cel de al XXI-lea secol. Un daltonism iremediabil îl amenință pe analist, de cum dă note. Să luăm ca exemplu perioada interbelică, pe care personal am apucat-o, la vârsta formațiunii, simțind-o, comparativ cu vremurile care au urmat ca pe un mic paradis terestru și să citim, apoi, în Paradoxul român al
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
nevolniciei. Culpă pe care Nietzsche o aruncă asupra unei conduite prin excelență a culpabilizării va stârni mai tarziu, ca unic - dar ireductibil - punct de divergență, nemulțumirea lui Max Scheler. Desigur, acesta din urmă se va remarcă mai ales că un analist extrem de fin al societății burgheze - care ar fi prin definitie animată de resentiment. Nu as trece însă prea ușor nici peste criticile pe care el le aduce calificării creștinismului drept produs al resentimentului. Poate că ele nu conving - sau nu
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
Mircea Mihăieș Nu e nici un secret că victoria din noiembrie 1996 a Convenției Democratice reprezintă triumful postum al lui Corneliu Coposu. Un analist cinic al acelor vremi ar fi putut spune că liderul țărănist a disparut exact la timp. Inflexibilitatea să - factor de coeziune a opoziției - a durat suficient și a fost destul de puternică pentru a-i ține împreună pe adversarii iresponsabilului regim
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
cu prilejul acordării dreptului de survol pentru aviația NATO în spațiul aerian al României? Cu cîțiva ani în urmă, nu prea multi, în EVENIMENTUL, ZILEI condus de Ion Cristoiu apărea un editorial semnat de actualul director al Cotidianului în care analistul politic afirmă încă din titlu că CVTudor întrebuințează, citez: "Tactică țigăncii la atac", constînd în ridicarea poalelor înaintea adversarului. Dacă Ion Cristoiu nu-și reneagă editorialul de atunci, putem trage concluzia că azi Cotidianul îl sancționează pe președintele PRM deoarece
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
pe alții, scuturîndu-i din toropeala. să despici în ceață începuturilor germenii strategiei duplicitare care va pecetlui în viitor ursita țării, era un examen timpuriu de maturitate. S-ar fi putut sconta poate pe un asemenea discernămînt mai curînd la rutinați analiști ai scenei politice, care însă în acea fază n-au cam fost la înălțime. Mimînd deschiderea spre Vest, descentralizarea instituțiilor statului, stimularea economiei de piață, democratizarea parlamentară, Ion Iliescu era un comediant, care dorea să extragă avantaje din aparente. În
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Antonescu din iunie 1941 pînă tîrziu în 1942, cu deosebire împotriva populației evreiești din Basarabia și Bucovina de Nord. Autorul preia cifră victimelor propusă de W. Filderman și Sabin Mănuilă în 1957, oprindu-se la 103.000 de uciși. Alți analiști se opresc la alte cifre, unii ajungînd, cred judicios, pînă la cifra de 150.000 de victime. Interesant este și capitolul analitic consacrat mișcării legionare. Dl. Sorin Alexandrescu consideră că legionarismul s-ar fi fi născut, în 1927 și apoi
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
lui Freud. Ceva, se pare, tot va fi reușit, în pofida opoziției de principiu a lui Noica - după cum se poate vedea și din acest îndemn la sistematizarea concepțiilor psihanalitice (deși poate că nu e cel mai fericit exemplu). Oricum, cu ochiul analistului interpret, atras de aventurile labirintice ale sufletului cel puțin la fel de mult că de glaciațiunile majestuoase ale spiritului, V.D. Zamfirescu nu s-a sfiit, la rându-i, să psihanalizeze pentru sine acele "rezistente" obturatoare de interes din atitudinea lui Constantin Noica
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
se poate nega marele merit de a fi urcat România în trenul Occidentului, în ultima clipă. Un tren însă din care țara noastră poate fi dată jos chiar de politicienii autohtoni, după alegerile din anul 2000. Nu împărtășesc optimismul acelor analiști pentru care România a aruncat zarurile ieri, fără putință de întoarcere mîine. Se pare că aceeași lipsă de optimism îi determină și pe ziariștii occidentali care au început să susțină cauza României, să atragă atenția asupra faptului că țara noastră
O altă Românie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17419_a_18744]
-
abjectul, pe amaratul, pe an starele de orice om modern". Nici macar cinismul nu i se recunoaște cinicului prin definitie Cioran. Acesta e stors că o lămâie pentru a i se colecta, până la ultima picătură, sevele contradictorii: "E un foarte bun analist al stării de cădere și al premiselor ei ontologice, dar un mai puțin creditabil exponent al ei, ăn jurnal. Are dreptate să se prezinte că eseist al degradării și nu ca poet al ei: ăSingurul lucru care ar putea să
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
