305 matches
-
De ce oare noi, oamenii, suntem oameni dacă nu pentru că există și câini, și pisici, și cai, și boi, și oi, și animale de tot soiul, mai cu seamă domestice? Oare în lipsa animalelor domestice pe spinarea cărora putem pune povara de animalitate a vieții ar fi putut ajunge omul la umanitatea sa? Dacă omul n-ar fi domesticit calul, jumătate din speța noastră n-ar duce-n spinare cealaltă jumătate? Da, vouă vi se datorează civilizația. Și femeilor. Oare însă femeia nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Sunt vârste și lecturi, numai că eu, neavând cărți, la anumite vârste am scăpat anumite lecturi. Complexat, spre sfârșitul liceului, am sărit direct la Hegel și Simone de Beauvoir. Nu mă duceam nici la filme, nici la teatre („arta e animalitatea spiritului”, zicea Hegel, pe care îl citeam atunci), dar stăteam înțepenit în bibliotecă ore întregi să citesc Estetica lui Croce. În anul întâi de facultate citisem tot existențialismul din Biblioteca Academiei. Acum, după ce lucrurile s-au decantat în capul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
socoată. Despre concepturi. Priceperea, părțile alcătuitoare și nașterea concepturilor Conceptul este acea lucrare a minții prin care cu o înfățoșare cuprindem feliurimile vreunui obiect, sau prin care ne înfățoșăm deodată notele unui obiect; așa pentru exemplu când cuprind eu notele animalității și raționalității cari sunt comune lui Petru, Pavel și altor fețe omenești în aceasta una înfățoșare om, am alcătuit conceptului omului, așa și aceste înfățoșări: cetate, sat, animal, pasăre și altele sunt concepturi. Pentru aceea conceptul bine se poate numi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
e] e[xemplu]: fiindcă conceptul om are mai mare întindere decât conceptul om învățat, pentru că cel dentîi cuprinde pe toți, iară acest de pe urmă numai pre unii dintre oameni, pentru aceea conceptul om cuprinde în sine mai puține note, adică animalitate și raționalitate, fiindcă numai aceste se cuvin tuturor oamenilor; iară conceptul om învățat are în sine, afară de celelalte două, și a treia înfățoșare, adică învățătura în chip de notă și pentru aceea intensia acestui concept este mai mare decât a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
diavolul este omniprezent în viața medievalului. El desemnează ansamblul cauzalităților malefice. Satana provine din disocierea figurii ambivalente a lui Iahve, dumnezeul Vechiului Testament, dumnezeu al mâniei și răzbunării, dar și al bunătății. În imaginarul creștin, diavolul își subliniază monstruozitatea și animalitatea. Rădăcina angoasei diavolului se află în faptul că este perceput ca o entitate intangibilă, hărăzită unei nesfârșite diversitas și metamorfozelor. În iconografie, diavolul apare cu trupul păstrând o siluetă antropomorfă, dar forma, creată de Dumnezeu “după chipul și asemănarea sa
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
ARTUR.): E extraordinar, nu? E o experiență unică. (Ca de la catedră.) Au alte structuri logice, au alt limbaj. La ei frica și răutatea se combină și dă un efect distrugător. Îi anulează, îi deshidratează, îi descompune în elementele lor componente, animalitatea, instinctualitatea, tendința de a-și acoperi capul cu mâinile... (Îi arde una lui Grubi; apoi, către Bruno.) Spune, Bruno, de ce nu l-ai păzit ca lumea pe domnul Artur? De ce l-ai lăsat la tomberon? GARDIANUL: Nu dați! Nu dați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
primitiv. Nu arareori vezi prin closete din gări dâre de rahat pe pereți - amprentele degetelor ștergătoare. Nu-i deloc grețoasă abordarea. E tristă și, într-un plan mai complex, generatoare de amare reflecții. E imaginea cea mai elocventă a unei animalități neînfrânte de miile și miile de ani de istorie. O animalitate frustă, țâșnind peste toată poleiala de cultură, civilizație, moravuri șlefuite etc. Nu-i numai problema noastră, desigur. Am văzut la fel de mizere closete și în China, și în Bulgaria, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pe pereți - amprentele degetelor ștergătoare. Nu-i deloc grețoasă abordarea. E tristă și, într-un plan mai complex, generatoare de amare reflecții. E imaginea cea mai elocventă a unei animalități neînfrânte de miile și miile de ani de istorie. O animalitate frustă, țâșnind peste toată poleiala de cultură, civilizație, moravuri șlefuite etc. Nu-i numai problema noastră, desigur. Am văzut la fel de mizere closete și în China, și în Bulgaria, și în Germania, și în Egipt, și în Basarabia. Nu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
piață. La primul congres mondial de arheologie în care s-a discutat despre atitudinile culturale față de animale, singurele concluzii împărtășite de toți participanții au fost că dezbaterea academică a problemei a fost subminată permanent de o emoționalitate puternică și că animalitatea și relația omului cu animalele constituie un subiect extrem de sensibil deoarece, de fapt, (re)pun în discuție propria noastră identitate ca oameni. Fără a intra în istorie, știm totuși cu toții că ne-am definit secole de-a rîndul prin opoziție
