2,199 matches
-
de la Fundație, găsi îndată cauza straniei mele atitudini, știind de la părintele ei, unul din corifeii oratoriei române, că pentru a împiedica un orator să vorbească era deajuns să i se ia libertatea mâinilor. Și înțelepciunea anonimă a poporului, prin nenumăratele anecdote, confirmă spusele lui Maiorescu. }inând seama de cele constatate, la a doua conferință, imediat următoare, în loc de a mă imobiliza în fața microfonului cu manuscrisul în mâini, am întins foile pe pupitrul înclinat din față-mi, iar cu mâinile, libere de astă
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
astfel de fapte, dar, atunci când într-un sfârșit o face, o face destul de timid sub raportul expresivității. E, cred eu, cea mai surprinzătoare dintre concluziile implicite ale cărții. Anume aceea că, dacă în Occidentul cotidian avem aglomerate zeci de asemenea anecdote memorabile, aici, nici macar literatura nu abundă în note de gen. Simona Vasilache e, astfel, forțată să „inventeze” interpretativ o istorie vernaculara a onoarei, apelând încontinuu la analogii și la dezambiguizări. O face, însă, cu talent și de aceea convinge. Dac-
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
la eveniment dacă vor ca, din 10 iunie, să fie reprezentați de ”un om care a indignat și a dezamăgit întreaga Românie, care a făcut dintr-un Cluj respectat, stimat și urmărit ca tendință de toți românii, un subiect de anecdotă, de parcă ar fi vorba de Caracal”, și dacă vor susține, în continuare, un ”om, care a eșuat în toate planurile, care a devenit simbol pentru toți românii al demagogiei, incompetenței și lipsei de personalitate, servilismului, de un om care este
Antonescu: Emil Boc la Cluj, ultima redută a regimului Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/44755_a_46080]
-
în fața oglinzii nu e numai cel mai caracteristic, mai unitar și mai bogat volum al autoarei, dar și cel mai bine intitulat : e o definiție a întregului lirism. “Cartea e ca un colan de douăzeci și două de poeme, fără anecdota accentuată, cu un bărbat care circulă între pagini străvezii, cu gest teatral și pururea mut, având doar menirea sacră de a ține trează și în revarsare de parfumuri imensa grădină de trandafiri a ființei unei femei, atentă la ea însăși
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ceva: sunt apropiat ca vârstă de eroul lui P.H.L. Ești înclinat de la natură, ca ființă socială, să te verifici prin altul, să „te compari”, vorba răposatului meu unchi (și mentor timp de vreo două decenii): Gheorghe Cahu. Întrebarea naivă din anecdota pe care o plasa uneori în discuțiile noastre („Dar ce, parcă poți să te compari?!”) trimite, se pare, chiar la această pornire originară, de a te căuta în celălalt, de a te controla privindu-te „în oglindă”. Este mult mai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
în care „văd” cum pâlpâie gânduri și visuri ce au dat conținut și farmec unor vieți „demult apuse”. Și ar mai fi ceva: surpriza venită din partea unui scriitor vechi și cvasi-necunoscut, al cărui nume îl reținusem, ca student, dintr-o anecdotă picantă, colportată odinioară de boema ieșeană (demult mutată la cimitirul Eternitatea!). Iată-l deci pe scriitorul nostru încercând, în acest caiet manuscris, să confere un sens real (și realist!) trăirilor „în vecinătatea lui Eros” (P.H.L.) ale unui sexagenar (sau, oricum
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
toate din plin. Nevasta - nevastă! Funcția - funcție! Casa - casă! Ce și-ar mai putea dori, când o are lângă el pe Dorica?... Știe numai el, și tace. O nemulțumire îl roade, sub paravanul de hohote ascuțite sau răgușite, bancuri și anecdote picante debitate în orice împrejurare. I-a mers vestea cât de deștept, de „dat dracului” este „nea Mircea!” Poate și pentru faptul că reușea să colecționeze tot ce auzea într-un caiet secret, de unde extrăgea ce-i trebuie, după oameni
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
această funcție la Curtea Spaniei. Atent și deosebit de amabil, punctual, precis, minuțios, el nu uita nimic din ce le-ar fi putut ușura lor* sarcina pe lângă miniștrii străini; era prolific în sfaturi bune și, totodata, era un mare povestitor de anecdote. Om cu adevărat minunat, mărturisea că, după spusele regelui Alfons al XII-lea102, Providența fusese aceea care, din tot universul, îl alesese doar pe el pentru acel post. Naturalmente, astfel de reguli de protocol apar astăzi puțin demodate. Dacă se găsesc
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
