1,142 matches
-
să pară o ipoteză extrem de plauzibilă, consecințele lui fiind situate dincolo de înțelegerea umană. Din acest punct de vedere, orice cercetător era, practic, condamnat la a postula drept inevitabile acele caracteristici ale mediului pe care le observa în fiecare clipă: competitiv, anarhic, extrem de periculos. Asumpțiile generale și logica realistă păreau pur și simplu singurele care treceau proba verificării empirice, de unde și enorma influență a acestui curent în perspectiva tradițională asupra securității prezentată în acest capitol. Gândirea relațiilor internaționale în termenii conflictului armat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
parte simultan din mai multe asemenea complexe - Turcia privește simultan spre Orientul Mijlociu, Asia Centrală, dar și spre Europa. Buzan și Wæver folosesc drept variabile de analiză a complexelor atât unele clasice (granițele, de natură a le separa unele de altele; structura anarhică, fiecare complex cuprinzând cel puțin două unități autonome; polaritatea, care se referă la distribuția de putere între aceste unități), cât și una de inspirație constructivistă - construcția socială, adică modelele de prietenie sau ostilitate a relațiilor dintre unități (Buzan și Wæver
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ale sistemului internațional. Andrei Miroiu, Simona Soare ALIANȚELE MILITARE Atunci când considerăm problema securității statului în sistemul internațional, există câteva dimensiuni pe care le luăm în calcul în mod obligatoriu: caracteristica de bază a sistemului internațional este aceea de a fi anarhic; cu alte cuvinte, în sistemul internațional nu există nici o instanță politico-administrativă și juridică superioară statului. Ca atare, statul trebuie să acționeze după principiul egoist al auto-ajutorului în ceea ce privește securitatea sa. În modalitățile sale de a-și procura securitatea se înscriu mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
faptul că acestea acționează în calitate de actori raționali ce urmăresc să-și maximizeze securitatea cu riscuri și costuri minime, ele sunt specificate în mod formal și cunoscute de către toți aliații. În plus, dacă organizațiile de securitate colectivă încearcă să modifice condițiile anarhice în care funcționează actorii statali în sistemul internațional prin adoptarea unui set de reguli aprobate de toți participanții care să minimalizeze conflictele existente sau posibile dintre aceștia, alianțele au ca prim scop concentrarea de putere militară împotriva unui dușman extern
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a politicii alianțelor. Prima o reprezintă de realismul clasic și modelul balanței de putere al acestuia. În Politics Among Nations, Hans Morgenthau (reprezentant al acestei direcții) susține că există o caracteristică inerentă a sistemului internațional - aceea de a fi ordonat anarhic - care face ca distribuția de putere să nu fie niciodată una egală în cadrul său. Ca atare, întotdeauna unele state vor avea mai multă putere relativă în comparație cu celelalte. Acest dezechilibru de putere este de obicei corectat cu ajutorul uneia dintre cele mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dezechilibru de putere este de obicei corectat cu ajutorul uneia dintre cele mai vechi instituții ale sistemului internațional: balanța de putere. În cadrul acesteia, comportamentul de balansare al statelor este determinat tocmai de dezechilibrul de putere existent. Astfel, în condițiile unei ordini anarhice a sistemului internațional, statele adopta comportamente de balansare sau de aliniere ca modalități de maximizare a securității naționale. Aceste state valorează superior posesiunile pe care deja le dețin și, posibil, poziția lor în cadrul sistemului internațional și nu sunt dispuse să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să balanseze sau să se alinieze. Ca atare, asumpția generală este că ambele comportamente sunt motivate de dorința statelor de a-și maximiza securitatea - sau, chiar mai mult decât atât, că singurul interes vital al unui stat în sistemul internațional anarhic este acela de a-și maximiza securitatea. A doua direcție teoretică de studiu al alianțelor o constituie teoria balanței amenințărilor, dezvoltată de Stephen Walt în The Origins of Alliances. Aceasta are la bază teoria balanței de putere, pe care însă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a părții mai slabe în fața celei mai puternice, în sensul în care statul se aliniază statului celui mai puternic. Una dintre contribuțiile pe care Walt le aduce prin intermediul teoriei sale este aceea de a recunoaște faptul că, în sistemul internațional anarhic, statele nu sunt motivate strict de dorința de a-și maximiza securitatea, ci și de dorința de a-și maximiza puterea. Statele revizioniste din acest punct de vedere sunt profund nemulțumite de poziția lor în sistem la un anumit moment
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
