82,956 matches
-
istorici români și italieni privind raporturile românilor cu Sfanțul Scaun, domeniu de cercetare marginalizat până în 1989. Sunt astfel evidențiate atât aspectele doctrinare și istorice ale acestor raporturi, dar și cele culturale în general (artistice, literare, imagologice). Acestea din urmă sunt analizate și comentate, printre altele, în studiile semnate de Ioan-Aurel Pop (Îl Cristianesimo presso i Romeni - tra Occidente e Oriente) și Veronica Turcuș (Teologia ed espressione architettonica nel Duecento: l'esempio del monastero cistercense di Carta, Transilvania), precum și în cele aparținând
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
număr din august acoperă o plajă de probleme foarte largă, de la aniversarea lui Herder și pînă la serialul Caravana afgană a Aristeei Manoliu - Vorobchievici. Și aici, pe aproape două pagini, H.-R. Patapievici este o prezență oarecum emblematică. Christian Crăciun analizează, cu un amestec de amărăciune,sarcasm și acut spirit polemic, campaniile anti Patapievici și, implicit, împotriva grupului de la Păltiniș, din perioada care a urmat apariției volumului Omul recent, glosînd în mod direc în jurul cărții lui Sorin Adam Matei, deja celebră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
colecției cu premiul Năsturel al Academiei Române: "Rămâi uimit - la noi unde muncitorii vajnici sunt așa de rari - să vezi aceste șase volume - cari vor fi urmate de alte trei - gemând toate de un vast material al limbii românești, rânduit metodic, analizat cu preciziune, documentat ca un studiu istoric, comparat cu material analog dintr-o mulțime de limbi străine - și cuprinzând chintesența înțelepciunii poporului nostru rostindu-se în scurte oracule, închegându-se în stil lapidar... Mai zi că minuni în vremea noastră
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
Prin urmare, constat - nu pentru prima oară " că nu putem avea o imagine prea clară a ceea ce se scrie astăzi peste Prut, iar dacă, prin cine știe ce hazard, primesc câte un volum de poezie de la Chișinău, realizez dificultatea de a-l analiza într-un sistem de referință cât mai just. Poezia lui Galaicu-Păun sau Vasile Gârneț, de pildă, scriitori școliți cu burse prin mai toată Europa, oricum având o priză permanentă cu Occidentul și, mai ales, cu România, unul ca editor și
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
că, supusă unei grile "românești" de receptare critică, o (bună) parte din poezia basarabeană contemporană este, în grade diferite și poate pe nedrept, dezavantajată. Comentatorilor de poezie nu le rămâne atunci decât fie să se arate mai indulgenți, fie să analizeze extrem de nuanțat. Cum citim poezia contemporană basarabeană rămâne însă o problemă, deocamdată, nerezolvată. Nicolae Popa, licențiat în jurnalism și redactor-șef al revistei Basarabia, a primit pentru al treilea volum de poezie, Lunaticul nopții scitice (Cartier, 1995), pe lângă Premiul Uniunii
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
din Moldova și pe cel al USR. Iar Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit (Arc, 2001), alt volum premiat acolo, de data aceasta de proză scurtă, a avut și la noi o bună primire critică. În Ultima epifanie, unde analiza poezia basarabeană a anilor '80 din perspectiva livrescului, eseista Lucia }urcanu nu-i raporta direct, dincolo de elemente sincrone, pe optzeciștii basarabeni la congenerii lor din România. Având la bază antologia lui Sorin Alexandrescu, Lucia }urcanu selecta în acel eseu opt
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
Un amestec pe muchie de prăpastie între parodie și dramatism, accente sonore de comic de circ, de filme mute, în alb și negru, de sunete, lumini, cuvinte, tăceri. Acest amestec a vrut să-l vizualizeze, să-l studieze, să-l analizeze și regizorul Alexandru Dabija. Piesa aceasta a lui Samuel Beckett, după mode literare și teatrale, apare, din cînd în cînd, în preocuparea unui regizor, în repertoriul unui teatru, dincolo de curente și tendințe. Nu știu cum s-a întîmplat de data asta, la
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
referise, în prefața la monografia Opera lui Mihai Eminescu, la împrejurările nefavorabile în care se află criticul român în comparație cu criticul francez, "care, având a da judecăți asupra lui Moličre și a lui Racine, are la îndemâna sa un material cules și analizat de alții în propoziții critice", va fi fost potrivnic sau chiar atât de potrivnic textologiei pe cât i se părea că ar fi vrut să fie. Dar totodată putem admite că, necunoscând sensul complex al termenului, considera această disciplină, așa cum sugerase
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
narative, fiecare dintre ele avînd propriile sale particularități stilistice și lexicale. Perspectivele se schimbă în permanență, narațiunea la persoana I alternează cu cele la persoana a II-a și a III-a, planurile povestirii se interferează amețitor. Daniel Vighi își analizează ironic scrisul într-un discurs al cărui început parodiază stilul unei conferințe academice: Nu a mai rămas, domnilor și doamnelor, liebe Zuschauer decît un amestec al vocilor narative care trece dintr-o litografie în alta, una o explică pe cealaltă
