2,231 matches
-
fi definită ca un sistem de producție care evită sau exclude larg utilizarea fertilizatorilor compuși sintetic, pesticide, regulatori de creștere și aditivi în hrana animalelor. Sistemele de agricultură organică se bazează pe rotația culturilor, folosirea resturilor din cultură, a dejecțiilor animaliere, a bălegarului, a reziduurilor organice din afara fermei. Conceptul solului ca un sistem viu care favorizează activitățile organismelor folositoare reprezintă centrul acestei definiții despre agricultura organică. Această definiție poate fi împărțită în 3 părți: ce nu fac fermierii organici; ce lucruri
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
majore și criticile practicii agricole moderne intensive se referă la faptul că aceasta: dăunează structurii solului; dăunează mediului natural; creează riscuri potențiale de înbolnăviri prin alimente; a determinat reducerea calității alimentelor; este un sistem energo intensiv; implică sisteme de producție animalieră intensivă care sunt etic inacceptabile. Agricultura organică are o contribuție pozitivă în toate aceste domenii, ea contribuind la conservarea structurii solului, râmelor, microorganismelor și insectelor, la protecția solului și a mediului. Fermierii din agricultura organică evită excesele sistemelor intensive de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Germania. Schema daneză acoperă dezvoltarea informației și a serviciilor de marketing ca și asistența financiară în timpul perioadei de conversie și implică plăți de aproximativ 300 lire sterline/ha pe an pentru o perioadă de 3 ani. Pentru fermierii din sectorul animalier, plata a fost mărită de la 220 lire/ha anual la 330 lire/ha anual. în Suedia, guvernul susține un serviciu de consultanță de stat pentru producătorii organici în sumă de 400 000 lire sterline și oferă 8,5 milioane de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
2..4. Exportul potasiului prin recoltă Exportul prin intermediul recoltelor înseamnă pierderea de cantități considerabile de potasiu, cu toate că, recolta respectivă reprezintă o sursă de hrană pentru animalele din fermă deci, există posibilitatea teoretică a reîntoarcerii potasiului în sol prin aplicarea dejecțiilor animaliere. Pierderi considerabile de potasiu se pot înregistra, cu toate acestea, prin levigările produse în grămezile de îngrășăminte organice expuse intemperiilor. Deoarece îngrășămintele minerale nu sunt acceptate ca surse de potasiu pentru uzul de rutină în fermă, pierderile în urma exportului prin
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de cantități adecvate de potasiu pentru a concura cu succes speciile de graminee, deoarece acestea din urmă exploatează foarte bine rezervele limitate de potasiu, pentru că dispun de un sistem radicular extins spațial. 3.2.2..5. Sursele de potasiu Dejecțiile animaliere de pe cîmp asigură revenirea potasiului îndepărtat prin intermediul buruienilor și servește la transferarea potasiului în forma achiziționată în furaje și așternut pe proprietatea funciară. Vitele returnează cea mai mare cantitate zilnică din potasiul preluat în forme accesibile pentru plante. Pierderile potențiale
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
tare rămâi până la sfârșit”, conchide el, murind. Posteritatea a arătat interes mai cu seamă volumului de schițe Din lumea celor cari nu cuvântă, literatură de scurt metraj, fabule în fond, alcătuind un mic bestiarium. Diferite ca timbru narativ de scenariile animaliere semnate de N. Gane, I. Al. Brătescu-Voinești și M. Sadoveanu, miniaturile de aici se despart, de asemenea, de formula lui Jules Renard, moralistul amar din Histoires naturelles. G. nu excelează prin plasticitate, prin cromatică, nici prin calități de observator al
