350 matches
-
op. cit., p. 165. • Ibidem, p. 167. • National Archives of the United States of America, Washington, D.C., Record Group Number 59, Decimal File 1930-1939, doc. 871.01/84. • Programul a fost lansat la 10 septembrie 1933 („Dreptatea“, 13.IX.1933). • Vezi Anteproiect de program al Partidului Național-Țărănesc, p. 7-11; Programul Partidului Național-Țărănesc, București, 1935; Zigu Ornea, Țărănismul. Studiu sociologic, București, În același an, au apărut și câteva lucrări ale unor reputați agronomi și economiști, membri ai P.N.Ț., consacrate noii orientări pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acord internațional în vederea reprimării unor crime ce au ca scop terorismul politic. La o propunere a Marii Britanii, Consiliul Ligii Națiunilor a adoptat o rezoluție prin care s-a decis constituirea unui comitet însărcinat cu întocmirea unui studiu în vederea elaborării unui anteproiect de convenție pentru reprimarea acțiunilor teroriste sau a crimelor comise cu scopuri teroriste politice. Comitetul a elaborat un proiect de convenție în acest domeniu și un proiect pentru crearea unei Curți Penale Internaționale. Comitetul era compus din 11 membri reprezentând
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
fecunde. Învățământul religios În contextul constituirii Patriarhiei Române, reforma învățământului teologic românesc constituia o urgență. Un învățământ propriu Bisericii putea prinde contur după ce, prin legea organică a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, învățământul religios este încredințat Ecclesiei. Pentru a redacta anteproiectul legii, Sfântul Sinod numește o comisie din care făceau parte: P. S. Vartolomeu Stănescu 1, preotul Dănău, P. S. Andrei Magieru 2 și Nae Ionescu. Nae Ionescu propune o concepție novatoare asupra învățământului teologic, care trebuie să devină "o știință ofensivă", capabilă
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care desființa Muzeul Național de Antichități din București, transformându-l într-o anexă a unei catedre universitare, titularul acesteia fiind de drept directorul Muzeului, - socotind că a găsit astfel cea mai fericită soluție pentru a mă scoate din slujbă. Necunoscând anteproiectul, n-am aflat despre această năstrușnică dispoziție decât în ultimul moment, printr-un telefon al prietenului Daicoviciu de la Sibiu. Încercările mele de a obține o audiență, spre a-i arăta Ministrului că e o mare greșeală să se desființeze cea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
începând cu anul 1905, fără a fi demonstrat calități native, abilități practice sau rezultate deosebite în activitatea desfășurată. Pentru elaborarea unei noi legi au colaborat conducătorii Poliției și Siguranței împreună cu specialiști în dreptul penal și cel administrativ, care au alcătuit un anteproiect, pe care l-au trimis spre consultare inspectorilor de poliție și siguranță, prefecților de poliție și a celor de județ, iar apoi aceștia au fost convocați într-o adunare spre a-și exprima punctele de vedere. La adunare s-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și de a întocmi lucrări documentare necesare administrației. Secția trebuia să cuprindă o bibliotecă completă cu studii sistematice și documente rezultate din experiența profesională din țară și din străinătate, cu rolul de a fi utile la redactarea și elaborarea unor anteproiecte de legi, regulamente, instrucțiuni, circulare sau ordine. De asemenea, Secția a avut și rolul de a stabili „o strânsă colaborare”, o unitate de vederi și de doctrină între D.G.P. și I.G.J. în realizarea scopului comun - identificarea anticipativă a pericolelor la adresa
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Marea Neagră, a întâmpinat, cum era de așteptat, opoziția Sankt Petersburg-ului, care urmărea la rândul său scopul invers, de limitare a autorității CED33. În conformitate cu această strategie politico-diplomatică, autoritățile ruse s-au opus categoric încercărilor Vienei de a se ajunge, conform anteproiectului înfățișat la 25 februarie 1879 comitetului executiv al CED de către delegatul dublei monarhii, la redactarea unui nou "act public" pentru regimul de navigație pe Dunărea maritimă. Problema actului adițional va fi discutată și analizată în cadrul CED de abia în toamna
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Fier-Galați nu a făcut obiectul unei dezbateri. S-a luat numai hotărârea constituirii unui comitet, format, la propunerea delegatului Marii Britanii, colonelul Siborne, din reprezentanții Austro-Ungariei, Germaniei și Italiei, cărora le-a revenit sarcina alcătuirii, până în primăvara anului următor, a unui anteproiect, în vederea creării unei noi baze de discuții pentru viitoarea sesiune a CED (ședința din 17 decembrie 1879)35. Faptul că în componența comitetului nu figurau cele trei state riverane - România, Serbia și Bulgaria - care erau cele mai îndreptățite a stabili
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
