2,109 matches
-
roșu ca iubirea, de atâta iubire era atât de roșu! ... și păcatul era iubire, ... și, da ... tot prin iubire se iartă! După coborârea din Rai, tărâmul iubirii, tărâmul unde s-a săvârșit păcatul, de ,,visul de luceferi”, de dorul păcatului ancestral, trecând prin cele patru anotimpuri în căutarea-mi vreau anotimpul meu, păcatul! 14 mai 2016 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ANOTIMPUL MEU, PĂCATUL / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1961, Anul VI, 14 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ANOTIMPUL MEU, PĂCATUL de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1463213600.html [Corola-blog/BlogPost/378495_a_379824]
-
timpului devine uriaș, precum piramidele egiptene. La nașterea lui, Dumnezeu a fost darnic cu el, înzestrându-l precum pe zei, cu cele mai alese însușiri. El a fost și este un ORFEU al românilor, câtându-le suferințele, iubirile și dorurile lui ancestrale. Muzicalitatea versurilor lui este intraductibilă, cantabilitatea lor alunecă spre bocet și romanță. Rămânând un magister perpetuus pentru noi, Eminescu se identifică cu Luceafărul străbătător de timp și spații, „ aceste lumi eterne”, care nu pot fi înnegurate de trecerea timpului. El
EMINESCU-125 DE ANI DE LA INTRAREA ÎN NEFIINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1402752272.html [Corola-blog/BlogPost/365476_a_366805]
-
sărutându-se. Florile parfumate, picurau asupra lor boabe de nectar, ca pe un mir al împărtășaniei sfinte în tainele spiritual - creștine. Era mirul iubirii ce se năștea în inima celor ce poposeau pe banca fermecată. Era pecetea ce marca legătura ancestrală a iubirii,moștenită din vremurile când pe aceste meleaguri marele Ștefan apăra cu sabia, dreptul de moștenire a neamului românesc și dreptul la iubire a pământului străbun. Spiritul marelui voievod și al lui Eminescu, va veghea dea lungul anilor asupra
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443597894.html [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
în altceva, într-o Ființă concretă, cu trup și destin personal, izvorâtă cu bucurie imensă dintr-o altă Ființă, una umană de această dată, dar la fel de concretă și de serafimică, întocmai unei reluări perpetue, dacă putem spune așa, a mitului ancestral al Facerii celei dintâi a omenirii... „Poezia poate să spună cel mai mult dintre toate formele de expresie de pe pământ, cu două excepții, căci sunt două stadii care o depășesc: muzica și mitul.”, scria nu de mult poetul CEZAR IVĂNESCU
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_leopoldina_balanuta_magdalena_albu_1355900076.html [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
iunie 2013. CALUL statuie a zvâcnetului calul reazemă bolta în nări și copita stemă a libertății lui sudează nervos cerul de pământ nobilă dăltuire de curaj doar fluturele roșu îl inimii bate temător în pupila uleioasă și dilatată trădându-i ancestrala teamă de zăbală NĂUCA VARĂ, CÂINE TURBAT a venit vara în câmpie fecioarele sechestrează soarele în anafoarele ochilor minciunile lor vestimentare fac flăcăii să calce în străchini când vântul mai scapă din câte-o crâșmă ce închide peste program cireșii
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
clocotul apei din ibric spui cu voce înceată cafeaua e gata și pleci întorci ușa pe dos o privești saluți pleci târziu printre pleoapele pline de ceață ridic o mână ascult visele toate cum se zbat ca într-un borcan ancestral deja plin cu gesturi fracturate te privesc prin umbra pașilor nu știu sigur dacă pe ziduri nu rămân amprentele pașilor chiar dacă nu calci materia sunetul se infiltrează zbârnâie interfonul trezirea obligatorie credeam că e tata cu sacoșele pline de roade
NAŞTERE ÎN COAJA DE OU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Nastere_in_coaja_de_ou_anne_marie_bejliu_1381590061.html [Corola-blog/BlogPost/352423_a_353752]
-