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Jules Renard, moralistul amar din Histoires naturelles. G. nu excelează prin plasticitate, prin cromatică, nici prin calități de observator al comportamentelor, dând mai degrabă curs liber fanteziei. D. Anghel îl declara superior, prin farmec și concizie, unui Louis Pergaud, scriitor animalier notoriu, laureat al Premiului Goncourt. Grațios poet al necuvântătoarelor, tandru, comprehensiv, în subtext moralist, G. introduce descripția doar ca un pretext de microscenete gingașe. Pictura sau fotografia în sine nu-l preocupă. Reține însă două-trei ipostaze semnificative, se distanțează sau
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
o investigație despre efectele distrugerii junglei amazoniene, dar putem face o cercetare asupra felului În care evoluează interesul oamenilor pentru animalele din junglă, a răspândirii imaginii acestor animale prin emisiuni precum Animal Planet, a involuției imaginației și a vocabularului nostru animalier. Se poate face o analiză a felului cum ne raportăm mental la imaginile animalelor, la relațiile dintre aceste animale În interiorul imaginarului colectiv, la rolul pe care ele Îl (mai) joacă În construcția identității noastre. Prin aceasta, metode pragmatice, empirice, folosite
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu prin foame. Poate că asta e a treia etapă a ispășirii noastre - ultima, după Înfometare, după reducerea spiritului la restul - restului elementar: subumanul, aducerea Întregii nații la starea larvară 2. Ideea de a fi decăzut Într-o joasă condiție animalieră este curentă În epocă. O exprimă Mircea Iorgulescu Într-un text difuzat (sub pseudonim) de către „Europa Liberă” În 1987: Ni se lasă viața, dar luându-ni-se tot ce Înseamnă viață omenească. Și vom deveni o turmă de animale nevolnice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
MICLESCU, Horia (1891, Dămideni, j. Botoșani - ?), prozator. Urmaș al unei familii boierești care a dat și doi mitropoliți, M. și-a făcut studiile și ucenicia de artist plastic în Italia, specializându-se în sculptura animalieră. A debutat cu povestiri la „Adevărul literar și artistic” (1933), iar editorial, cu volumul de proză scurtă Mazuru (1935). A mai colaborat la „Universul”, „Pictura și sculptura” (din al cărei comitet de redacție face parte), „Tribuna” (Ploiești). Cu o memorie
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
Zoosophia (1967) întreprinde o incursiune în istorie și cultură pentru a reconstitui procesul de formare și cristalizare a unor mentalități și tradiții care s-au păstrat în memoria colectivă prin legende, ritualuri, patronime și toponime. Evocarea unor personalități, interpretarea simbolisticii animaliere autohtone, reconstituirea motivelor biblice, invențiile lingvistice oferă un spectacol miraculos-fantastic ce stă sub semnul unei naivități simulate: „Una, / due, / trema / pana / trage un poștalion / la mănăstirea Tismana. // Talion / fecior de domn,/ cu ochii cârpiți de somn,/ cu tichie/ de frânghie
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Paris împreună cu soțul ei, criticul literar Lucian Raicu. Ființă extrem de discretă, L. a ajuns cu timpul să fie cunoscută numai printre inițiați, ca autoare de cărți pentru copii sau ca subiect pentru analiștii pasionați de etajările textuale, parabola fantasmatică, „pirandellismul animalier” (Ion Vartic). După o adevărată năvală editorială cu cărți pentru copii în anii ’50 (Ghiduș Arcăduș, 1953, Cutia de sticlă, 1957, Șmecherul în paradis, 1957, Băiețașul din stele, 1958 ș.a.), multe apărute în colecția „Înșir’te mărgărite. Cartea școlarilor mici
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
București, 1976; Bietele corpuri, București, 1986. Repere bibliografice: Ion Vitner, Vieți paralele, GL, 1958, 33; Claudia Samoilă, „Continentul colorat...”, CNT, 1965, 4; Valeriu Cristea, Lumea de fabule, RL, 1976, 27; Florin Manolescu, „Biblioteca fantastică”, FLC, 1976, 30; Dumitru Micu, Literatură animalieră, CNT, 1976, 38; Titel, Cehov, 185-187; Tania Radu, „Bietele corpuri”, FLC, 1986, 24; Valeriu Cristea, O carte neobișnuită, RL, 1986, 27; Al. Călinescu, Jurnale și cronici de familie, CRC, 1986, 40; Dana Dumitriu, „Bietele corpuri”, T, 1986, 11; Cândroveanu, Lit.
