1,151 matches
-
care obligă la formarea de noi termeni, după structura morfologică și sintactică a unei limbi. Se menționează faptul că o formare corectă a unor termeni și împrumutul lingvistic rațional atunci cand aceștia nu există, pot îmbogăți o limbă după cum o acțiune anarhică de formare și preluare, poate conduce la poluarea ei și pierderea caracterului de limbă comună.Se prezintă experiența românească în terminologia limbajelor de specialitate și câteva date ale conceptului Răduleț-Timotin privind organizarea termenilor în terminologia unor limbi de specialitate, încheind
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
prin care grupul poate să decidă. Copii sunt liberi să muncească cu colegii aleși după voia lor și elaborează ei înșiși planul celor ce urmează să se facă. Atitudunea îndrumătorului rămâne obiectivă, realistă . Un climat de “lasă-mă să-te-las”(sau anarhic): îndrumătorul nu participă la hotărârile grupului și-i lasă deplină libertate în această privință.Se limitează să emită câteva rare comentarii asupra activităților în curs de desfășurare fără a căuta să influențeze grupul și nici să schimbe cursul evenimentelor. Pentru
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ele, mijloacele militare pentru reglementarea disputelor. Fiind o temă centrală a Relațiilor Internaționale, nu este surprinzător că războiul i-a preocupat pe cercetătorii în domeniu și prin absență. Altfel spus, în condițiile în care toți actorii evoluează în interiorul aceluiași sistem anarhic, s-a pus întrebarea: De ce unele state recurg la mijloace violente în reglementarea diferendelor, iar altele nu? Lipsa autorității centrale, de natură să impună ordinea în lume, este una dintre cele mai folosite explicații ale apariției războaielor. Anarhia sistemului internațional
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
cele mai folosite explicații ale apariției războaielor. Anarhia sistemului internațional nu este suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având anarhia imatură la un capăt și anarhia matură la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propria sa legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii sociopolitice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste calități ale statelor conferă stabilitate sistemului internațional, relațiile dintre acești actori fiind pașnice. Cercetarea sistemului internațional anarhic îl face pe Alexander Wendt să ofere o explicație asemănătoare pentru lipsa conflictelor între actori suverani, propunând urmărirea modului în care statele interpretează mediul extern. Afirmând că natura anarhică a sistemului internațional nu condamnă statele la violență, Wendt consideră că
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
sistemului internațional, relațiile dintre acești actori fiind pașnice. Cercetarea sistemului internațional anarhic îl face pe Alexander Wendt să ofere o explicație asemănătoare pentru lipsa conflictelor între actori suverani, propunând urmărirea modului în care statele interpretează mediul extern. Afirmând că natura anarhică a sistemului internațional nu condamnă statele la violență, Wendt consideră că raporturile dintre state sunt date de modul în care acestea înțeleg anarhia, putându-se vorbi despre mai multe tipuri de culturi ale anarhiei. O cultură nonviolentă a anarhiei nu
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
necesitate dezvoltarea unor interese și identități comune. O mixtură de argumente cunoscute, în principal de esență liberală și realistă, poate oferi un cadru suficient de coerent pentru a explica lipsa conflictelor armate între acești actori care evoluează în interiorul unui sistem anarhic. Critica de mai sus are, la rândul ei, puncte slabe, având dezavantajul că elimină prea multe variabile (în definitiv, nu se poate presupune dezvoltarea relațiilor dintre state fără a se lua în considerare adâncirea celor interindividuale, mai ales în condițiile
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
omogen și eterogen, în care este prinsă știința medicinii. Este etica ideologiilor conflictuale din dialectica lui Hegel Și Marx, conformă cu logica clasică a tezei și antitezei, ducând la antagonismul claselor și la totalitarism, dar tot atât de bine la individualism excesiv, anarhic, "liberalism sau capitalism sălbatic, conform cărora nu mai contează decât reușita individuală, în dauna tuturor celorlalți, un capitalism în căutare de diversități pe toate tărâmurile, tot mai copleșitor și în cele din urmă sterilizant"311. Sterilizant fiindcă abolește progresiv "dinamismul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
unele „crize anxio-depresive” sau în unele „pericole de prăbușire depresivă” în cadrul cărora adolescentul este invadat de teama că „va eșua”, că „nu va face față”, că „va înebuni”. Aceste angoase pot genera soluții nefaste: consum de droguri, de alcool, automedicație anarhică, trecerea la acte diverse, tentative de suicid etc. În alte cazuri, importanța angoasei poate constrânge adolescentul să-și reducă uneori activitățile în timp ce elaborează conduite fobice (fobii școlare). Benzodiazepinele sunt cele mai utilizate, cu atât mai mult cu cât produsele cele