și de basm! Speranța este clipa de aer curat a existenței. Respir-o cu afecțiune și încredere! Ea emană forța necunoscută a iubirii. Trăiești clipa, o savurezi. Nu pierde șirul minunilor născute din sărutul curat al îngerilor! Respiră parfumul pasiunii ancestrale! Absoarbe dorința nemuririi și îmbratișarea suavă a respirației vieții! O lacrimă este izvorul purificat al durerii tale! Ninge. Un fulg alb de nea iți mângâie obrazul și fierbințeala dorului ramâne în amintire. Mai aveai de dăruit atât de multe surprize
NINGE CU LACRIMI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ninge_cu_lacrimi.html [Corola-blog/BlogPost/348084_a_349413]
-
Un grai, un cuget, o simțire, Cum nu e-n lume nat; Uniți din Sarmisegetuza, Și de atunci uniți mereu, Uniți la bine și la greu, De-un Decebal, de-un vodă Cuza, Cum vrut-a Dumnezeu, Uniți din vremuri ancestrale, Cum n-au fost alții pe pământ, Am înălțat pe plaiul sfânt Și mânastiri, și catedrale, În semn de legământ, Căci ne-ntrebăm astăzi, uimiți, Parcă ne-am trage din maimuțe, Conduși de niște găgăuțe: Cum de suntem acum uniți
UNIREA LA ROMÂNI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Unirea_la_romani_valeriu_cercel_1390484807.html [Corola-blog/BlogPost/361580_a_362909]
-
biologic este vorba și cum se împarte groaznica lumină, din care e făcută și Luna, din doi în doi și din două în 999 de Sophii, spre surprindere întregii asistentei s-a îndreptat spre tribună oficială și într-o liniște ancestrală a recitat această frumoasă poezie: “Mama” de Nichita Stănescu. În final primind admirația și aplauzele binemeritate din partea tuturor doamnelor: - “Șapte-s mamele din cer/ Șase nu-s la fel... Cinci sunt mamele din cer... Patru nu-s la fel... Trei
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1339419228.html [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
veacuri înrădăcinate în sufletele noastre, îmbrăcate în semne și simboluri dacice, invocând străbunii, operele sale nu pot dispărea niciodată. Dorul de a trăi prin și în ființa acestui neam arde și luminează calea lungă a speranței. Creația brâncușiană este dorul ancestral, încărcat de bucurie amestecată cu tristețe dar mereu acel dor încărcat de lumini și mistere. Și așa cum profetic spunea Brâncuși : “Dacă într-o zi omenirea, cu toate înfăptuirile ei, va ajunge la capătul drumului - ei bine - omenirea noastră se va
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
trupului meu și așa te zbăteai să nu cazi pradă mirării până toată supunerea te- a învăluit într-un mister atât de incandescent încât frigea pământul sub noi de atâtea idei deslănțuite . Păcatul se lăsase ademenit de promisiunile unei chemări ancestrale și înverzit de frunzele sub care ne protejam se desfăta savurând din plăcerile viului despletit în nuanța atingerilor. Am visat, că iar vei veni și că de această dată nu vei mai pleca ,te ai scuzat privindu-mi ochii înlăcrimați
PĂCATUL CA FORMĂ DE EXISTENŢĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1492099464.html [Corola-blog/BlogPost/380048_a_381377]
-
pătrunde și-n marile uitări, este poeta de „sărbătoare” care dăruiește iubitorilor de poezie lacrimi și zâmbete, întristare și fericire. *** Poemele lui Florin sunt mai sobre, cu versuri expresive, uneori melancolice, alteori pragmatice, dar îmbrăcate în sentimentele ascunse ale sufletului ancestral și călător al poetului. „Veghează poetul la cerul lui de hârtie, Scriindu-și pe el gânduri turnate-n poezie.” În volumul „Întoarcerea statuilor,” poetul Alexandru Florin Țene a adunat cele mai frumoase și sugestive poeme care au izvorât din sufletul
COMOARA DE PE PUNTEA VIEŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Comoara_de_pe_puntea_vieti_al_florin_tene_1346771103.html [Corola-blog/BlogPost/343762_a_345091]
-
