1,180 matches
-
Federației Ruse va duce în mod natural și la o politică a Republicii Populare Chineze bazată pe extinderea ei în spațiile siberiene. Precedând cu câteva decenii teoriile geopolitice germane, dar depășindu-le pe acestea prin perenitatea lor, avem reflecția geopolitică anglo-saxonă. Cheia de boltă a școlilor teoretice din spațiul american și britanic este următoarea afirmație: stăpânirea lumii nu se face prin deținerea de teritorii, ci prin controlul asupra principalelor rute comerciale și prin stăpânirea principalelor puncte de pe traseul lor (insule, canale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Golful Persic de economiile industriale majore din Asia de Est (Japonia, China, „Tigrii” asiatici), punctul nodal al acestei rute fiind strâmtoarea Malacca; a treia rută comercială relevantă face legătura între Atlantic și Pacific prin Canalul Panamá. Autorul central al geopoliticii anglo-saxone rămâne geograful englez Halford Mackinder, creatorul faimoasei London School of Economics și al școlii de geografie de la Oxford. Într-un articol al său din 1904 intitulat „The Geographical Pivot of History”, Mackinder preia o serie din tezele lui Ratzel pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
petrol, fie în economiile emergente din Asia de Sud-Est, însă liniile teoretice ar rămâne identice: cine stăpânește zona industrială și comercială esențială la un moment dat va controla „insula-lume” și, odată cu aceasta, va stăpâni politica internațională. Ultimul mare reprezentant al școlii geopolitice anglo-saxone este americanul Nicholas J. Spykman, autor al unor lucrări foarte lecturate în perioada celui de-al doilea război mondial și imediat următoare. Spykman este autorul teoriei geografice a „îngrădirii”, pe care George F. Kennan o va fundamenta în sfera ei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
R. Kipling, trece la a doua și ultima instanță, la care temele fundamentale ale lui Sadoveanu sunt coroborate, la baremul și categoria lor proprie, cu Jack London și William Faulkner. Această raportare a lui Sadoveanu la un cosmos cu nume anglo-saxone și mai cu seamă american distruge câteva vechi platitudini și amendează câteva vechi păreri care circulă în legătură cu prozatorul nostru. Transcriu aici o frază a lui Ungheanu care-mi pare esențială: „Mihail Sadoveanu descoperă acel fel de conflict și spațiu pe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu l-au bănuit nici măcar pe departe); pe de altă parte, tehnicismul. Un asemenea tehnicism a fost luat nu atât din textele marxiste (care sunt științifice, nu tehnice), cât din textele sociologice. Sociologia este o știință burgheză. Modelele sale sunt anglo-saxone și franceze. De altfel, și retorica bazată pe „hiperbola simplistă” are trăsături admirabil de burgheze. Vezi, de exemplu, limbajul futurismului (fascist). Limbajul ziarului Lotta continua 1 și (la un nivel mult inferior) cel al publicației Potere Operaio 2 sunt un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
country of immigrants” și „the country of all opportunities”, cum este considerată Îndeobște America, există o legătură indestructibilă, unanim acceptată și discutată azi. Fără emigrație și imigrație, observa cineva, nu ar fi fost posibilă apariția marilor state moderne, a republicilor anglo-saxone și latine din cele două Americi, Îndeosebi. Citîndu-l pe Moritz Wagner, autorul la care ne referim scria În 1928, Întru totul Îndreptățit, că „on a dit à bon droit que «la théorie de la migration est le point fondamental de l
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
relation). Aceste două procese caracterizează dezvoltarea istorică «interioară», deci a grupului românilor-americani În sine, dar și relația «exterioară», cu societatea americană căreia Îi este parte componentă”. În același timp, americanizarea românilor era grevată, așa cum am menționat deja, de tendințele „antiimigraționiste” anglo-saxone, care erau provocate de balcanismul primilor imigranți, În ochii cărora imaginea românilor era deformată. Și azi pot fi observate, Încă, „anume tendințe «etnocentriste», care generează conflict și antagonism, În loc să creeze unitate și Înțelegere”. De aceea, cei de aceeași limbă se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Murgescu și CÎlția uită să rețină și distribuția bursierilor Între diverse centre occidentale, care a avut drept rezultat, grație francofoniei, imitarea masivă, aproape exclusivă, a modelului hexagonal. Chiar din acest volum se vede cît de utilă ar fi Înmulțirea contactelor anglo-saxone și germane sau italiene. Unele dintre lucrările culese aici sînt dosare de studiu. Fiind vorba despre spații străine, autorii n-au avut posibilitatea de a aduce materiale noi, dincolo de o bibliografie conștiincios greblată. În cazul discuției despre dansul macabru În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și printr-o expresivitate nuanțată. Cu excepția unui volum de însemnări de călătorie - scris în colaborare cu O. Manițiu - întreaga sa activitate a fost consacrată tălmăcirilor și s-a impus, astfel, ca unul dintre cei mai importanți traducători moderni de literatură anglo-saxonă. Preferințele sale se îndreaptă spre romanele lui Jack London și ale lui John Steinbeck. De asemenea, a transpus titluri reprezentative din creația lui Oscar Wilde, Charlotte Brontë și Ernest Hemingway. Activitatea de traducător a lui M. a fost completată, în