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai circumscris sociale ale înjurăturii, care urmăreau lupta includerilor și excluderilor sociale între indivizi și grupuri sociale (familii, neamuri, clanuri etc.) în condiții de reală sau virtuală rivalitate. Cea mai simplă este excluderea celuilalt din regnul uman și trimiterea în animalitate, de la multă vreme cumplitul son of a bitch al britanicilor pînă la mai inofensivul nostru „boule !”, „măgarule !” sau „porcule !”. Mai complexe sînt înjurăturile de rudenie sau comunitate, în cadrul cărora înjurătura de mamă este, la origine, o degradare simbolică a liniajului
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
decembrie avu cea mai stranie experiență. Din fericire, era puțin înainte de miezul nopții, încă nu adormiseră. Veronica izbucni într-o serie de țipete guturale, preumane, care-l exasperară și-l umiliră totodată; i se părea că o asemenea regresiune în animalitate nu ar fi trebuit încercată decât cu voluntari, nu cu un subiect inconștient. Dar, după câteva clipe, au urmat grupuri de foneme clare, vocalice, de o infinită varietate, întrerupte la răstimpuri de scurte explozii labiale, așa cum nu-și închipuise că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
public, în care copiii își batjocoresc părinții, iar aceștia, copiii... În care frații se iau la bătaie, în care bătrânii sunt loviți ... în public. Dar ce se întâmplă în casele, în curțile lor, ne putem lesne imagina - o stare de animalitate în care orice este posibil. De altfel, mass‐media ne pune zilnic la dispoziție tot felul de orori, cu victime omenești, cu abominabile crime. În fața unei agresivități animalice nu poți să nu te întrebi: ce se întâmplă cu noi, cu
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
gheață, un bol de cristal rostogolit În țărână de copiii jucăuși. Ca să nu decad, va trebui să mă prefac. Ca să mă salvez, va trebui să-mi umilesc trupul. (marți) Călinescu spune undeva că muzica trezește gândurile grave, Înfrânând instinctualul și animalitatea din noi. Ascult Beethoven și simt cum mă ridic deasupra tuturor meschinăriilor; corpul meu se ușurează instantaneu de materie și Începe să vibreze ca o orgă profundă. Muzica „babacului“ (vorba lui Caragiale) mă limpezește și mă purifică. (azi) În ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
privind femeia și iubirea, rămas până atunci nelămurit. Potrivit analizei sociologului Edgar Morin, dacă Brigitte Bardot se bucură de un asemenea succes este pentru că, la fel ca Marilyn Monroe în Statele Unite, ea combină inocența extremă cu erotismul extrem, copilăria cu animalitatea 176. În felul acesta, B.B. spulberă dintr-o singură mișcare vechiul stereotip al femeii înger sau demon, surghiunindu-l în muzeul de vechituri. Ea reconciliază în sfârșit carnea și spiritul, corpul și sufletul, dorința și iubirea. Actrița o înfățișează pe
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
biologice recente și aflat într-o evoluție rapidă. Mutantul se deosebește de extraterestru, care vine din altă parte și a cărui apariție nu ține de responsabilitatea omului. Extratereștrii pot fi funciar diferiți de oameni. Atunci sunt reprezentați ca apropiați de animalitate, iau forma unor furnici uriașe în Them! (Gordon Douglas, 1954) sau a unor insecte enorme în Starship Troopers (Paul Verhoeven, 1997). Ne sunt înfățișați forfotind, par să se înmulțească fără limită pentru a invada Pământul, dacă nu cumva îi folosesc
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din secolul al XVII-lea. Aceste mutații pot fi prezentate ca pozitive sau negative pentru mutant. Acesta din urmă poate să fi dobândit capacități suplimentare, de pildă să fie telepat sau telekinezic. Dar există și mutații care determină regresul spre animalitate, ca în Frații! Să adăugăm că mutantul este în general prezentat ca trăind într-un univers de non-mutanți. El poate să-și resimtă harul ca pe un blestem, ca telepatul care nu se poate desprinde de gândurile persoanelor din jurul său
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Legătura dintre lege și etică este evidentă, deoarece etica desparte binele de rău la nivel individual și colectiv. Considerând că e „bine” ceea ce conduce la un plus de umanitate și e „rău” ceea ce ne face să regresăm către barbarie și animalitate, ne fondăm activitățile de asistență socială pe asigurarea „binelui aproapelui”. În același timp, ne exersăm puterea de a „judeca” și „condamna”. Ce înseamnă violență instituțională ? Problematica este complexă: cum să determini cetățenii să respecte legile; legile în vigoare sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