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
permeabilă prin care umbla el în cântec, și care și ea se deschidea cam tot ca un portofel, deloc mai prejos în strălucire decât cel căutat și cu mult mai adânc ca el. Numai cu astronomia stătea prost: lumina foșgăia anarhic prin ea, în derivă și fără graba-i etalon; nu lupta cu bezna, ci doar abandonul îi spăla mănosul nisip aurifer, dându-l la iveală. Nu venise vremea ca Rică să considere umbletul însuși, cotrobăitul hai-hui prin întuneric, drept moneda
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dedesubtul podoabei, pasiunea se dezlănțuise atât de torențial încât, comparativ, metalul prețios părea înțepenit într-un statism dătător de siguranță; febrila lui circulație prin lume conform așa-ziselor legi de fier ale economiei formează un liman statornic al previzibilului în raport cu anarhicele frământări pasionale ale cărnii. Ferecată în auru-i circulant, existența încearcă să se împotrivească unui drenaj altfel irezistibil; la rându-i, alunecând continuu printre degete într-o cursă acerbă, aurul caută să se curețe de ea ca de-o cocleală de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
viziunii providențiale asupra lumii oferă o indicație a valorii rolului jucat de eternalism în discursul intelectual contemporan lui. Ideile, persoanele și circumstanțele care au contribuit la schimbarea atitudinii față de trecut în timpul Renașterii italiene inclusiv a tendințelor ei anacronice (și uneori anarhice ) vor rămâne întotdeauna demne de interes. Ceea ce a fost sugerat aici este faptul că eliberarea narațiunii istorice de providențialismul medieval a fost susținută atât pe baza ideilor vechi, cât și a celor actuale privind eternitatea lumii. Acest lucru nu presupune
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
este un țesător iscusit, iar vesmintele sale simbolizează, aici, sacrificiul inutil, dar și dominația impusă de emoțiile negative (ură). Nu trebuie omis detaliul că palatul lui Urizen este organizat sub forma unei fortărețe intelectuale, opuse fundalului amenințător reprezentat de instinctele anarhice ale lui Tharmas: "But infinitely beautiful the wondrous work arose / În sorrow & care. a Golden World whose porches round the heavens / And pillard halls & rooms recievd the eternal wandering stars / A wondrous golden Building; many a window, many a door
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
unei reguli ca normă obligatorie de viață comunitară rămîne în afara istoriei și a schemelor sociologice ale monahismului galic timpuriu în tot secolul al V-lea”, observă Pricoco. „A înțeles acest lucru și Cassian care, venind din Orient, a constatat libertatea anarhică a rînduielilor occidentale față de cele orientale și dificultatea de a le modela pe unele după celelalte”: într-adevăr, amintim că de cîteva decenii în Egipt fuseseră instituite regula lui Pahomie și organizarea de mare amploare a mănăstirilor de la Nitria. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Armele nucleare utilizate - în contrast cu cele convenționale - nu ar fi un mijloc rațional pentru un scop rațional al politicii externe, ci instrumente disperate, echivalând cu sinuciderea și genocidul. Aceasta este a doua dilemă fundamentală de care s-a izbit Carter. Caracterul anarhic al sistemului internațional l-a forțat, conform unei convenții vechi de când lumea, să privească recursul la violență fizică ca pe un ultim factor în soluționarea chestiunilor internaționale. Dar iraționalitatea folosirii generalizate a violenței l-a făcut să evite până și
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca despre dreptul internațional”1. Același lucru trebuie spus și despre moralitatea internațională. Teoreticienii au propus precepte morale la care politicienii și diplomații ar trebui să se gândească serios pentru a face relațiile dintre națiuni mai pașnice și mai puțin anarhice, cum ar fi respectarea promisiunilor, încrederea, cu alte cuvinte, afacerile corecte, respectul pentru dreptul internațional, protecția minorităților și renegarea războiului ca instrument al politicii naționale. Dar aceștia rareori s-au întrebat dacă și în ce măsură asemenea precepte, oricât ar fi de
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ideilor, a speranțelor și a amenințărilor, transformându-se în măsuri reale și în instituții cu caracter internațional (de acestea din urmă ne ocupăm în cele ce urmează), s-a realizat cu ajutorul a trei mijloace diferite: 1) limitarea tendințelor distructive și anarhice ale politicii internaționale; 2) transformarea politicii internaționale prin eliminarea în întregime a tendințelor sale distructive și anarhice și 3) împăcarea intereselor divergente prin desprinderea tendințelor anarhice și distructive ale politicii internaționale de obiectivele sale raționale. Dintre încercările de instaurare a