MAZILU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
exemple punctuale“27, cum ar fi cel al distribuirii în spațiul egeo-mediteranean al numeroșilor negotiatores proveniți din cunoscutele gentes sau branșe familiale Castricia, Annia, Aufidii, Egnatii, Planii, Usulenii sau Seii28. O altă direcție, hipercritică, este ilustrată mai ales de istoricii anglo-saxoni; ea a evidențiat carențele de metodă ale orientării tradiționale (de exemplu, ignorarea fenomenului distribuirii gentiliciilor romane și latine în toată Italia), • Vezi C. Hasenohr et Ch. Müller, Gentilices et circulation des Italiens: quelques réflexions méthodologiques, în Les Italiens dans le
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
jucăușe. O „încercare critică”, oscilând între judecata de bun-simț și exagerări diletante, prefațează „colecția de hohote și zâmbete” intitulată Umorul românesc (1915). Disociind între noțiuni (umor și ironie, umor și umoristic), teoreticianul de circumstanță identifică specia franțuzească, apoi pe cea anglo-saxonă, pentru a se opri la „umorul național”, ale cărui izvoare le află, bineînțeles, în producția populară. Un umor cu tumbe burlești în absurd se chinuie să înfiripe în prozele din Suntem nebuni... (1914). Simple crochiuri, eroii schițelor de aici au
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
descendența lui Roland Barthes, studiile critice ale lui Althusser sau studiile aplicate imaginilor În cadrul școlii poststructuraliste. Teoriile europene asupra imaginarului/ teoriile americane asupra imaginii Corin Braga: Îi mulțumim lui Doru Pop pentru această trecere În revistă a metodelor de factură anglo-saxonă de cercetare a imaginilor și a imaginarului. Este ca și cum ne-ar pune În față o panoplie de concepte, lăsându-ne să medităm În ce măsură le-am putea adapta și translata În cercetarea românească, În cea pe care o desfășurăm aici, la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acela de a vedea cum ajung imaginile să influențeze oamenii, chiar de a găsi niște mecanisme și explicații exploatabile comercial. E oarecum meschin să aducem discursul pe latura comercială, dar acest pragmatism este foarte evident. Doru Pop: Într-adevăr, teoriile anglo-saxone sunt mai mult interesate de imagini decât de imaginar. Un lucru cu care aș fi În dezacord este ideea conform căreia abordarea calitativă este non-europeană. Studiind În America, oricărui student abordarea calitativă Îi este prezentată ca o cercetare tipic europeană
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mă Întrebam dacă, spre exemplu, antropologia narativă, etnografia participativă, toate aceste metode calitative sunt europene sau totuși americane? Doru Pop: Nu, evident că aceste tehnici de cercetare și direcții ale științelor umane nu aparțin strict Americii, deci nu sunt specific anglo-saxone sau nord-americane. Dar acolo a avut loc o dezvoltare fabuloasă la care europenii n-au fost receptivi tocmai datorită argumentelor prezentate de tine. Pe de o parte, În Europa predomină tradiția de factură platonico-metafizică, iar aceasta influențează În mod direct
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginare prin consemnare și Înregistrare, pe un eșantion care nu este selectat aleatoriu, ci prin niște criterii prestabilite, Încât să dea naștere unui grup de elită, de specialiști ai domeniului. Grupurile Delphi, de exemplu, se aplică foarte mult În cercetările anglo-saxone asupra imaginarului. Asta facem noi aici la Phantasma, un grup Delphi, iar consecințele „științifice” sunt evident de factură calitativă. Corin Braga: Spune-ne atunci care sunt funcționalitățile grupurilor Delphi, care sunt rezultatele ce se obțin, În ce se concretizează această
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
desfășurare încă - evoluțiile din dosarele nucleare nord-coreean și iranian. Din acest punct de vedere, s-ar putea aprecia că Războiul tăcut este doar un mic aperitiv... În schimb, diferențele fundamentale de acquis conceptual/teoretic dintre democrațiile vechi, în special cele anglo-saxone, unde încă din anii ’70 a existat o anumită transparență în relația servicii de informații - decidenți - public (academic sau larg), și restul statelor, în special tinerele democrații, unde abordarea problemei informațiilor de securitate a fost multă vreme interzisă, apoi parțial
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
limbilor de comunicare poate fi revelatoare pentru multiple probleme: includerea sau nu a unui spațiu cultural Într-un centru de cercetări (rusă la CMB, de pildă); participarea inegala la schimburile internaționale, În funcție de stăpânirea englezei; divergențele de orientări epistemologice Între lumea anglo-saxonă și lumea francofona, În cazul anumitor discipline din științele sociale și politice. Definițiile restrictive ale excelentei (de exemplu, Într-un formular de la Collegium Budapest, În funcție de numărul de publicații În engleză) dau dovadă clivajului și contradicțiilor pe care membrii acestor comunități
