1,488 matches
-
ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Volumul „Scrisori din prezentul meu”, de cunoscuta autoare botoșăneană Lucia Olaru Nenati, apărut la Mediapress în acest an, este unul de publicistică, căci pentru cine nu știe, autoarea este nu numai poet, prozator, cercetător literar, animator cultural cu state vechi, ci și jurnalist, membru al Uniunii Jurnaliștilor din România, cu un palmares de 31 de cărți editate. El cuprinde editorialele publicate când și când la ziarul local „Monitorul de Botoșani” și adunate într-o carte, această
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
le-a adus unora și dezavantajul de a nu putea fi cunoscuți astăzi. Cunoscuți nominal, vreau să spun, deoarece, categoric lucru, ca entitate colectivă de oameni ai unei înalte conștiințe, ei sunt, clar, unii dintre cei citați mai înainte. Ca animator al lor, ca făclier al lor, cum spunea un înalt ierarh, rămâne cunoscut Episcopul Grigorie care, însă, a avut de plătit cu viața pământească pentru această notorietate publică, asemenea înaintașului său întru jertfire Irineu Mihălcescu și, după cum se bănuiește, chiar
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
După prezentarea raportului de activitate a LSR, Al. Florin Țene, presedintele național al acestei uniuni profesionale, a lansat cartea-album „Istorie și credința pe plaiuri vâlcene” (Ed. Couphys, 2013) a lui Petre Petria. Apoi, a realizat un portret al poetului și animatorului cultural hunedorean Claudiu-Nicolae Șimonați. Acesta a înmânat, în semn de prețuire pentru activitatea culturală și cea scriitoriceasca, diplome de excelență Antoniei Bodea, lui Gavril Moisa și lui Al. Florin Țene, căruia i-a fost conferită și o medalie din partea Filialei
CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362562_a_363891]
-
căror frunze căpătaseră culoarea arămie, așa cum arăta întreg peisajul din depresiunea Huedinului. Elevii ieșeau de la școală și se îndreptau spre Căminul Cultural. La intrarea în acest lăcaș de cultură ne-au întâmpinat profesorii Doina Pop și Ionel Pop, acei neobosiți animatori culturali care au creat ansamblul folcloric „ Mugur de dor“, în urmă cu 32 de ani, și care, de mai bine de 10 ani, organizează Festivalul Național de Folclor “Mugur de Dor “. În fața unei săli pline, manifestarea a fost deschisă de
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
subliniidu-și cuvântarea cu zicerea lui N.Iorga ”Învățătura ta e a ta, numai când o dai altora. După deschiderea făcută de profesoara Doina Pop a urmat un frumos spectacol susținut de Ansamblul “Mugur de dor “, condus de inimosul profesor și animator cultural Pop Ionel, program folcloric pe care, noi clujenii, îl văzusem cu câteva săptămâni în urmă la Cenaclul “Artur Silvestri “, care ne-a emoționat atunci, ca și acum. Talentul, verva și spontaneitatea tinerilor din acest ansamblu m-a făcut să
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
sensibilitate general metafizică, liberă față de motivele creștine, și chiar „în duhul eresului” (aluzie la propria metafizică a Marelui Anonim, expusă deja de Blaga în Diferențialele divine, din 1940, care provocaseră replica teologică a pr. D. Stăniloae de la Sibiu). Activității de animator al culturii și operei de gânditor ortodox ale lui Crainic i se datorează „invazia teologiei în cultura română postbelică”; datorită lui „teologia ortodoxă a devenit sare a culturii românești”. Intrând astfel în Academia Română, „Crainic nu vine singur, cu el intră
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