Sollers, deși, orice aș spune, Borges nu e de țeapă lor. Pe el l-aș pune ămpreună cu Marquez și ar fi amuzant fiindcă s-ar ăntălni omul lui Castro cu omul lui Pinochet". Și ce diabolica plăcere ai face analistului nostru căte-o reacție cioraniană "ireverențioasa" și mai și: "Criticul, mereu la pândă, mereu gata să ardă un clișeu: nu există un atom de poezie an teatrul marelui, secspirului de la un moment dat, Bernard Shaw". Să adăugăm an treacăt că și
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
și mai dens este, ăn volumul pe care al comentez, cel despre Viața Românească an perioada interbelică. E, nu e exagerat să notez, piesa de rezistență a volumului. Aici dl. Liviu Leonte ași da măsură convingătoare a capacității sale de analist al unei perioade a importanței, publicații literar-culturale. Am citit an câteva rânduri, pentru exegezele mele, acest segment din istoria revistei ieșene și pot depune mărturie, ăn cunoștință de cauză, că studiul e atent, judicios și, de aceea, bun. S-ar
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
contestarea să ajungă la populație, ea se produce mai ăntăi, violent și irațional adesea, ăn mediile politice și de presă. * ăntr-o conferință de presă la Cluj, presedintele Constantinescu a făcut două declarații care au fost ulteorior despicate an patru de analiști. Prima este ca membri ai PRM al huiduie oriunde apare, prin țară și că membrii acestui partid, se pare, i-au terorizat mama timp de trei ore fără că poliția să intervină. an ADEVĂRUL, Adrian Ursu ai reproșează președintelui că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
un nărăvaș al lor simt politic, analizând orice (că la televizia română n.n.), ghicind totul, anca nu se impuseseră an lumea de sus unde voiau să ajungă." * Păstrând proporțiile, ei seamănă, tus-patru, cu băieții noștri ajunși an topul mass-media, fini analiști an totul, prevestind evenimentele politice, de temut an tot ce spun și pe care și cei de la putere și opoziția și-i disputa. Pe numele lor devenite celebre, la poalele Carpaților an anul de sfârșit de mileniu 1999, ei ar
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
Vadim Tudor a plusat, răscolind în cutia cu dezvăluiri, de unde a scos cîteva cazuri care ar fi trebuit să-i aducă și mai multe voturi. Cazurile s-au dovedit neadevărate, abilul om politic a început să scadă în sondaje, iar analiștii politici care începuseră să vadă în el un arbitru al alegerilor din 2000 și-au uitat spusele. Oricît de corect ar fi alcătuit, un sondaj nu se poate substitui urnei, chiar dacă alegătorii ar trebui să se prezinte la vot în
Politica si Formula 1 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17544_a_18869]
-
CDR precum și situația din PD face că partidele care compun Convenția precum și aliatul lor, PD, să aibă un comportament electoral nepotrivit față de ponderea lor în sondajele la zi. Spuneam că sondajele sînt amuzante în lumea politică și în cea a analiștilor. O dovadă în această privință e că din partidele pe care sondajele le cotează prost pleacă persoane importante, parlamentari sau șefi de filiale care fac jocuri politicianiste sau politice și pe care nu-i leagă de partidul din care fac
Politica si Formula 1 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17544_a_18869]
-
iunie 1940. Însă comportarea ticăloasa a unor înși nu se putea extinde, în condițiile unui stat de drept, asupra întregii etnii. Dar nu se poate, desigur, vorbi, atunci, de un stat de drept ci, totuși, de unul dictatorial. După unii analiști, în cele două provincii erau 200 000 evrei, după alții 300 000 (pentru că presupusa evacuare în interiorul URSS nu s-ar fi produs). După calcule interesante, dl Dinu C. Giurescu ajunge la încheierea că numărul evreilor masacrați, în condiții barbare, în
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
nu s-ar fi produs). După calcule interesante, dl Dinu C. Giurescu ajunge la încheierea că numărul evreilor masacrați, în condiții barbare, în aceste două teritorii, ar fi de 108 711 persoane. Și adaugă prevăzător " Cifră reprezintă un minimum". Alți analiști (macabră contabilitate!) ajung la cifra de 160 000 victime, iar alții la vreo 250 000. Și la asta ar trebui adăugați evreii uciși din ordinul lui Antonescu, de către armata și jandarmeria română, care decimaseră în Transnistria și în Ucraina, plus
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
bine conturate. Este, evident, universul medieval văzut prin lentilele istoricilor de la Scoala Analelor. Una dintre puținele direcții de gîndire revoluționare ale acestui secol, la care cultura română, cei interesați, au avut acces din belșug. S-au tradus multe dintre studiile Analiștilor, dacă le pot spune așa ceva. Le Goff și Duby sînt nume extrem de cunoscute, iar titlurile cărților lor figurează probabil în bilioteca personală a oricărui intelectual român. Nu știu sigur în ce măsură a pătruns și metodă lor, nu doar în cercurile științifice
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]