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să rezulte o cultură nouă, ireductibilă la nici una dintre cele preexistente, dar care nu reprezintă doar o simplă sumă. Modelul s-a concretizat în însăși evoluția culturală americană. El a fost însă supraestimat ca realitate concretă, deși, în ciuda predominanței culturii anglo-saxone, impactul diferitelor etnii n-a rămas fără ecou, în însăși profunzimea spiritualității și civilizației americane. 3) Pluralismul cultural, principiu și model real în același timp, proclamă că situația cea mai potrivită este dezvoltarea unei societăți pluraliste, în care diferitele culturi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
diploma de onoare la Expoziția Internațională de Ceramică organizată de UNESCO la Praga. Din 1930 colaborează cu poezie, studii și traduceri la „Azi”, „Cuvântul”, „Viața românească”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., iar între 1941 și 1945 prezintă la Radio București poeți anglo-saxoni contemporani. După 1960 scrie la „Ramuri”, „Familia”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Contemporanul” ș.a. Debutează editorial în 1945, cu volumul Poezii, însoțit de o prezentare elogioasă a lui Perpessicius. Traduce și alcătuiește antologii din poezia americană modernă și contemporană și din
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
și operele morale, dar mai ales în eseul monografic Giono (Povestea unui suflet și a unei poezii) (1943), temeinicia se confirmă. Cartea, o introducere în opera scriitorului francez, e scrisă modern, ca viziune și structură. Motive literare italiene, franceze și anglo-saxone sunt convocate spre a evidenția, pe de o parte, originalitatea lui Jean Giono, iar pe de alta, apartenența acestuia la o familie de spirite în care figurează Victor Hugo, Henri Bosco, Edmond Jaloux, Paul Claudel, René Lalou, D. H. Lawrence
SCHINTEE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
douăzeci și cinci de ani va fi redactor la Agerpres și ulterior profesoară de limba engleză. În 1983 emigrează în Israel, unde lucrează tot ca profesoară de engleză. Alături de soțul ei, Alexandru Alcalay, desfășoară și o meritorie activitate de traducătoare din literatura anglo-saxonă. În 1986 începe să colaboreze cu schițe, eseuri și portrete literare la publicațiile în limba română din Israel și din alte țări: „Viața noastră” („Ultima oră”), „Facla”, „Minimum”, „Tribuna”, „Izvoare”, „Micromagazin” (New York), „Observator” (München), dar și la „România literară” „Dacia
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
într-un sistem și îi păstrează formă deschisă spre o înțelegere a funcției umanului. Din păcate, exemplele folosite denotă o ciudată lipsa de atenție privitoare la poezia germană - de pildă, Rainer Maria Rilke sau Hugo von Hofmannsthal - sau la cea anglo-saxonă - Ț. S. Eliot, Ezra Pound ori imagiștii - și nu izbutesc, în consecință, să dovedească tocmai caracterul universal al acestor teze estetice. Pe de altă parte, dificultățile de lectură ale studiilor lui S. ar putea explica parțial slabă lor reprezentare în
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
autoreflectându-l permanent. Livrescul se confundă cu realul, ambele îmbibate și deformate de fantasmele viziunilor sau ale memoriei, de selectarea și amestecarea haotică, fără vreo intenție de structură, a frânturilor de cotidian în chip deliberat banale. Experiența de traducătoare din lirica anglo-saxonă și americană se manifestă la U. ca un catalizator: în cele mai bune fragmente de poeme ale sale apar flash-uri ale existenței obișnuite, juxtapuneri imprevizile, gesturi, reverii, confesiuni, notații dintr-un „proces verbal de existență” (Eugen Simion) sau dintr-
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
civil, în text regăsindu-se toată gama de nuanțe a sufletului uman, pe care Stendhal o însoțește cu propriul comentariu ironic. La Renaissance. La poésie française (1999) abordează lirica renascentistă din perspectivă comparativ-istorică și tematologică, în raport cu modelele italiene, spaniole și anglo-saxone. O analiză a globalizării culturale de tip francofon, alternativă umanistă la marile mutații contemporane, se află în La Francophonie ou La Globalisation par la culture et la civilisation de l’„Ancienne Europe” (2003). SCRIERI: Stendhal. Omul și opera, pref. Gabriel
ZARNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290714_a_292043]
-
discordanța dintre performanțele sau starea subiectului și ceea ce se așteaptă de la el ca membru al unei colectivități sau ceea ce așteptă el însuși de la sine (Rusu și Carantină, 1993). Retardarea (întârzierea) mentală este un concept larg utilizat mai ales de către autorii anglo-saxoni. După A.S.Reber (1985), el este folosit „pentru definirea tuturor formelor de activitate intelectuală generală situată semnificativ sub medie și se stabilește exclusiv pe baza coeficientului de inteligență (Ceobanu, 1996). 1.1.Categorii de copii cu dizabilitate mentală scurtă prezentare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]