primit într-o zi, de la Wilhelmstrasse, o comunicare redactată în limba germană. El a răspuns în limba rusă, dar Wilhelmstrasse i-a trimis imediat aceeași comunicare, tradusă în limba franceză. "Au înțeles atunci, îmi spunea contele Osten Sacken povestindu-mi anecdota, că, folosind acest nou sistem, se puteau aștepta oricând să primească note scrise în limba chineză sau în limba turcă". Congresul de la Viena din 1815109 și Congresul de la Paris din 1856110 și-au desfășurat lucrările în limba franceză. Nu s-
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
28 Pierre de Bourdeille, abate de Brantôme (1535-1614). Scriitor francez al Renașterii, autor al vestitei lucrări Viețile doamnelor galante. De asemenea, a mai scris lucrările: Viețile oamenilor iluștri și ai marilor căpitani francezi, Viețile doamnelor ilustre, Viețile marilor căpitani străini, Anecdote despre duel. 29 Ludovic al XI-lea de Valois. Rege important al Franței (1461-1483), care a realizat centralizarea politică și unificarea teritorială a statului feudal francez. 30 Carol de Valois-Bourgogne, zis "Carol Temerarul", ducele Burgundiei (1433-1477). Contemporanii i-au apreciat
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Guvernului. A făcut-o sub o formă care pentru acest republican luminat, implica un profund dispreț față de regimul parlamentar. Astfel, el nu a dat nici o explicație cerută de anchetatori, "a înecat peștele" într-o conferință spirituală asupra Algeriei, a povestit anecdote picante, a făcut întreaga adunare să izbucnească în hohote de râs, a fost aplaudat și aprobat de toate partidele. Aceasta era deja diplomație, și încă cea mai dificilă, acordul partidelor fiind mai greu de obținut decât acordul oamenilor și popoarelor
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
țigănește sau de Cleopatra hîrjonindu-se cu Cezar precum Tanța cu Costel. Doamna Bovary sînt ceilalți este construită după o schemă mai complexă reiterarea "teatrului în teatru" prin care spectatorul este "surprins" suplimentar și silit să renunțe la asimilarea monotonă a anecdotelor dialogate. Cel mai bun "scenariu" pare a fi Pescărușul din livada de vișini. Grijei cu care se aplică procedeul tehnic i se alătură aici și atenția acordată "povestirii". Eroii din cele două piese ale lui Cehov cărora li se adaugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
popular:"Nu ați ieșit cu toții pe aceiași ... gaură ?!".Străinii se ceartă mai puțin,dar o fac cu nădejde. Țăranii știu că o împăcare strâmbă este mai bună decât o judecată dreaptă,dar continuă să creadă în justiție.Circulă și o anecdotă pe această temă.Proaspăt avocat,un tânăr îl anunță pe tatăl său:"Știi,tată. Azi am câștigat procesul cu trecerea de servitute,pe care,tu, îl tergiversezi de zece ani !". Posomorât,tatăl îi răspunse: "Dragul meu. Cu onorariul de la acest
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Radiatoarele nu fac față.Chiar culcați și îmbrăcați sub pătură nu se acumulează căldura. Se vizionează un film de aventuri cu pirații galbeni. Incepe distracția.Muzica și antrenul mai alungă frigul.Sunt prezentate stiluri noi de dans. Noaptea trece cu anecdote,muzică și iubiri pătimașe. „Cununi de roze clare iubita îmi trimite Dar eu aș vrea petale de trupul ei strivite...”. (Marțial) Spre dimineață toata lumea pică la somn. După micul dejun se împart proviziile pentru călătorie.Se fac fotografii în
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Tacticos, și-a luat pălăria din cui și, cu aceiași pași măsurați, a plecat. - Ce zici? l-am întrebat pe Goga. - Ce să zic? O comoară." (pag. 86) Lucru amăgitor, această amplă țesătură narativă boierească! Fiindcă nici cancanurile politice sau anecdotele literare, nici exercițiul autoadmirarativ în oglinzi de Murano și nici austera consemnare de război nu dau o imagine credibilă asupra regulilor de funcționare ale Troicăi... Înclin să cred că avem de-a face cu un Bildungsroman aparte, al cărui protagonist
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
temperamentală decît în virtutea unei arte a cuvîntului. Pe scurt, un spirit revărsîndu-și diatribele asupra celor pe care îi disprețuiește. Cu un simț prozodic spontan, știind cînd să oprească fraza și cînd s-o continue, Mircea Platon alternează savuros erudiția cu anecdota și cu ironia: "Diferența dintr SUA și UE a rămas, pentru mine, imortalizată într-o imagine prinsă la un buletin de știri din timpul bătăliilor diplomatice privitoare la declanșarea războiului din Irak. E vorba de Joska Fischer și Dominique de
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
Andrew Dominik. Ca și Billy Harrigan, viitorul Billy the Kid, sau călăreții unor limuzine cu aspect funerar, modernii Al Capone sau John Dillinger sau Bugs Moran, Jesse James face parte din mitologia unui continent, un personaj pentru care pistolul și anecdota găsesc un limbaj comun. Operînd mai ales în Kansas Missouri, Jesse are faima haiducilor de pe la noi, purtînd cu sine suflul unei libertăți care se află în fiecare din firele de iarbă ale lui Whalt Whitman, o respirație a vîntului pe