of World Conquest (1998). Această direcție este net diferită de predecesoarele sale, în sensul că recunoaște importanța centrală a intereselor statelor în alegerea comportamentului de alianță în sistemul internațional. Mai mult decât atât, ea pornește de la premisa că în sistemul anarhic, statele urmăresc maximizarea atât a securității, cât și a puterii lor. Alegerile pe care statele le fac în ceea ce privește comportamentul lor de alinață sunt motivate de amenințările externe, dar și de interese particulare și dorințe de a acumula mai multă putere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ce trebuie acordată alianțelor este mai mult decât îndreptățită, având în vedere complexitatea acestui domeniu de cercetare, cu atât mai mult cu cât ele constituie unul dintre puținele (dar și cele mai folosite) mijloace de apărare a statului în societatea anarhică - întrucât alianțele joacă, de obicei, și un important rol de descurajare. Radu-Sebastian Ungureanu Securitatea colectivă Temă-cheie a relațiilor internaționale, modul în care este privită securitatea definește în bună măsură liniile directoare și programele de cercetare a diferitelor teorii din domeniu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
înțelegere restrânsă a securității, în care aceasta este definită, simplu, ca fiind situația în care un stat nu este implicat și nici amenințat de vreun război. A fost discutată deja, în capitolele anterioare afirmația realistă potrivit căreia, dată fiind natura anarhică și competitivă a sistemul internațional, mecanismul cel mai important prin care poate fi evitat un război generalizat este balanța de putere. Faptul că există totuși conflicte internaționale dovedește însă că această balanță nu este suficientă. Unul dintre răspunsurile liberale la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a doua - de principiile, avantajele și formele pe care le poate lua securitatea colectivă, în partea a treia este urmărită evoluția sa istorică, pentru ca în final să se formuleze câteva concluzii. Definirea securității colective Pentru realiști, lumea este un mediu anarhic și competitiv, în care relațiile dintre state sunt fundamentate pe neîncrederea reciprocă. Supraviețuirea este principala preocupare a fiecărei entități politice suverane, iar urmărirea individuală a acesteia dă naștere dilemei securității. La nivel internațional, suspiciunea față de intențiile celorlalți face ca modul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
În acest fel, întreaga comunitate internațională va acționa pentru pedepsirea agresorului și restabilirea ordinii inițiale. Principiul fundamental al securității colective este „toți pentru unul”, pe considerentul că pacea și securitatea internațională sunt indivizibile. Se poate spune că balanța unui mediu anarhic este înlocuită cu una reglementată, instituționalizată prin faptul că orice stat se consideră direct amenințat de un atac la care este supus un membru al comunității internaționale. În mod evident, pentru ca un sistem al securității colective să poată funcționa în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unitatea fundamentală de analiză, iar puterea actorilor este un element luat în calcul, chiar dacă i se acordă o importanță diferită în cele două abordări. O altă asemănare constă în presupunerea raționalității actorilor, considerându-se că fiecare participant la sistemul internațional anarhic își adecvează mijloacele la scopuri, primul obiectiv al oricărui stat fiind asigurarea propriei securități, în înțelesul tradițional al acesteia. Ambele paradigme vor postula astfel că statele sunt practic obligate să identifice mijloacele cele mai potrivite pentru a putea supraviețui. În ceea ce privește
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se poate reface, iar costurile unui nou război devin suportabile (Mearsheimer, 1994-1995, pp. 35-36). În replică, Charles și Clifford Kupchan afirmă că un concert de putere se dezvoltă în cadrul unui mediu reglementat normativ și nu a unuia bazat pe auto-ajutorare, anarhic și egoist. Logica fundamentală este una de tip „toți pentru toți” și nu „fiecare pentru sine” - și, fapt recunoscut și de Mersheimer, participanții nu au motive să se considere provocați militar unii de alții, ci să stabilească reguli de cooperare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
considere provocați militar unii de alții, ci să stabilească reguli de cooperare și coordonare (Ibidem, p. 35). Prin toate aceste caracteristici, concertul de putere, afirmă cei doi autori, aparține familiei securității colective și nu balanței de putere al unui mediu anarhic (Kupchan și Kupchan, 1995, pp. 53-54). Evoluția istorică a securității colective Dezvoltarea ideilor securității colective a venit și din convingerile liberale, dar și din observarea faptelor istorice. Timp de un secol - între Congresul de Pace de la Viena (1815) și debutul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acestea să-și urmărească interesele în mod pașnic, iar statelor mai slabe le dă un mecanism suplimentar la care să apeleze în cazul în care sunt supuse unei