328 matches
-
prinț străin. După expresia lui M. Cojocariu care citează pe I. Bălăceanu, consulul englez „face joc dublu, dacă nu triplu și poate fi cumpărat cu bani”. în următorii ani, Colquhoun a continuat să critice pe domnitor, așa cum făcuse și cu antecesorul său, acuzându-l că domnește „arbitrar”, având alături „cel mai corupt cabinet” din ultimii 24 de ani de când este în post: „prefecturile sunt în mâinile unor oameni lipsiți de caracter, care omit delicte pentru care, în alte timpuri, urmarea ar
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
actuale�, unei �mode�, �n func?ie de idei �de real interes� sau de idei �la mod?� etc. Fiindc? nu putem ignora trecutul disciplinei noastre cu p?timirile facerii ei �n timp, nu putem evita efortul de a ne cunoa?te antecesorii, contemporanii ?i consocia?îi f?r? a ne submina propria pozi?ie. Nu putem pretinde c? �ne-am n?scut gata sociologi�. Cei care ?i-au asumat cunoa?terea trecutului sociologiei au studiat: � mari autori (R. Aron ?. a.), � ?coli na
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care ni le-au l?sat. Dar datoria pe care o avem fă?? de ei, nu le-o putem rambursă (fiindc? s�nt mor?i!) dec�ț proced�nd cu succesorii no?tri a?a cum au procedat cu noi antecesorii. Altfel spus, legea timpului ne impune s? �pl?tim� descenden?ilor no?tri (Fouill�e vorbe?te de o �juști?ie reparatorie�) pentru ceea ce ne-au transmis nou? str?mo?îi. Că ?i ace?tia, la r�ndul nostru s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
atunci când se găsește înaintea unui peisaj natural sublim, frumosul devine un epurator de rău, ipostaziindu-se într-un bun moral. Filosoful credea, ca și Socrate, că omul poate fi format pentru viață și pentru polis prin intermediul educării lui morale continue. Spre deosebire de antecesorul său, Platon consideră că virtutea poate fi învățată, adică se dobândește, aspect pe deplin posibil în măsura în care educatorul este el însuși virtuos. Platon apare în istoria pedagogiei drept primul gânditor preocupat de educarea copiilor de vârstă preșcolară (3-6 ani), sarcină de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dobândit în filozofie cu o temă despre viața și opera lui Emile Boutroux. A fost o vreme directorul Școlii Normale de Băieți ,,Vasile Lupu” din Iași, apoi, după pensionarea lui I. Găvănescul, va ocupa postul de profesor de pedagogie al antecesorului său. Ilustrul pedagog poate fi considerat un reprezentant de marcă al pedagogiei culturii și al istoriei pedagogiei românești, deoarece a publicat foarte mult într-un spirit academic erudit și precis. Între lucrările sale reprezentative, amintim: F. W. Foerster. Sinteză doctrinară
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
violent pe marele înaintaș (În contra școalei Bărnuțiu). Exegeții de mai tîrziu au văzut în această predispoziție a lui Maiorescu de a nu recunoaște nimic înaintașilor o manifestare a "spiritului adamic", o orientare specifică intelectuali-lor români de a nu valorifica opera antecesorilor și de a lua totul de la început, dar lucrurile nu se prezintă de obicei astfel. Maiorescu nu este un "adamic", căci nu a făcut totul de la început, ci numai s-a propus ca fiind începutul la toate. Ca atare, el
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de reformare administrativ-teritorială a României în toată istoria sa și a lăsat teren liber modificărilor continue. Astfel că observația lui Paul Negulescu, deși emisă la 1934, este valabilă și astăzi: "Politicienii români simt o adevărată voluptate de a nimici opera antecesorilor lor; crezând că fac opere durabile, ei alcătuiesc legi în care nu știi ce să admiri mai întâi: necunoașterea completă a problemelor pe care caută să le soluționeze legea sau inconștiența cu care caută să lovească în nefericitul edificiu al
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pentru celebra sa lucrare A supraveghea și a pedepsi, dacă eseistul francez ar fi avut cunoștință de oroarea Piteștiului între 1949 și 1951). Voi spune, ca o curiozitate, că autorul constată și fixează cinci etape ale acțiunii de la Pitești (spre deosebire de antecesorii săi în analiza fenomenului, care stabiliseră patru sau doar trei etape). Referințe nuanțate există în acest desfășurător și în legătură cu spațiile-avatar sau epigonice ale Piteștiului: Brașov, Târgu Ocna, Gherla și Canal, astfel încât fresca ororii programatice să fie completă. Impresionant este, de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