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
un anumit dar al expunerii (cursivitate, intonație, mimică). Se apropie uneori de basmul fantastic datorită unor elemente, procedee sau personaje specifice acestuia, existente și în cuprinsul ei (ființe cu puteri supranaturale, obiecte miraculoase). În alte cazuri pătrunde în zona basmului animalier, luând naștere s. explicative cu caracter legendar. La fel de ușor se poate identifica și cu legenda propriu-zisă, când motivele dobândesc o finalitate explicativă sau se referă la un anume personaj istoric. Două categorii ale s. sunt gluma și anecdota. Mai redusă
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
provocate de oamenii lui Alexandru Ipsilanti, ce jefuiesc țara, distrug bibliotecile boierilor, răspândesc diversiunea și îl ucid „cu ficleșug” pe Tudor Vladimirescu. O alegorie politică, compusă înainte de 1821, este Dăslușire, „tragodie” versificată, inspirată și de Dimitrie Cantemir, în care personajele animaliere - Mistrețul (Românul), Leul (Turcul), Vulpea (Grecul), Lupul (Neamțul) și Ursul (Muscalul) - reprezintă forțele ce au condiționat istoria românilor între 1711 și 1812. Bun cunoscător al contextului istoric în care s-au desfășurat evenimentele, ca și al relațiilor românilor cu puterile
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
scrieri rememorative relatările sunt înecate în descripții: Mănăstirea Dealu, Ceahlăul, împrejurimile orașului Albano. Spre Costești, un fel de reportaj cinegetic, întârzie asupra unor tablouri patriarhale, prevestindu-l pe Mihail Sadoveanu. Există în proza scurtă a lui Z. și o anecdotică animalieră, mai apropiată de paginile lui I. Al. Brătescu-Voinești decât de cele ale lui Emil Gârleanu (Bușcă, O curcă romanțioasă, Un pui și un gândac). Nuvelele par mai curând niște povestiri de factură fie romantică, fie realistă. Spre mare narează o
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Chirica, 1995, p. 203 224); 3, fragmente (ceramice) cu inscripții - semne cu valoare de inscripții (V. Chirica, 2004 c); 4, machete de sanctuare și cuptoare; 5, ceramica, cu mai multe componente de artă și spiritualitate: reprezentări feminine, reprezentări masculine, reprezentări animaliere, păsările și oul, simboluri solare etc. Unii arheologi folosesc nu mai puțin de patru entități lingvistice, apropiate ca semnificație: semne-simboluri, magiereligie, ceea ce necesită, credem noi, luarea în considerație a semnificației acestora, ca elemente definitorii pentru viața spirituală a unor comunități
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
dar luăm în considerație și decorul spiralic geometrizat, cu identități în Gravettianul european (Mezin, Ucraina) și pe ceramica cucuteniană din aproape întregul areal de răspândire. În ceea ce privește lipsa explicită a feței statuetelor, sau acoperirea acestora cu mască, ori cu reprezentări mascate, animaliere, aici credem că ar trebui să vedem cel puțin două elemente cultice: mai întâi, obligativitatea imaginii interzise a divinității, potrivit canoanelor artistic-spirituale (A. Besançon, 1996, p. 36, precizează, cu exemplificări din panteonul grec: Corpul zeilor posedă, prin natura sa, o
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
folosească acest potențial într-un fel mai avantajos populației. Atunci despre ce poate fi vorba? Ignoranță, incompetență sau nepriceperedin partea responsabililor politici? Sau o înlănțuire de fenomene meteorologice și economice de natură negativă, cu efecte dezastruoase asupra producției agricole și animaliere? Lucrurile par să stea cu totul altfel. Istoricul francez S. Courtois consideră că „arma foametei” este utilizată în mod sistematic de orice putere comunistă: Regimul tinde să controleze totalitatea stocului de hrană disponibil și, printr-un sistem de distribuire care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