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
sensibilitate și poetica modernă" europeană. Manifestarea futurismului contestatar, efervescent, revoluționar din spațiul italian și nu numai este pus în relație, fără a se forța nota vreodată, cu ceea ce autoarea numește ,comportamentul estetic" al revistelor românești. Cu o sârguință admirabilă sunt analizate revistele Contimporanul, Punct, Integral și, mai ales, 75 H.P. - o revistă care, ne convinge autoarea, trebuie cercetată cu mai multă atenție. Merită urmărit în mod deosebit modul în care pictopoezia și literatura tipografică, prezente în grade diferite în revistele românești
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
Contimporanul, Punct, Integral și, mai ales, 75 H.P. - o revistă care, ne convinge autoarea, trebuie cercetată cu mai multă atenție. Merită urmărit în mod deosebit modul în care pictopoezia și literatura tipografică, prezente în grade diferite în revistele românești, sunt analizate prin perspectiva manifestărilor futuriste. Se observă de-a lungul întregii lucrări o privire mereu atentă a autoarei spre opiniile formulate de criticii literari contemporani avangardei, ceea ce permite, pe de o parte, o înțelegere clară a contextului în care lucrările acestei
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
o publicație culturală europeană ce apare în numeroase țări, B. Elvin este o persoană foarte discretă. Detestă vedetismul, detestă ieșirea în prim-plan, detestă exhibiționismul, detestă afișarea zgomotoasă a personalității. Sau, poate, a vanităților de personalitate. Tace și face. Observă, analizează, disecă, atent la nuanțe și semitonuri, îndrăgostit de detalii. Are cultul eficienței și al reținerii. Autor în anii '50 al unor eseuri monografice despre Anatole France și Camil Petrescu, după un deceniu autor al unor studii fundamentale despre Caragiale și
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
procesului de virtualizare numerică. Proiectul este legat de practicile artistice și mediatice actuale și de transformările recente ale corpului uman (de cîteva zile, în timpul, felației minorilor), și este finanțat de o universitate de renume nord-americană. Mi se părea interesant să analizez reprezentarile corpului uman (corporeitate și imagine DE SINTEZĂ), să-i reconstruiesc tipologiile, via artele numerice și digitale, și asta pînă acum cîteva zile. Am abordat tema transexualității, observând dezangajat viața unor transsexuali (artefacte ale tehnologiei și ale dopajului) și am
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
atenuarea oricărei suspiciuni de culpă, adică folosind copiii, suferința, războiul, moartea și iubirea ca spectacole pure, ca pe niște filme derizorii de Sergiu Nicolaescu. Concursul de felație pentru fetițele de doisprezece ani, pe care Florian Liber îl descrie și îl analizează succint, nu este decît un biet episod, e adevărat, de un dramatism inacceptabil, din lungul scenariu al sodomizării globale și, din păcate, ireversibile, pe care omenirea îl trăiește acum ca pe o certă experiență preapocaliptică.
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
de acord cu amândoi. Să încep cu ultimul, al cărui discurs mi-e cel mai familiar. De acord, nici un critic - de orice - n-ar trebui să caute în capul autorului/regizorului, pentru că, dixit Barthes, trebuie să îl considerăm mort odată ce analizăm opul în cauză. Intențiile lui bune nu pot furniza nici scuze, nici acuze. Alex. Leo Șerban vorbește limba postmodernismului, în care e un fapt general acceptat că fiecare replică (a oricui, personalitate sau personaj) e un amalgam de citări, deoarece
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
a devenit aproape invizibil, o vagă siluetă de aer în peisajul actual. Rareori mai este amintit în câte o evocare nostalgică a anilor '60 sau menționat într-o înșiruire de nume, de obicei la sfârșit, ca o curiozitate literară; ori ,analizat", cu un surâs fin, pe făgașul excentricităților sale, de-a lungul drumului de pietre și simboluri pe care l-a parcurs cu un fel de stoicism, la mijloc de ridicol și vizionarism. Criticul nu trebuie să adopte o conduită justițiară
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
autorul cu pricina, în pofida unor defecte ușor de sesizat și penalizat, are merite reale în spațiul nostru cultural. E bine așadar să-i curățăm cărțile de rășina secretată, pe cât de neplăcută la atingere, pe atât de inflamabilă; și să le analizăm, așa zicând, în vid, făcând abstracție de omul imposibil care le-a produs. Problema este că vanitățile lui încorsetează opera (meta)literară, o strâng și îi intră în carne, venind primele sub privirea cititorului. Romanul Jurnalul lui Dracula demarează cu