suspendă apariția din cauze redacționale, în locul ei înființându-se ziarul Patria - scrie acesta din urmă în numărul său inaugural (1/14 iulie 1897) Cu acest prilej, Patria se simte datoare „a releva deosebitele merite pentru cauza națională din Bucovina ale antecesorului nostru care, în decurs de 7 ani, a fost sentinela credincioasă și neobosită a Românismului.” Într-o altă parte, Patria evidențiind „Revista politică condusă de avocatul dr. Matei Lupu și prof. Ștefureac se referă și la Gazeta Bucovinei, ca antemergătoare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înființată în locul ziarului Gazeta Bucovinei care „cu numărul de Sfintele Paște își suspendă apariția din cauze redacționale, înființându-se acum ziarul de față”. Cu acest prilej Patria se simte datoare a releva deosebitele merite pentru cauza națională din Bucovina ale antecesorului nostru care în decurs de șapte ani a fost sentinela credincioasă și neobosită a Românismului”. Din anunțurile redacționale aflăm că ziarul politic Patria este urmarea „unei necesități politice pentru trebuințele poporului român din Bucovina, ca organ eminamente național, propunânduși să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a dedus că și poporele au trebuit să mergă tot pe același drum, adecă de la resărit spre apus, deci poporele din Asia au trebuit să vie în Europa. În sprijinul acestei păreri, ce ese din firea lucrurilor, Popp aduce dovedile antecesorilor sei și mai ales interpretarea Avestei”4; „După mai mulți ani de uitare, părerea lui Latham fu reluată de Whitney care puse pentru prima oră în bănuială tradițiunea din Avesta cum că ea ar da descrierea legănului Arilor, și prin
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și expresivitate, folosind o strategie culturală strălucitor-combinatorie pentru a-și masca deficitul de spiritualitate, inaderența la metafizic, idiosincrasia în fața tragicului, G. Călinescu ilustrează un caz de tragism încorporat". De remarcat observația lui Ion Bălu din cartea menționată: "Ascendența sa asupra antecesorilor, contemporanilor și a criticilor din generațiile următoare a fost enormă și prielnice împrejurări au făcut ca în ultimul deceniu de viață să domine critica literară națională. Într-o vreme cînd opera lui T. Maiorescu și E. Lovinescu era interzisă, cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
generațiile mai vechi au rezistat „nuclee” de spirit civic, de respect al persoanei, al legilor - cele elaborate de un for democratic! -, o nevoie de demnitate umană și de practicare a unei credințe, oricare ar fi ea, dar sau moștenită de la antecesori, sau dobândită prin proprie reflexie, pe care deceniile comuniste, aspre, uneori chiar absurde, nu le-au putut eradica. Dar... schimbări esențiale de mentalitate putem Încă observa zilnic În toate straturile sociale și, mai ales, la aceia care prin răsturnarea puterii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
utopie veche a unor visători sociali italieni, francezi sau ruși! - nu a „apărut” pe meleagurile noastre și niciunde, răul cel mare pe care l-a făcut dictatura ceaușistă a fost nu „asasinatul și teroarea polițienească” În primul rând, atribute ale antecesorului său, mai degrabă, Dej, ci... un amestec uluitor de grav și de amplu al tuturor straturilor sociale, rezultând, ca pe vremea trecutelor năvăliri barbare, o completă și profundă destructurare a orașelor, a populației, a conștiințelor. Acest amlgam, Început de Dej
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
acelei colectivități umane „blestemate” să poarte În istorie și În secole confuze un Sens mai presus de cel al purei supraviețuiri, al purei, imediatei și cu multiple fețe zeițe moderne numită Adaptare, cea care a luat locul aproape tuturor idealurilor antecesorilor noștri. Naivi și morți, cu care nu mai comunicăm, e adevărat, din pricina propriei noastre mediocrități sau a „avaturilor istoriei”, dar și pentru că aceste „lucruri”, ca orice este esențial, vital, nu pot fi comunicate. Singura cale este rezonanța, arma poeților, a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care-i naște, Într-un procent statistic misterios, care se schimbă fantastic de la o epocă sau alta, deoarece există momente În care geniile apar cu zecile, am spune, și altele care „trăiesc” de pe urma lor, producând talente remarcabile dar incomparabile cu antecesorii lor! - și nu totul poate fi explicat, cum avem tendința să o facem aplicând principiile unui darwinism social, prin ambient sau condiții istorice sau climaterice! -, aceeași comunitate face totul pentru a le opri dezvoltarea, iar după ce s-au afirmat, Îi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dumneavoastră servitor, autorul acestor rânduri, eu, În ce mă privește, Îmi explic capacitatea mea de a lupta, de a domina spaima morții - uneori! - și printr-un tip de vitalism, pe care bănuiesc că l-am moștenit, pe linie paternă, de la antecesorii mei. Un vitalism, o exuberanță a existenței care ar trebui, e adevărat, să producă și un efect invers - adică o potențare a fricii de a o pierde, această miraculoasă existență! Dar, cred, bănuiesc că sunt și am fost adeseori atât