redacție la Editura Militară (1958-1960). P. face parte dintre cei câțiva (Aurel Baranga, N. Țațomir, Nina Cassian, Marcel Breslașu, Stelian Filip) care au scris fabule în ultima jumătate de secol XX. În volumul Ventuze (1977) figurația alegorică nu mai este animalieră, ci sunt puse să dialogheze baionete, ranițe, gloanțe, cătări, flinte, pistoale, centuri, lopeți, tunuri. Ca și în culegerea Fabule (1982), textele se adresează cu precădere tinerilor și mizează pe o morală care face apel la proverbe. Interesul cărții de interviuri
POP-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
lipsei resurselor financiare necesare pentru efectuarea lucrărilor agricole. Acest deficit de resurse se datorează faptului că valorificarea producției agricole nu acoperă nici pe departe cheltuielile aferente pregătirii pământului - arat, însămânțat etc. Același lucru este valabil și în cazul valorificării produselor animaliere. În aceste condiții și țăranii găsesc rezolvarea problemei în înființarea unor asociații agricole și a unor ferme puternice: „...să se facă niște asociații puternice, să se lucreze în comun (...) noi nici utilaje nu avem...” (bărbat, 54 de ani, agricultor). În
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comercializează produse alimentare și îmbrăcăminte, două baruri, o discotecă, un depozit de materiale de construcții și un magazine de furaje. Legătura cea mai puternică este stabilită cu orașul Chișineu Criș în județul Arad în special pentru desfacerea produselor agricole și animaliere ale sătenilor din Zerind: „La Criș, la piață. Atunci, dimineața oamenii merg cu căruța, de obicei. Atunci și eu duc un sac, doi saci; și vecinul. Cumpăr un sac, doi de ciment, să zicem, scândură” (bărbat, angajat la Gaz Vest
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în Zerind. Astăzi întâlnim această practică numai în câteva gospodării. Puține gospodării se ocupă cu albinăritul: „Avem câțiva stupi” (femeie, 59 de ani); „La anu’ vrem să luăm patru, cinci familii de albine” (femeie, 52 de ani). Produsele agricole și animaliere se comercializează în principal la Chișineu Criș. O parte dintre produse se vând în Oradea, Arad sau în piața din Zerind: „Legumele le vând la Oradea... suntem vreo douăzeci de inși care avem masă închiriată în Oradea...” (bărbat, angajat la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ultimii ani nu mai are posibilitatea țăranul de rând ca să valorifice produsele” (primarul, 40 de ani); „Anul trecut nu s-a vândut nimic” (pensionară, 67 de ani); „Anul trecut nu a cumpărat nimeni, nici măcar statul” (femeie, 59 de ani). Produsele animaliere prezintă aceeași situație: „Comercianții vin, iau la jumătate de preț și duc marfa mai departe. Și animalele la fel. Dar de porci s-au lăsat mulți. Cu prețurile astea mulți s-au lăsat” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Oltenia și colectează varza” (consilier local, 70 de ani). Creșterea animalelor este ocupație principală pentru două, trei familii din sat. În rest, după spusele oamenilor, fiecare familie are pe lângă casă porci, vaci, păsări, iar câteva familii au și cai. Produsele animaliere, lapte, ouă, excluzând carnea, care se păstrează pentru consumul propriu sunt vândute în aceleași piețe (din Făget și Lugoj): „Pentru a câștiga un ban” (zilier, 33 de ani). Totuși, câteva persoane au amintit de două forme de vânzare a animalelor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]