pumn de țărână”. Denigrat și ignorat, Nichifor Crainic, cu luminile și umbrele personalității sale reactive și controversate, nu a beneficiat încă de o discuție senină și o receptare lucidă a multiplelor sale contribuții la cultura românească interbelică. Poetul și ziaristul, animatorul și teoreticianul cultural, teologul mistic și doctrinarul politic își așteaptă încă exegeții riguroși și obiectivi. În opinia și viziunea mea, scriitorul-teolog de la Gândirea este simptomatic pentru ceea ce aș numi „criza platonică” de structură a culturii ortodoxe ca soluție a relației
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
percepția urmașilor urmașilor săi, a noastră adică, fără Sadoveanu? Doar un șir de date, un tabel cronologic văduvit de "expresia cea mai inaltă în verb și sentiment" . Și încă un element semnificativ care încarcă de spirit sadovenian adunarea noastră: printre animatorii acestei frumoase zăbave la Fălticeni, se află și urmașii neamului Șoimăreștilor. Vasile Șoimaru, universitarul de la Chișinău, viță șoimăreană purtătoare de sevă, ni i-a revelat pe descendenții reali ai lui Tudor Șoimaru, eroul sadovenian, în cartea sa documentară Neamul Șoimăreștilor
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
că în alte parohii există o pierdere de sens a relației strânse a liturghiei cu spiritualitatea (și viceversa) și că viața eclesială s-ar fi transformat într-o formă particulară de viață asociativă în care preotul a devenit organizatorul și animatorul. În ceea ce privește ultimul punct, excesele unor parohii ortodoxe francofone legate de Frăția ortodoxă bazate pe tezele părintelui Alexandre au fost recent criticate de Jean-Louis Palierne în cartea sa Mais où donc se cache l'Église orthodoxe ? La trop longue errance des
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Sunt vinovat", "Fericire", "Zbor în amintiri", "Axioma copiilor" sau "Zori de zi" au devenit imediat hituri în rândul intelectualilor. Un an mai târziu a venit Revoluția, iar Vali a fost pe baricade, ca și în Piață Universității, ca unul dintre animatorii fenomenului din 1990. Piesă "Nopți" a căpătat o nouă formă și a devenit "Vino, Doamne" în conștiința publicului , dând și titlul albumului apărut în 1991. Din acest moment, Valeriu Sterian a devenit pentru multi un lider de opinie, albumele "Vino
FESTIVALUL DE FOLK ´´ VALI STERIAN´´ -RAMNICU SARAT 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359327_a_360656]
-
în anul 1943 la Podul Dâmboviței, a urmat școala primară și gimnazială la Rucăr, cursurile liceale la liceul ”Dinicu Golescu din Câmpulung și Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care a absolvit-o în anul 1964. A fost animatorul activității cultural-artistice și literare al unei întegi generații de școlari și tineri talentați din zona Argeșului și a Muscelului (autor de texte literare, scheciuri ritmate, texte satirice pentru brigăzi artistice, etc). A condus cenaclul literar Ion Barbu din Rucăr, cel
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
la Petroșani într-un articol intitulat Teatru în Petroșani.Din această perioadă se semnalează prezența în Valea Jiului a unor teatre, cum ar fi trupa condusă de V.Bulandra,Teatru popular din București cu o piesă de N.Iorga, etc.Un animator al vieții culturale din această zonă a fost învățătorul Vasile Lucaciu,care a înființat prima Societate corală din localitatea Vulcan,în 1924.Acest cor a realizat în același an un spectacol bine primit de public cu opereta Lucifer, a cărei
SUFLETUL TEATRULUI DINTRE COPER ILE UNEI MONOGRAFII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360648_a_361977]
-
fi completată/modificată în mod corespunzător în funcție de specificul proiectului. Nr. crt. Poziție echipă Nume Prenume Cetățenie 1 Regizor 2 Scenarist 3 Producător 4 Actor principal 5 Actor secundar 6 Actor voce 7 Director de imagine 8 Compozitor 9 Artist animator 10 Editor de imagine 11 Scenograf 12 Pictor de costume 13 Makeup artist 14 Hairstyle artist 15 Editor de sunet 16 Cameraman 17 Asistent regie/1st AD 18 Director de film 19 Supervizor postproducție 20 Inginer de sunet 21 Colorist 22