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mondene și care, după un roman voluminos, șablonard-balzacian, Jean Santeuil, propune cu adevărat marea răsturnare a prozei secolului, A la recherche du temps perdu; o epopee, o galerie de portrete desenate cu o perspicacitate și culoare ironică moștenită de la Îndepărtați antecesori, precum un Saint-Simon sau Montaigne și, mai ales, unde propune un stil, „o frază” ce contravine spiritului stilistic clasic francez care pretinde concizie și pertinență. O proză abisală, cu adevărat, deoarece personajele acestui vast tablou epic sunt creaturi umane vii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
alți câțiva! - ne confortau În această credință că, deși aflați Într-o „periferie geografică și culturală europeană” și scriind Într-o limbă și Într-un ambient cultural „recent” față de secularul și orgoliosul Apus la care se Închinau toți marii noștri antecesori, noi, tinereii debutanți, aflați la primele vagi și „false” publicări, suntem și vom fi capabili de o artă mare! Profundă, originală, de tentă, culoare și valoare universală! Că avem tot dreptul de a aborda nu numai teme naționale, ci și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o boală, un „defect” dacă... dacă te exersezi Într-o anume răbdare cu tine și dacă nu te apleci iute după toate rafalele de vânt social, după modele, atât de tiranice, ale artei. Patosul acesta Îmi vine probabil și de la antecesorii mei nemți, șvabi, deși „ei”, Nemții, Germanii de azi l-au pierdut de mult - În artă, literatură vreau să zic, chiar și În poezie, iar ultimul poet patetic de limbă germană este evreul bucovinean Paul Celan! În fapt și la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
române literare - ce, însă, prin vocea Europei libere, se indigna de abuzurile „culturnicilor” români din țară -, sărac, izgonit din România, nu face confuzie gravă între regimul politic și oamenii săi și capacitatea unor scriitori de a prelua suflul genial al antecesorilor lor dintre războaie, lucid fiind că un popor vital, însetat de cultură și creație, nu poate fi înăbușit de niște marionete penibile, oricâtă forță fizică sau diplomatică ar concentra în mâinile lor! Nu a făcut greșeala de a „absolutiza răul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Mazilescu, Dimov și atâția alții!... Chiar și noi, cei care am „salvat aparențele”, purtăm cu siguranță sechelele acestei lupte îndelungate și nefirești, pentru care nu eram pregătiți, o luptă cu un sistem care ne-a alungat, ucis, maltratat sau prostituat antecesorii noștri în ordine culturală, politică și administrativă, încât părea că „vechea, nobila și mândra Românie” a unor Maiorescu, Eminescu, Iorga, Xenopol, Hasdeu, Călinescu sau Blaga nu va mai reînvia niciodată! Iar acum se pare că trebuie „să ne scuzăm” că
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ce, iată, după o jumătate de secol nu pare a se șterge, a se stinge!... Și aceste uriașe „erori” istorice îi fac pe unii fii lucizi ai acestei națiuni, cea germană, să-și pună grave întrebări asupra lor și a antecesorilor lor, în ciuda marilor contribuții la tezaurul umanității și al Europei pe care le-au avut filozofii, scriitorii și artiștii plastici sau muzicali începând din secolul al XVIII-lea până la „țărmul modernității”, chestiuni care azi dezbină generațiile germane contemporane, contribuind, dacă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
azi nu se simt agresați (necum striviți) de prestigiile de dinainte. Poate că nici nu au, față de ele, ceea ce Harold Bloom numea "anxietatea influenței". Postmodernismul a făcut, chiar și pentru cei care nu sunt postmoderni, mult mai degajat dialogul cu antecesorii. Aceștia le par celor de azi niște colegi cam vetuști și, prin urmare, epoca noastră e pe cale să impună un complex de superioritate în locul vechii evlavii. Axiologic, pe scurt luând-o, nu sunt nici semne, nici motive de lamentare. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Protocroniștii de azi nici nu-l înțeleg, nici nu-l merită". În pandant, critica contestatarilor vehemenți o consideră la fel de neavenită, întrucât "contestarea curentă a lui Eminescu înseamnă, implicit, punerea între paranteze a unei întregi tradiții, sfidarea unui întreg șir de antecesori iluștri, față de care actuala intelectualitate, sfertodoctă și teribilistă, seamănă mai degrabă cu o gașcă gălăgioasă de "fârțingăi" și "pițipoance"", fapt ce atestă o realitate, anume că "societatea noastră de azi trăiește un descumpănitor complex axiologic și identitar", într-o Europă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]