o duzină de muște năuce, strîns legate, strangulate, încît micul animal poate oricînd, la orice oră, să se înfurajeze". Sîntem îndreptățiți, în acest caz, să vorbim de fenomenul foarte des descris de etnologi, cel al asimilării sau al reducerii la animalitate. Personajul sfîrșește prin a se găsi întru totul, pe deplin identificat cu masca aceea cu chip de animal, care i-a fost, în mod simbolic, atribuită 11. Această acumulare îngrozitoare de referințe la domeniul animalier pare a ține de o
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Pauvert, Paris, 1968. 10. Abatele Augustin de Barrael, Memorii pentru o istorie a iacobinismului, Vouille, Diffusion de la pensée française, 1953, 2 vol. Reeditată de mai multe ori, lucrarea a fost publicată pentru prima dată la Londra în 1797. 11. "Apariția animalității în conștiință, notează Gilbert Durand, este semnificativă pentru coborîrea persoanei pînă la nivelul unității". În eseul său despre reprezentările caracatiței, Roger Caillois arată, foarte bine, că există o înrudire ce unește în imaginar monștrii ce sug sîngele: caracatița cu tentaculele
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
că un dascăl vine să ajute spiritul posibil, în așteptare, în copilărie să se împlinească". (Lyotard, 1997, pp. 90-91) Să ne reamintim că și Kant, unul dintre filosofii modernității, susține că "omul este singura ființă care trebuie educată": "Disciplina preface animalitatea în umanitate. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi [...]. Omul însă are nevoie de rațiune proprie. El n-are instinct, și trebuie să-și facă singur planul purtării sale. Cum însă, venind crud pe lume, el nu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este așa de ajuns; de aceea nici nu râvnește lucrul de care nu se crede lipsit, nefiind convins că are nevoie de el". (Platon, 1992, 204a) Devenirea se poate face fie sub semnul corpului, al simțurilor (adică în jos, către animalitatea omului), fie sub semnul rațiunii, al ideilor (adică în sus, în concordanță cu modul în care vechii greci concepeau filosofia "ca artă de a-i face pe oameni asemenea zeilor, pe cât le stă lor în putință"). Din acest moment corpul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care vechii greci concepeau filosofia "ca artă de a-i face pe oameni asemenea zeilor, pe cât le stă lor în putință"). Din acest moment corpul începe să fie privit cu suspiciune, ca parte a omului care ne amintește mereu de animalitatea noastră și de posibilitatea revenirii în acest registru, al ființelor vii lipsite de rațiune (să nu uităm, prezența rațiunii este semnul aspirației "la cerul înstelat" (Kant) de deasupra noastră); se acordă astfel un credit nelimitat rațiunii, ca atelaj al posibilei
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
rămâne prizonierul cursurilor de conversie și reconversie profesională, un exemplu de "nimic" dependent de cele mai mici fluctuații pe piața forței de muncă. Pentru etologi, omul se naște cu un potențial agresiv ridicat, dar, ca urmare a desprinderii sale din animalitate, fără comportamentele instinctuale de control ale acestui potențial agresiv. Educația este, de aceea, echivalentă în mare măsură cu "îmblânzirea", ceea ce presupune interiorizarea, prin intermediul familiei și al școlii, a acelor comportamente culturale de control al agresivității. Televiziunea transformă potențialul agresiv al
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
exalta dorințele) îi șoptește omului promisiunile lui mincinoase (simbol al falselor promisiuni de satisfacție subconștientă). Devenit vinovat după ce a mușcat din măr (optînd pentru dorințele multiple și nu pentru cea esențială, pentru apelul "spiritului"), ființa devenită conștientă, omul ieșit din animalitate, supus de acum înainte principiului răului și vanității, este expus chinurilor: Adam, simbol al umanității născînde, este alungat din Paradis (adică, simbolic, își pierde inocența animalică). Este tentantă citarea unei alte ilustrări a preștiinței psihologice care este simbolismul mitic. În
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și materie, între dorința esențială și dorințele mutiple, dintre esență și aparență. Responsabilitatea constituie demnitatea lui periculoasă. Miturile exprimă simbolistica esențială a ființei umane, a spiritului uman, a umanității: desprinderea sa din repaosul instinctiv și orientarea spre spiritul preconștient al animalității (paradisul) constituie țelul său ideal, reunirea supraconștientă cu spiritul inerent vieții, cu sensul legal și misterios evident al acesteia: bucuria opusă spaimei (Cerul). Miturile relatează și toate suferințele derivate din spaimă (la modul simbolic, pedeapsa dată de "spirit") din cauza rătăcirilor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]