1879, alcătuit din delegații Italiei, Germaniei și Austro-Ungariei, a hotărât să comunice statelor riverane Bulgaria și Serbia proiectul aflat în dezbaterea CED și că "România va putea să ridice obiecțiile sale asupra acestui proiect"43. Așadar, la 4 iunie 1880, anteproiectul întocmit de comitetul format din reprezentanții celor trei state sus-menționate - redactat în realitate de experții austrieci și numit pe bună dreptate, din această cauză, "proiectul austriac", a fost supus spre dezbaterea Comisiei Europene 44. Conținutul său vine să reflecte încă
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
lunile următoare o susținută activitate în vederea obținerii, până la viitoarea sesiune a CED, a acordului de principiu al Marilor Puteri cu privire la constituirea preconizatei comisii mixte. Pentru aceasta, ea a fost nevoită să facă unele concesii statelor occidentale, între altele includerea în anteproiect a unui text care să confirme în mod expres libertatea navigației pe Dunăre, în aval de Porțile de Fier, pentru toate pavilioanele 51. De asemenea, ea s-a declarat de acord cu suprimarea articolului final al anteproiectului, în care se
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
altele includerea în anteproiect a unui text care să confirme în mod expres libertatea navigației pe Dunăre, în aval de Porțile de Fier, pentru toate pavilioanele 51. De asemenea, ea s-a declarat de acord cu suprimarea articolului final al anteproiectului, în care se prevedea dreptul comisiei mixte de a putea modifica în viitor regulamentul de navigație 52. Între timp, nici diplomația română nu a stat cu mâinile în sân. Presimțind o nouă ofensivă diplomatică a Austro-Ungariei la sesiunea CED din
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
europene, se părea că Austro-Ungaria era aceea care înregistra succes după succes. Pe 28 iulie 1880, cancelaria vieneză le cerea ambasadorilor acreditați la Paris, Londra, Roma și Sankt Petersburg să intervină pe lângă guvernele respective pentru a obține de la ele aprobarea anteproiectului și, eventual, admiterea Bulgariei la CED61. La 5 august, ambasadorul Austro-Ungariei la Paris, Kaufestein, îl anunța pe șeful diplomației austriece, baronul Haymerle, că Franța a fost câștigată 62. Omologul său de la Roma transmitea la rândul lui pe 9 august că
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
preciza că "cele mai importante pasaje (ale discursului lui Carol I, n.n.) se referă la problema Dunării și la succesiunea la tron", amândouă fiind primite "cu călduroase aplauze"77. Avându-se în vedere faptul că în cadrul CED tocmai era discutat anteproiectul austriac referitor la navigația pe segmentul dunărean cuprins între Galați și Porțile de Fier, White remarca: "Acest subiect atrage un imens interes în România, iar guvernul este într-un fel constrâns de opinia publică să reziste în fața unora dintre cererile
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
interior de funcționare a Comisiei Mixte, precum și la instrucțiunile așa-zise speciale pe care comisia trebuia să le elaboreze spre a le comunica spre aplicare agenților săi, proiectul prevedea că acestea trebuia supuse spre aprobare Comisiei Europene. Articolul 4 din anteproiect, consacrat cheltuielilor de administrație, prevedea că acestea trebuiau împărțite la patru, Austro-Ungaria având o cotă-parte egală cu cea a României. În continuare, era abordată problema prorogării Comisiei Europene. Prorogarea acestui organism urma să expire, în conformitate cu articolul 4 al Tratatului de la
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
diplomației engleze, lordul Granville, de către ministrul plenipotențiar al României la Londra, Ion Ghica 163. De la începutul documentului, autorul lui precizează că "de la ultima sesiune a Comisiei Europene a Dunării, Guvernul Austro-Ungar nu a încetat să insiste pe lângă cabinetele Europei în favoarea anteproiectului comitetului numit de Comisia Europaenă, comitet alcătuit din delegații Puterilor neriverane (sublinierea îi aparține lui Ion Ghica) și anume delegații Germaniei, Italiei și Austro-Ungariei"164. După ce explică, în continuare, în mod detaliat, toate insistențele și demersurile autorităților de la Viena, Ghica
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
tratatelor, reclamă această poziție în cadrul Comisiei Mixte (de membru și președinte în același timp) în numele intereselor pe care le are în această porțiune a fluviului"172. Concluzia autorului documentului este în consecință cât se poate de clară: Soluția propusă în anteproiectul prezentat de comitetul din făceau parte delegații Germaniei, Austro-Ungariei și Italiei aduce atingere drepturilor de suveranitate ale Statelor de la Dunărea de Jos și, mai mult, este primejdioasă deoarece compromite rezultatele uneia din operele cele mai importante și cele mai fericite
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
început, să delege o subcomisie compusă din reprezentanții a trei state neriverane pentru a redacta un proiect de regulament care ar fi apoi supus deliberărilor sale. Această subcomisie a fost alcătuită din delegații Germaniei, Austro-Ungariei și Italiei. Ea întocmise un anteproiect, în redactarea căruia Austro-Ungaria își prevalase propriile vederi și care a primit în general, din cauza acestei particularități, numele de "Anteproiectul austriac". Această lucrare neputând obține aprobarea Comisiei Europene, s-a elaborat un nou proiect, conform vederilor formulate de domnul Barrère17