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
alta, audiența sa a fost una nemeritat de mică. Ideilor sale li s-a răspuns cel mai adesea cu pamflet sau cu jignită condescendență. Chiar dacă sînt inconfortabile, ideile lui Cristian Bădiliță și ale colegilor săi de generație trebuie citite și analizate cu toată seriozitatea. Bufnița din dărîmături. Insomnii telogice, cartea de debut a lui Mihail Neamțu este, trebuie spus de la început, o încîntare. Erudiția tînărului autor, lecturile temeinice din Părinții Bisericii sînt dublate mereu de o tentație a problematizării. Mihail Neamțu
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
asociată capacității de sinteză. Discursul autoarei cuprinde și o apărare a structuralismului - care, ca orice curent de idei, a avut excese perisabile, dar care a lăsat, grație rigorii metodologice, achiziții extrem de prețioase în istoria lingvisticii românești. Textele din prima secțiune analizează raporturile complexe dintre evoluția și stabilitatea unui sistem lingvistic, dintre noțiunile de regulă și normă, eroare, abatere și inovație, introducînd o perspectivă teoretică în domeniul cultivării limbii (în acest sens, sînt legate de bine-cunoscuta carte a autoarei, Corectitudine și greșeală
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
în cauză, este chiar exersarea gîndirii. Ce poate fi mai bizar decît să gîndești pentru simpla plăcere de a gîndi, și asta pe durata a cîtorva minute sau zeci de minute, după care, brusc, tot atît de brusc precum începuseși analiza temei, să întrerupi firul expunerii și să abandonezi problema, uneori chiar mărturisind fățiș că ,acum m-am plictisit" (p. 27)? Bizareria aceasta, izvorîtă dintr-un simț aparte grație căruia Dragomir simte cînd anume, în analiza unei teme, trebuie să se
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
ne relevă un eseist savuros, scriind atractiv despre boemă, negativism, moara ca topos, relicvele islamice în cultura română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură - subiecte care nu sunt la îndemâna oricui. Dintre critici, alege trei modele, pe care le analizează cu sentimentul afinităților: Adrian Marino, Nicolae Manolescu și Mihai Cimpoi. O secțiune finală este consacrată unor articole de atitudine, păstrate însă în zona literarului. Eugen Lungu este un speculativ cu umorul ideii și aciditatea observației. Studiul său despre spiritul basarabean
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
Cristina Tătaru îl apreciază pe George Topîrceanu ca un neoclasic, un poet cu o limbă extrem de șlefuită, care respinge, în ciuda provincialismului său asumat, regionalismul. Un loc important în studiul introductiv îl ocupă considerațiile privind umorul poetic. Cristina Tătaru, care a analizat și în teza sa de doctorat mecanismele lingvistice ale umorului, pornește de la o apreciere globală a mecanismelor umorului în limba română. Ele "sunt mai degrabă bazate pe redundanță și pe adiție sintagmatică, decît pe ambiguitate și selecție paradigmatică". Topîrceanu, apreciază
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
creațiile lor pe oamenii muncii la înfăptuirea politicii partidului." De pe aceeași poziție imperativă este tratată critica literară: Un rol de seamă în lupta pentru înflorirea literaturii îi revine criticii literare. Literatura noastră are nevoie de o critică combativă, care să analizeze în spirit partinic operele literare apărute, să susțină cu tărie tot ceea ce e nou și înaintat, să descopere și să combată cu fermitate tendințele de cocoloșire a lipsurilor de care suferă unele cărți în ce privește conținutul lor de idei și nivelul
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
lor de idei și nivelul de măiestrie artistică. Criticii literari au sarcina de a contribui la aprofundarea și dezvoltarea principiilor esteticii marxist-leniniste, de a aborda cu curaj problemele reflectării adevărului vieții, ale tipicului și individualizării artistice, ale măiestriei, de a analiza și sintetiza cu competență experiența drumului rodnic parcurs de literatura noastră în anii de la eliberarea țării". Toate aceste indicații sunt, bineînțeles, aberante, neavând nici o legătură cu natura diafană și inclasificabilă a literaturii, cu modul capricios în care ea își exercită
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
filmează. Actori și studenți, împreună, își fac încălzirea, apoi exercițiile. Urmează scenele. Au loc și momente hilare: Melania Ursu - Ĺse e luată pe sus la propriu de firavul Peer - Ruslan Bârlea, pe finalul monologului. Sala reacționează. Scenă de scenă e analizată de regizor. Un început pentru a putea continua. La final, interpreți și public sunt invitați în sală. Andrei Șerban, singur, așezat pe un scaun în prosceniu - după câteva observații-concluzii asupra nevoii de a înțelege importanța pregătirii, pentru a fi deschis
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]