ANEXE din 6 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298135]
-
a locației, dacă este cazul Vizuală/verbală/ambele ... ... 4.4. Echipa de proiect Nr. crt. Poziție echipă Nume Prenume Cetățenie 1 Regizor 2 Scenarist 3 Producător 4 Actor principal 5 Actor secundar 6 Actor voce 7 Director de imagine 8 Compozitor 9 Artist animator 10 Editor de imagine 11 Scenograf 12 Pictor de costume 13 Makeup artist 14 Hairstyle artist 15 Editor de sunet 16 Cameraman 17 Asistent regie/1st AD 18 Director de film 19 Supervizor postproducție 20 Inginer de sunet 21 Colorist 22
ANEXE din 6 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298135]
-
fi completată/modificată în mod corespunzător în funcție de specificul proiectului. Nr. crt. Poziție echipă Nume Prenume Cetățenie 1 Regizor 2 Scenarist 3 Producător 4 Actor principal 5 Actor secundar 6 Actor voce 7 Director de imagine 8 Compozitor 9 Artist animator 10 Editor de imagine 11 Scenograf 12 Pictor de costume 13 Makeup artist 14 Hairstyle artist 15 Editor de sunet 16 Cameraman 17 Asistent regie/1st AD 18 Director de film 19 Supervizor postproducție 20 Inginer de sunet 21 Colorist 22
ANEXE din 6 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298135]
-
servicii sociale 5132.2.2 RO/02/0923/562 132. Asistent personal al persoanei cu handicap grav 5133.2.2 RO/03/0923/563 133. Mediator sanitar 5139.2.1 RO/03/0923/564 134. Lucrător social 5139.2.2 RO/03/0923/565 135. Operator prestații sociale 5139.2.3 RO/03/0923/566 136. Salvamar 5149.2.1 RO/03/1032/567 137. Servant pompier 5161.2.1 RO/03/1032/568 138. Animator socio-educativ 5169.3.1 RO/04/1015/569 139. Lucrător în gospodărie agroturistică 6111.1.3 RO/02/1015/570 140. Legumicultor 6111.1.4 RO/02/0811/571 141. Ciupercar 6112.1.1 RO/02/0811/572 142. Lucrător calificat în irigații 6113.1.1 RO/02/0811/573 143. Viticultor 6115.1.3 RO/02/0811/574 144. Crescător de oi montan 6121.1.2 RO/02/0811/575 145. Baci montan 6121.1.3
ORDIN nr. 3.977/1.200/2025 () [Corola-llms4eu/Law/298990]
-
cuprinsă între 14 și 35 de ani, în cazul proiectelor pentru tineret, minimum 80% studenți, în cazul proiectelor studențești sau, în cazul proiectelor care se adresează persoanelor care lucrează cu tinerii, minimum 50% pot fi: Lucrător de tineret (COR 341205), Animator socio-educativ (COR 516907), Animator centre de vacanță (COR 516908), Facilitator de dezvoltare comunitară (COR 341204), Tehnician egalitate de șanse (COR 341207), Agent orientare profesională a șomerilor/Agent informare privind cariera (COR 333302), Consilier pentru tineret (COR 235920), Formator (COR 242401), Specialist
METODOLOGIE din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296363]
-
spații, instalații sunet, aparatură birotică, echipamente sportive, electronice etc.) nr. unități x nr. zile x ... lei/ zi/unitate nr. buc. x ... lei/buc A.5. Prestări servicii: PFA, PJ, întreprinderi individuale, asociații/ fundații, contracte de cesiune de drepturi de autor (formatori, traineri, facilitatori, animatori de tineret, etc.) se va preciza nr. pers x ... lei/pers/zi x nr. zile sau nr. pers. x cost total/pers/stagiu (cu menționarea nr de zile/stagiu) A.6. Cheltuieli de informare și promovare a proiectului: realizarea de tipărituri, multiplicări, inscripționări și altele asemenea
METODOLOGIE din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296363]
-
după vechime, ar trebui să ne debarasăm rapid și de „Romeo și Julieta”, „Anna Karenina” ori „Faust”. Nu concep ca la română, în doisprezece ani de școală, să avem ca obiective principale dezvoltarea vorbirii și comunicarea. Profesorul nu este un animator de petrecere care îi pune pe copii în cerc și apoi le cere să bată din palme. Dacă facem jocuri cu ei, să nu uităm că au dreptul și la informație de înaltă ținută. Nu sunt împotriva metodelor ludice ca
