12,966 matches
-
mine, plutirea din zenit spre nadir, țipătul siropos și prelung, mîinile ca două frînghii făcîndu-mă sarcofag pentru tine, tu, sarcofag pentru mine, - pustiul în care voi fi trezit mîine, lîngă mine cu aceeași cută rămasă-n cearșaf ca în monedele antice chipul zeiței Amin.
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
cea a bătrînului Feodor Karamazov. Chiar dacă motivele pentru care dom' colonel nu poate să-și abandoneze planurile menite să grăbească distrugerea urmașilor lui și uciderea sa sînt cu totul altele decît în cazul personajului dostoievskian. Întoarcerea lui Faulkner la tragedia antică și la Vechiul Testament pentru a spune că, în spatele a tot ce pare că se împlinește, Soarta îl pîndește pe cel ce i se împotrivește și așteaptă liniștită Scadența, își are, fără îndoială importanța sa, dar nu reprezintă chiar totul. Ceea ce
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
Blaga, observă că între felul cum apar iadul și raiul în balada românească și în capodopera lui Dante există trăsături comune, uneori paralelismul fiind "uimitor". Balada fusese raportată, tot așa în sumare constatări, la eposul grec, îi fuseseră depistate "reminiscențe antice", Grigore Silași, spre exemplu, la 1876-1877, văzând în balada românească "întregul mit despre Apoline" (Apollo), iar în Sora Soarelui - o "reminiscență a Elenei Troiane". Sebastian Stanca, în articolul Legenda "Soarele și Luna" ca document despre originea romană a poporului român
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
dintre "pilonii de bază ai templului arhaic al culturii române". Prețuirea monografistului pentru balada Soarele și Luna este atât de mare încât el nu ezită s-o compare, din perspectivă estetică, cu Cântarea lui Ghilgameș, epopeile homerice și tragediile grecilor antici, cu Cântarea lui Roland și cu Divina Comedia, care, firește, "au atins nivelul maxim al perfecțiunii literare". Lipsesc din monografie referirile la latura muzicală a baladei Soarele și Luna și a colindelor despre cununia fraților, temă pe care a abordat
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
îi îndreaptă unele cuvinte și-i lasă pe manuscris numărul de telefon, semnîndu-se Dan Barbilian. înainte de a se retrage, Ion Barbu îi dă lui Nichita Stănescu celebrul sfat, care va marca poetica întregii generații de la '68: "Preferă Oda în metru antic!". Deși întîmplarea, exaltat povestită în aceeași noapte prietenilor, îi va influența atît poezia, îndepîrtîndu-l de "hermetismul formal" și apropiindu-l de cel "de fond", cît și metapoezia, prin întrebările asupra textului poetic modern, Nichita nu va suna niciodată la telefonul
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
prezentul și viitorul dau naștere unei alternări a fondului cu forma, ardere peste ardere. Vraja femeii ideale presupune însoțirea braț la braț cu perspectiva separării, spectru amenințător. Din negura istoriei, puternice viziuni generează neprețuite tablouri atașante: ,, Suntem frați/ Încă din antice vremuri:/ Mereu atacați,/ Mereu înșelați,/ Mereu jefuiți și răniți/ Mamele noastre-ntocmesc/ Zi de zi un dicționar traco-tragic/ Cu ierburi de leac,/ În vreme ce eu/ Cu mine însumi vorbesc/ Despre democrația miresmelor/ Și cetăți scufundate.” (Ars Poetica). Există tentația evadării din
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
București, 2016), ediție bilingvă, româno-greacă. Remarcabila traducere în limba elenă se datorează Eldei Kokoneschi. Așa cum afirmă în versul pe care l-am selectat drept motto, pentru fiecare dintre noi există „o locomotivă spirituală”. Pentru Ion Scorobete aceasta o constituie filosofia antică greceaască. Îndrăgostit încă din adolescență de filosofia lui Platon, poetul suferă cumplit când tatăl său, dorindu-l mai pragmatic, îl obligă să arunce în foc Dialogurile din care savurase îndeosebi Banchetul lui Socrate. Heraclit e comentat, desigur, datorită maximei „totul
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
cutuma creștinilor devotați de a aduce în casele lor brazi împodobiți. Există, însă, cercetări potrivit cărora folosirea crengilor de brad, precum și a coroanelor și ghirlandelor din frunze veșnic verzi, pentru a simboliza viața eternă, a fost o tradiție a egiptenilor antici, a chinezilor și a evreilor. Enciclopedia britanică afirmă că rugile îndreptate către copac au fost practici păgâne pe teritoriul european precreștin și că ele s-au transmis, după convertirea la Creștinism, în obiceiul scandinav de decorarea a casei și al
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
poetul Eschil (Prometeu încătușat, v. 425) găsim formula poetică „floarea marțială a Arabiei” cu referire la populația de lângă Munții Caucaz și râul Oceanos. Râul Oceanos nu era decât Dunărea, iar Caucazul era lanțul carpatic de la Dunăre, lucru știut de toți anticii și chiar și de cărturarii evului mediu, după cum deja am arătat (v. subcap. Amazoanele). După cum vedem, în lumea veche, zona de la vărsarea Dunării era cunoscută și cu numele Arabia, așa cum rezultă și din multe alte date în afara celor de mai
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
aceste „Feratae Portae” erau ale geților. La Hesiod (Theog. v. 295) nimfa nemuritoare și veșnic tânără Echidna sa retras sub pământ în ținutul arimilor și patria Echidnei fost Țara Arimilor (Theog. v. 304). Poetul epic Aristeas, care după unii autori antici ar fi trăit încă înainte de Homer, a scris un poem numit Arimaspea, unde scria despre legendarul și bravul popor arimasp: „oameni voinici fără de număr, cu aspect războinic, bogați în cai, oi și vite, cu plete groase, cei mai puternici dintre