schimbările care sunt inevitabile unei societăți, ca a noastră, ce se află într-o continuă evoluție. Ne vom aduce însă aminte cu drag atunci când vom auzi urarea de Anul Nou, rostindu-se versurile tainice ale Plugușorului nostru, moștenit din vremuri ancestrale și purtat din generație în generație, în frumoasa limbă românească și vom analiza tăcuți cum a evoluat aceasta de-a lungul timpului care trece parcă pe lângă noi fără să ne dăm seama. De modul cum încercăm să-l conservăm, ferindu
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Da! Noțiunea de cetățean al raiului ne surâde oricăruia dintre noi... Pentru cei care cred în reîncarnare, este de admis cazul că poetul Petru Solonaru a trăit într-o perioada antică și ceea ce scrie pare fi venit dintr-o amintire ancestrală, prin faptul că așează în timp și spațiu vremea zeului geto- dac Zamolxe, făcând în scrierea sa ample referiri la date geografice (țări -Sciția, Patria Hylee, Pelasgul, Geția, Dacia Căciulii, Cyteea Neagră - vârful muntelui sacru -Kogaion, insula Leuke -insula Șerpilor
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poesia_sensului_elena_armenescu_1357240147.html [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
fericirii cu viața, a bucuriilor aflate în luminată trecere din operă muzicală magnifică în zidire spirituală a contemplației frumuseții, iubirii, binelui! Deceniile sfârșitului de veac și de mileniu trecut, îmbrățișate cu deceniile începutului acestui veac și mileniu poartă în trecerea ancestrală un enunț ce organizează analiza realității muzicale românești și mondiale într-o epiforă - ea concentrează tot, iar prin aceasta își fixează poziția de încheiere conclusivă a fiecărei cronici: magic! Atât de frumoasă, ca o floare în nimbul florilor, Angela Gheorghiu
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420953325.html [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
timpul: dacă nu voi avea destulă mâncare să mă satur? Teamă peste care s-a suprapus egoismul nostru nativ, mânându-ne să strângem mult mai multe bunuri decât necesarul, ceea ce orice hârciog care se respectă, disprețuiște suveran. Și această spaimă ancestrală, s-a transmis parcă din generație în generație, ca o genă subversivă care ne însoțește fără voia noastră și astăzi. Bine de știut, măcar de acum înainte. De câtva timp lumea vorbește din ce în ce mai mult că prăbușirea turnurilor WTC , ar fi
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_nou_intrebari_ion_untaru_1328788761.html [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
Primul a sosit masculul, mai puternic, cu mușchii mai vânjoși, care a zburat cu pieptul plin de bucurie sub instinctul semănat de Dumnezeu de a se orienta pe meridiane electromagnetice doar de păsările călătoare știute și simțite, grație acelui program ancestral primordial. La sosire, în loc de vesel croncănit triumfator- când a văzut stâlpul gol - ce credeți că a făcut? S-a așezat din cale afară de trist, resemnat, ploștit, parcă l-a pălit cineva cu un băț peste aripi. Toate acestea le-au
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1426857055.html [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
Păcatul cel păgân l-ai transformat în ceară. Lumină vino tu, topind îndată răul. Tu renăscut, aievea pruncului curat din orizonturi vii culegător de slove aduni cu grijă rima, te uiți de-a lor tărâm pământ și apă cu forme ancestrale. Lumina mea creație mă cheamă. Pe lemn de cruce mă așază, în pajiști de cuvinte este al meu contur iar sufletu-n iubire își spune ruga sa. Rămâne-n veci cuvântul pământ și apă din orizonturi triste pătrund în negura
DURERE GĂZDUITĂ ÎN ALTAR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Durere_gazduita_in_altar_gheorghe_serbanescu_1345683739.html [Corola-blog/BlogPost/365832_a_367161]
-
bătrâni. Și câți vor fi daca-ndraznesti să numeri? Ascunși între palate sau orgii, Lăsând istoria pe ai noștri umeri Și transformandu-ne în sclavi, pe noi si-ai noștri fii. Și ne induc c-aceasta este lașitate, Înțelepciunea noastră ancestrala, De a lăsa toți hoții impreuna-n nedreptate, Până când unul pe-altul singuri se doboară. „Și dac-o fi să mor”, ăsta-i alintul, Ce-mi pasă mie de o lume de nebuni, Că nu mi-or lua nici cerul