agresiuni. Chiar dacă nici un stat care își propune să supraviețuiască într-o lume anarhică nu-și permite să-și conceapă întreaga politică de securitate bazându-se pe solidaritatea celorlați, nici potențialii agresori, cu excepția actorilor majori, nu-și permit în mod rațional să se confrunte cu uriașa putere a restului lumii. Securitatea colectivă este o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al vieții internaționale, fie că este vorba despre economie, mediu, securitate, drepturile omului, transporturi, comunicații etc. Ele sunt destinate a stipula condițiile în care poate fi reglementată o problemă oarecare de interes comun al statelor. Chiar dacă evoluează într-un mediu anarhic, statele interacționează în cele mai diverse moduri. Regulile stabilesc condițiile în care au loc toate formele de schimb internațional. Statele stabilesc împreună modul în care va fi exercitată suveranitatea într-un domeniu sau altul. De exemplu, pentru ca zborurile comerciale internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
putea folosi teritoriul lor național pentru survol, aterizare, decolare ș.a.m.d. Făcute de obicei pe bază de reciprocitate, regimurile internaționale se stabilesc de comun acord de către actorii suverani interesați de o anume problemă pentru a reglementa interacțiunea în mediul anarhic. Lipsa autorității centrale face ca reglementarea să poată fi posibilă doar prin acceptul părților asupra celor stabilite și cooperarea în urmărirea lor. Pentru construirea unui regim internațional este nevoie, așadar, ca două sau mai multe state să recunoască faptul că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
simple și corecte soluții la depășirea unor probleme evidente, cum sunt cele legate de proiectarea propriei supraviețuiri. În principiu, cele mai grave amenințări la adresa securității vin din partea unui alt stat / grup de state. În momentul în care, într-un mediu anarhic și competitiv, precum cel internațional, două sau mai multe state hotărăsc să lucreze împreună pentru diminuarea amenințărilor reciproce, stabilind un regim în domeniu, unul dintre efectele cele mai importante este îmbunătățirea dilemei securității. În practică, această constatare se susține prin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
însă, CSCE/OSCE a fost, de la bun început, proiectată să ofere un mediu de interacțiune statelor preocupate de securitatea europeană, de natură a facilita căutarea în comun a unor soluții, fie și parțiale, la problema conviețuirii pașnice într-un mediu anarhic. De remarcat faptul că Actul Final a fost semnat în cea mai destinsă epocă din întreaga perioadă bipolară - este semnificativ momentul chiar și prin faptul că este încadrat temporal între cele două acorduri SALT. La ora actuală, prin felurite transformări
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ele, mijloacele militare pentru reglementarea disputelor. Fiind o temă centrală a relațiilor internaționale, nu este surprinzător că războiul i-a preocupat pe cercetătorii în domeniu și prin absență. Altfel spus, în condițiile în care toți actorii evoluează în interiorul aceluiași sistem anarhic, s-a pus întrebarea: De ce unele state recurg la mijloace violente în reglementarea diferendelor, iar altele nu? Lipsa autorității centrale, de natură să impună ordinea în lume, este una dintre cele mai folosite explicații ale apariției războaielor. Anarhia sistemului internațional
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cele mai folosite explicații ale apariției războaielor. Anarhia sistemului internațional nu este suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având „anarhia imatură” la un capăt și „anarhia matură” la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propriei legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii social-politice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste calități ale statelor conferă stabilitate sistemului internațional, relațiile dintre acești actori fiind pașnice (vezi, de exemplu, Buzan, 1983, pp. 93-101). Cercetarea sistemului internațional anarhic îl face pe Alexander Wendt să ofere o explicație asemănătoare pentru lipsa conflictelor între actori suverani, propunând urmărirea modului în care statele interpretează mediul extern. Afirmând că natura anarhică a sistemului internațional nu condamnă statele la violență, Wendt consideră că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pașnice (vezi, de exemplu, Buzan, 1983, pp. 93-101). Cercetarea sistemului internațional anarhic îl face pe Alexander Wendt să ofere o explicație asemănătoare pentru lipsa conflictelor între actori suverani, propunând urmărirea modului în care statele interpretează mediul extern. Afirmând că natura anarhică a sistemului internațional nu condamnă statele la violență, Wendt consideră că raporturile dintre state sunt date de modul în care acestea înțeleg anarhia, putându-se vorbi de mai multe tipuri de „culturi ale anarhiei”. O cultură non-violentă a anarhiei nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]