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ar fi apoi supus deliberărilor sale. Această subcomisie a fost alcătuită din delegații Germaniei, Austro-Ungariei și Italiei. Ea întocmise un anteproiect, în redactarea căruia Austro-Ungaria își prevalase propriile vederi și care a primit în general, din cauza acestei particularități, numele de "Anteproiectul austriac". Această lucrare neputând obține aprobarea Comisiei Europene, s-a elaborat un nou proiect, conform vederilor formulate de domnul Barrère17, delegatul Franței. România s-a opus admiterii acestui ultim proiect, așa cum se opusese și acceptării anteproiectului anterior, găsindu-le pe
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
acestei particularități, numele de "Anteproiectul austriac". Această lucrare neputând obține aprobarea Comisiei Europene, s-a elaborat un nou proiect, conform vederilor formulate de domnul Barrère17, delegatul Franței. România s-a opus admiterii acestui ultim proiect, așa cum se opusese și acceptării anteproiectului anterior, găsindu-le pe amândouă contrare literei și spiritului Tratatului de la Berlin. Însă celelalte puteri au adoptat această ultimă lucrare elaborată pe baza propunerii formulate de delegatul francez. Statele riverane, de partea lor, au aderat și ele la acest Regulament
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
au aderat și ele la acest Regulament, care a fost semnat la Galați, pe 2 iunie 1882, de toți membrii Comisiei Europene, cu excepția delegatului României (sublinierea noastră, s.n.). Înainte de orice discuție, noi considerăm necesar să expunem sumar punctele principale ale anteproiectului, ca și ale propunerii Barrère, asupra cărora s-a manifestat mai ales divergențe de vederi între România și Austro-Ungaria, la început, apoi între România și celelalte puteri. Ideea fundamentală a anteproiectului constă în crearea unei comisii compuse din toate statele
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
noi considerăm necesar să expunem sumar punctele principale ale anteproiectului, ca și ale propunerii Barrère, asupra cărora s-a manifestat mai ales divergențe de vederi între România și Austro-Ungaria, la început, apoi între România și celelalte puteri. Ideea fundamentală a anteproiectului constă în crearea unei comisii compuse din toate statele riverane de la Dunărea de Jos, plus un delegat al Austro-Ungariei având președinția de drept a comisiei și vot preponderent la partaj. După modul alcătuirii sale, această autoritate fluvială nu era o
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
în acest scop singură, cu excluderea celorlalte puteri europene și fără a avea din partea acelora un mandat prin care să fie ea autorizată să le reprezinte în sânul comisiei. Din cauza acestui caracter compus, jumătate european, jumătate riveran, comisia creată de anteproiect a primit numele de Comisia Mixtă (s.a.). Dar dacă a fost ușor de găsit un nume acestei instituții, care nu era prevăzută prin nici un tratat internațional, era imposibil de definit titlul, mai mult sau mai puțin valabil, în virtutea căruia Austro-Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și depinde de Austro-Ungaria însăși să le facă să dispară o clipă mai devreme. Austria nu poate deci invoca nici un titlu valabil în favoarea dorinței de a intra în componența unei comisii riverane la Dunărea de Jos. Acordându-i acest drept, anteproiectul se îndepărta vizibil de spiritul tuturor tratatelor internaționale referitoare la navigația danubiană și crea o instituție care nu fusese niciodată prevăzută de puterile europene. Și atunci când i-au dat Austro-Ungariei președinția perpetuă a acestei comisii și votul preponderent în caz
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de spiritul tuturor tratatelor internaționale referitoare la navigația danubiană și crea o instituție care nu fusese niciodată prevăzută de puterile europene. Și atunci când i-au dat Austro-Ungariei președinția perpetuă a acestei comisii și votul preponderent în caz de partaj, autorii anteproiectului făceau ceva mai mult decât să violeze textul tratatelor internaționale: asigurau dominația Austro-Ungariei în valea Dunării și supremația sa economică și politică asupra statelor riverane, în detrimentul marilor interese europene angajate în această parte a continentului. Trebuie să mai adăugăm faptul
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
textul tratatelor internaționale: asigurau dominația Austro-Ungariei în valea Dunării și supremația sa economică și politică asupra statelor riverane, în detrimentul marilor interese europene angajate în această parte a continentului. Trebuie să mai adăugăm faptul că Comisia Mixtă avea dreptul, conform termenilor anteproiectului, de a modifica numai ea singură, fără controlul Europei, regulamentele adoptate de Comisia Europeană. Trebuie să adăugăm și faptul că nicăieri, în acest anteproiect, nu era vorba despre libertatea de navigație, recunoscută de tratatele de la Paris și Berlin ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]