NU-MI JUDECA POPORUL de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1456248225.html [Corola-blog/BlogPost/383958_a_385287]
-
celor două descătușări ne-a paralizat corpurile. Nu mai puteam face nicio mișcare câteva clipe. Ușor, ușor, ne-am revenit din transa acestei uniuni fizice și sufletești, în care ambele noastre ființe au răspuns, în același moment, la acea clipă ancestrală. Eram transpirați, obosiți, transfigurați. Și iarăși am sărit amândoi din barcă, să ne răcorim în mijlocul mării. Era ultima baie în mare pe acea zi. După mai multe ture în jurul bărcii, a venit din nou la mine, m-a cuprins pe după
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Plimbarea_pe_mare.html [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
ales: ruga, libertatea, muzica, frumosul, colindul, cântarea, jocul, umorul, folclorul de a se regăsi în identitatea demnității sale ca Neam. Neamul se autodefinește prin tradițiile, datinile, obiceiurile ce înfloresc în faptele de spirit ale vremurilor, ale generațiilor, așezând de pe coordonatele ancestrale frumusețea Românului. Frumosul la DacoRomâni, ca și în Cer se întrupează prin Cuvânt, prin graiul dulce, prin limba aleasă, prin care se exprimă temeinicia, atitudinea, sensul permanentei noastre deveniri dimensiunea forței izbăvitoare în care susură izvoarele obârșiei noastre aristocrate. Folclorul
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
readus în memorie o iubire sinceră, închisă într-un sipet cu multe lăcate, peste care am așezat cu grijă aproape trei decenii de rugină, pentru ca nu cumva cel viclean să poată pătrunde cu șiretenie acolo, spre a-i strica liniștea ancestrală. Prin ea, pentru că am trăit-o, îmi pot permite a măsura cu exactitate distanța ce mă separă azi de inocența primului „te iubesc”. Norii acestor atât de dragi amintiri încep a se cerne, prinzând chip ca o nălucă în mintea
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/Maricuta_manciuc_toma_este_maricuta_manciuc_toma_1363066916.html [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
în treacăt dar nu uită să se răzbune într-o zi și nimeni nu va scăpa nepedepsit cu toată ruga îngăimată Domnului. Românul nu mai e frate nici cu el însuși, jusificările din suflet nimic nu spun, se prăbușește crezul ancestral. Arborii privesc și se miră cum fratele lor își taie creanga de sub picioare și nu intervin, nu-l iartă. Referință Bibliografică: Codrul nu mai e frate cu românul / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI
CODRUL NU MAI E FRATE CU ROMÂNUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1472574533.html [Corola-blog/BlogPost/375520_a_376849]
-
drept, da' cine doboară stejarii și se luptă pînă îi vine sîngele în plămîni cu trunchiurile insuportabil de grele? Discursul lui era mai încăpător ca burta acelei balene proverbiale, luneca pe valurile filosofiei de circumstanță, se adîncea în promiscuitatea blestemelor ancestrale, se ridica dincolo de ispita ce ne prăbușește în neputință, sonda misterul de nepătruns al credinței în viața de apoi și nu putea să-și explice din ce cauză angoasele noastre cele de toate zilele devin legendele Olimpului cu trecerea vremii
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
se trage! Înțelegeți așa ceva domnilor politicieni? Așa că ziua Armatei Românilor este legată de nașterea acestui popor. Nu doar ca dată ci mai ales ca loc ce s-a înveșnicit în istoria lumii. Iată de ce este bine să recitiți istoria pământului ancestral al Daciei Edenice care este însăși inima românității: TRANSILVANIA. Eu sunt din fascinanta Moldovă, dar știu că toate și în toate s-au „descălecat” din inima transilvană, din creuzetul Marii Credințe Ortodoxe a Veșnicei Vetre Românești! 25 Octombrie nu este
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mircea_chelaru_1414617600.html [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]