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de acestea din urmă ne ocupăm în cele ce urmează), s-a realizat cu ajutorul a trei mijloace diferite: 1) limitarea tendințelor distructive și anarhice ale politicii internaționale; 2) transformarea politicii internaționale prin eliminarea în întregime a tendințelor sale distructive și anarhice și 3) împăcarea intereselor divergente prin desprinderea tendințelor anarhice și distructive ale politicii internaționale de obiectivele sale raționale. Dintre încercările de instaurare a păcii prin limitare, cea mai persistentă a rămas cea a dezarmării. Istoria dezarmăriitc " Istoria dezarmării" Dezarmarea reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
urmează), s-a realizat cu ajutorul a trei mijloace diferite: 1) limitarea tendințelor distructive și anarhice ale politicii internaționale; 2) transformarea politicii internaționale prin eliminarea în întregime a tendințelor sale distructive și anarhice și 3) împăcarea intereselor divergente prin desprinderea tendințelor anarhice și distructive ale politicii internaționale de obiectivele sale raționale. Dintre încercările de instaurare a păcii prin limitare, cea mai persistentă a rămas cea a dezarmării. Istoria dezarmăriitc " Istoria dezarmării" Dezarmarea reprezintă reducerea sau eliminarea armamentului în scopul încheierii cursei înarmării
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este constrânsă de logica dominantă a competiției pentru securitate, pe care nici un fel de cooperare nu o poate elimina. Această concepție pesimistă despre lume poate fi derivată din cele cinci ipoteze ale realismului privind sistemul internațional. Prima este caracterul său anarhic. Acest lucru nu înseamnă că este haotic sau dezordonat 12. Este ușor de tras concluzia respectivă, deoarece realismul prezintă o lume ale cărei trăsături sunt competiția pentru securitate și războiul. Dar, așa cum este folosit de realiști, termenul anarhie nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
afacere din punctul său de vedere și nu este atent la cât de bine se descurcă ceilalți 28. Cu toate acestea, instituționaliștii liberali nu pot ignora considerațiile privind câștigurile relative, deoarece presupun că statele sunt actori egoiști într-un sistem anarhic și recunosc că puterea militară contează pentru state. O teorie care acceptă explicit ipotezele de bază ale realismului - cum face aceasta - trebuie să se confrunte cu problema beneficiilor comparative, dacă speră să dezvolte o explicație corectă a motivelor pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
încrederii. Securitatea colectivă este o teorie incompletă, deoarece nu oferă o explicație satisfăcătoare pentru felul în care statele își depășesc temerile și ajung să se încreadă unul în celălalt. Realismul susține că ele se tem deoarece operează într-o lume anarhică, au capacități militare ofensive și nu pot fi niciodată sigure de intențiile altora. Securitatea colectivă este în general fără răspuns în privința primelor două ipoteze realiste, deoarece teoria spune puțin despre anarhie sau despre armamentele ofensive 48. Totuși, ia în calcul
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
premisa analizată mai sus - cea a centralității statului. Pentru teoria realistă, a presupune existența unui interes de a supraviețui este mai curând o generalizare decât o regulă categorică; statele neinteresate de propria supraviețuire probabil nu vor rezista într-o lume anarhică. În consecință, putem presupune că acele state care au rezistat și există în lumea noastră contemporană sunt cele interesate de supraviețuire (Morgenthau, 1948, p. 13; Waltz, 1979, pp. 74-77; Jervis, 1998, pp. 980-981). Supraviețuirea nu trebuie să fie singura sau
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
garantează că, dacă un stat își mărește capacitățile pentru a urmări o politică imperialistă în dauna unui rival, va exista o „creștere proporțională a puterii celuilalt”4. În consecință, o balanță a puterii reprezintă poziția de pornire în orice sistem anarhic. Acest tip de logică stă la baza teoriei realiste americane a politicii internaționale și nu este nici o îndoială că o astfel de gândire a oferit o teorie mai coerentă și mai cuprinzătoare a echilibrării sistematice decât cea avansată de realismul
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca o configurație foarte fragilă și al faptului că, așa cum spunea Watson, a existat o oscilație constantă în relațiile internaționale între imperiu și anarhie, înclinând mai curând către imperiu decât spre anarhie 11. Cu siguranță, istoria arată că pentru sistemele anarhice a fost mai greu să supraviețuiască decât ar sugera teoria realistă americană. Pentru adepții săi, persistența anarhiei nu este problematică, dar din perspectiva școlii engleze aceasta este o problemă în sine. Societatea internațională Deși școala engleză prezintă conceptul într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]