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
al vorbitorului se placa pe o realitate deloc veselă: situația de la Muzeul }ăranului Român, atât de confuză la data respectivă. Pentru Sorin Stoica era importantă acea întâlnire, de al cărei rezultat depindea și locul lui de muncă; dar, vorba ceea, anecdota primează. Este suficient, acum, să-și reamintească episodul pentru a râde iarăși în hohote, cu noi dureri colaterale. Descrierea vieții lui din "exil", la Bănești, la țară, are același coeficient de umor sclipitor obținut dintr-un contrariu existențial cenușiu. Nu
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
și publiciștilor de azi, amintiri legate de prietenii din Școala de la Târgoviște (în special, Radu Petrescu), impresii de lectură, note de călătorie, pagini de jurnal, considerații asupra operei proprii și a receptării acesteia în paginile revistelor literare și chiar mici anecdote cu scriitorii pe care i-a cunoscut în cele mai felurite ipostaze de-a lungul îndelungatei sale cariere literare. Tonul este de fiecare dată unul foarte jos, de cozerie relaxată, ușor ironică, fără patetisme și formulări sentențioase. Cel puțin la
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
dezvăluind în sonet un joc de-a numerele care i-a prins și pe critici: Vianu, Streinu, Călinescu. Calitatea poeziilor, discutabilă, arată măcar c-au încercat... În fine, suita de Veneții, între Eminescu, Haralamb Lecca, Pillat, scriind pe sonet, dincolo de anecdotă, de ironie, amabilă sau ba, de Sonetul-fabulă al lui Camil, ora exactă, melancolică, gravă, bătută de San Marc. Nu știu prin ce alt anticariat s-a pierdut primul volum al antologiei lui Caraion și Crohmălniceanu. Cel pe care-l am
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
el furnici,/ Ce-au ieșit noaptea prin buric/ Și l-au mâncat." Sau "mă simt atît de zdruncinat/ Văzînd astrala agonie,/ C-am luat un ac de pălărie/ Și mi-am scos ochii." Balamucul e vesel, iar poezia trece în anecdotă absurdă, dar hazoasă: "Au scos din lac un paznic mort./ Râdeau nebunii - ca nebunii./ Și clopote trăgând de mort,/ Vreo doi s'au spânzurat de funii.// L-au îmbrăcat apoi frumos,/ Și popii rugăciuni îi spun./ Nu știe nimeni că
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
apropie de ceramică. Derain pictează peisaje londoneze inspirate de "seriile" lui Monet. Vuillard și Bonnard publică albume de gravuri. După 1920, Vollard este din ce în ce mai puțin interesat de comerțul de artă propriu-zis. Scrie Memoriile unui negustor de tablouri, o colecție de anecdote traduse acum mulți ani și în românește, sub egida Editurii Meridiane. Continuă să publice așa-numite "livres d'artistes", multe dintre ele incluse în expoziție. Îi datorăm unele dintre cele mai frumoase ediții bibliofile ale secolului: Suflete moarte de Gogol
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
își plesnea disperată palmele țipând în culmea deznădejdii, tot ca la țară, la un parastas: și-acu ce ne facem?... Ce ne facem noooii?!..." (p. 224) Dincolo de aceste picante observații sociale, cartea lui Constantin }oiu readuce în atenție, prin mici anecdote pline de tâlc, personalități care au marcat istoria noastră (inclusiv sau, mai ales, cea literară). Pe unele le-a cunoscut în mod direct, despre altele a aflat detalii interesante de la persoane pe care le-a frecventat (Gh. Jurgea-Negrilești este una
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
își face loc în literatura contemporană, postură prefațată între altele de romanul lui H. D. Lawrence, Amantul doamnei Chatterley, pe care Aderca îl taxa mai mult decît un roman, drept o revoluție literară, "un monument poetic fără pereche, între grimasele, anecdotele, pornografiile meschine și sarcasmele jalnice, care în literatură deformează de veacuri gestul dumnezeiesc al iubirii". Inițial editat în Italia, introdus pe căi ilicite în Anglia puritană a rămășițelor perioadei victoriene, a apărut în Franța cu o prezentare a lui André
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
până la sfârșitul vieții aceste impostoare, complexate și vindicative. Cu alte cuvinte, pentru minutele de plăcere pe care și le procură unii pontifi ai vieții culturale, trebuie să plătim cu toții" (pp. 115-116). Dincolo de aceste excelente pagini de observație socială și micile anecdote cotidiene, jurnalul lui Alex Ștefănescu surprinde oarecum prin rolul modest acordat in-trospecției și comentării dezbaterilor de idei. Fiind vorba de jurnalul unui critic, așteptările vizau o mai apăsată atitudine reflexivă. Or, cum spuneam, jurnalul pare a fi mai degrabă scris
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]