Dragă societate civilă, pot accepta criticile legate de metodele noastre de predare, dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi () [Corola-blog/BlogPost/338553_a_339882]
-
În perioada de după încheierea studiilor universitare la Budapesta, Jenă și Viena, istoricul și criticul literar Gheorghe Bogdan-Duică (1866 - 1934) a fost, împreună cu George Coșbuc, unul dintre animatorii revistei „Tribuna” din Sibiu, condusă de Ioan Slavici. Aici publică, în 1891 (anul VIII, nr. 120 - 125), Savitri, tradusă în versuri prin intermediar german. în același an, traducerea (Prefață de Ioan Slavici) apare și că broșură, în Biblioteca poporala” a
Mirela Teodorescu: SAVITRI – Povestire din Mahabharata. Recenzie () [Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855]
-
tragediei, umorului, și tinereții fără bătrânețe a evangheliei scriitoarei. Pe o lume modernă, în care Evanghelia după Iuda, ca și Codul lui da Vinci, cunosc o publicitate enormă în mass-media - publicitate care se sprijină pe o investiție financiară masivă în animatori, rețele de distribuție, prezentatori, regizori - și un număr record de cititori, evanghelia după Melania Cuc se naște din memoria unei trăitoare cu viața, mărturisitoare cu sufletul, și investitoare din truda fiecărei zile, a lui Iisus. Micul cioban Darius îl întâlnește
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
culturală. O fi un mare scriitor, despre care eu n-am aflat nimic, o fi, n-o fi, nu el este subiectul, și nici măcar predicatul, ci disperarea lui Adrian PĂUNESCU, un mare scriitor (ce nu poate fi contestat!) și un animator desăvîrșit al culturii române. E simplu acum să judecăm vremurile, mai ales că, cei care le comentează (caustici și deplorabili), au fost martori ce n-au mărturisit nimic în acea vreme ! Acuma, multi viteji se (a)ridică, spumoși și vajnici
NU STIAM DE CE SINT SINGUR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341247_a_342576]
-
concentraționar românesc reprezentanții a două mișcări religioase care vizau același lucru, revigorarea vieții spirituale românești: este vorba despre Oastea Domnului și despre mișcarea Rugului Aprins. Mișcare elitistă, Rugul Aprins s-a născut la Mănăstirea Antim și l-a avut ca animator al ei pe poetul Sandu Tudor (Alexandru Teodorescu), devenit ulterior ieroschimonahul Daniil. Într-o vreme a răsturnării valorilor, a afimării ca punct de reper a materialității, intelectualitatea bucureșteană și nu numai, simțea nevoia unei regăsiri a propriului sine, a propriului
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
câștigătorilor concursului, la care au participat concurenți din mai multe județe, membrii ai Ligii Scriitorilor din Romania și nu numai, veniți în orașul de la poalele Munților Metaliferi, alături de alte personalități locale, care iubesc literatura, viața spirituală. Ei sunt susținători și animatori ai culturii, fie că sunt oameni ai Primăriei, ai Casei de cultură din Geoagiu sau ai Compleului hotelier „Alexandra”, alăturându-se inimoșilor membri ai Filialei Hunedoara a LSR cu dăruire, încurajând cultura, pentru care au fost salutați cu bucurie și
STAŢIUNEA GEOAGIU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342285_a_343614]
-
concentraționar românesc reprezentanții a două mișcări religioase care vizau același lucru, revigorarea vieții spirituale românești: este vorba despre Oastea Domnului și despre mișcarea Rugului Aprins. Mișcare elitistă, Rugul Aprins s-a născut la Mănăstirea Antim și l-a avut ca animator al ei pe poetul Sandu Tudor (Alexandru Teodorescu), devenit ulterior ieroschimonahul Daniil. Într-o vreme a răsturnării valorilor, a afimării ca punct de reper a materialității, intelectualitatea bucureșteană și nu numai, simțea nevoia unei regăsiri a propriului sine, a propriului
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]