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
vite, dar și în aur și pietre prețioase: „Aici se găseau legendarii arimaspi, de pe ale căror plete străluceau podoabele de aur și de pietre scumpe - auroque ligatas substringes, Arimaspe, comas” (Lucan, Phars. III. 278-279). Descoperirile arheologice au confirmat scrierile autorilor antici, în Bulgaria de azi și în Ardeal mai ales, dar și în celelalte regiuni sud-est europene fiind descoperite nenumărate tezaure cu multe obiecte de aur, datate continuu din mileniile V-IV î. H. și până în vremurile istoriei scrise. Tot la
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
de azi sau Carpații. Eschil (525-455 î.H.) scrie: „nordul Traciei lângă Caucazul de lângă Istru”. Despre munții Caucaz de la nordul Dunării de jos ne vorbește B.P. Hașdău în lucrarea Istoria Critică a românilor, care citează nouă izvoare istorice și literare antice și medievale de-a lungul veacurilor XIII î.H - XII d.H. (Revista Noi Tracii, nr. 2, octombrie 1974 și nr.4 decembrie 1974). Pliniu amintește și de alte populații din stepele aflate la nordul Mării Negre și a Mării Caspice, având
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
de artă, un cer estetic În care Își află oglindă vigurosul arbore de apă, ca și neamurile aprige așezate de la izvoare până la vărsare. O cântă și Ovidiu, În „Tristiile” și „Ponticele” sale; Înainte de el, o cântă În liricele sale și anticul Pindar, din Theba; o preamărește și Pisandru, care ne informează că atenianul Heracles dorea să ajungă pe pământul istrian, În Sciția, să captureze cerboaica de aur, protectoarea Deltei și a Gurilor Dunării. Îi aduce laudă fertilității părintele epicului, Herodot. Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mai bine așa. În fața mea - orașul și pădurea se Împletesc R ă m ă ș i ț e l e z i d u l u i șerpuiesc printre zgârienori și magazine luxoase. În mijlocul străzilor imense, firul de cărămidă arată antic și foarte ciudat. Oamenii Însă nu par să Îl perceapă, nu par să simtă fiorii de a pășii de-a lungul istoriei. Privesc clădirile. Sutele de pietre memoriale c a r e f o r m e a z ă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
remarcabile asupra lumii și se bucura de apreciere, chiar daca uneori rămânem Întrebători și Îngândurați În fata lor. Simbolist, peisagist, portretist, realist magic, surrealist la urma urmelor, el a trecut prin viata lăsând o semnătură originala În arta secolului douăzeci. Tragediile antice și dramele teatrale din ziua de azi incită oamenii să plângă, să-și descarce preaplinul emoțiilor. Femeile se videază ușor, Își dau frâu liber sentimentelor, În timp ce bărbații se rețin. O mare EROARE de educație! Când, În preistorie, bărbații trebuiau să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
spectacolului total: muzică, teatru, coregrafie, plastică. Se cântă, se dansează, se declamă, se joacă ori se exersează pe orgă de lumini. Totul în regia și scenografia fluidă și mereu surprinzătoare concepute de Florence Lopez. Rimski-Korsakov, Astor Piazzolla, Scott Joplin, muzici antice ori șlagăre rock, folk, pop de ieri și de totdeauna sunt inserate în economia acestui nou tip de happening cu acea măsură ce-l absolvă deopotrivă de defectivități și surplusuri, dar și cu acea bunătate care vine, cred, dintr-un
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
summum de puncte țări, este dificil să selectezi doar câteva dintre ele sau să le ierarhizezi, fără să comiți nedreptăți. Cu toate riscurile, voi face o astfel de operațiune de cititor. Cartea este un survol cvasi-complet asupra scrierilor utopice, de la antici până la socialiștii de secol XIX, survol realizat cu acribie, cu spirit selectiv și analitic, bine documentat în literatura universală, dar și cu ancorarea în exegezele produse în ultimele două decenii în spațiul românesc. Primul capitol al volumului este o microistorie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
the "Petre Andrei" University of Iași. Among the main books he hâș published we mention: La Roumanie du communisme au post-communisme (1998), Meandrele democrației. Tranziția politică la români - Meanders of Democracy. Political transition în România (2002), Istoria ideilor politice de la antici la moderni - History of political ideas from the ancient to the modern(2002). Silvia BOCANCEA graduated from the Faculty of History at "Al. I. Cuza" University of Iași (1996) and hâș a master degree în Systems and local public policies
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
imediat respectiva soacră. Vedeți ce cuminței sunt ? Da, așa e: amândoi sunt niște juniori exemplari, care nu au spart până acum cu praștia decât patru geamuri de la etajul unu (cu parterul au terminat după ce văzuseră un reportaj tv despre balistele antice) și ecranul MegaVijănului când nu i-a lăsat Coryntina să vadă un thriller în preambulul căruia muriseră deja, împușcați sau ciopârțiți cu sabia Ninja, cel puțin 300 de oameni, fuseseră violate două minore, doi tipi semănând cu finlandezii câștigători ai
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
tiparului ajunge la forma convenabilă. Toate cărțile lui Constantin Țoiu, fie că este vorba de romane sau de scrieri memorialistice, au soliditatea lucrului bine făcut. Armonia frazei este impecabilă, referințele culturale foarte subtile, rod al frecventării cu asiduitate a operelor anticilor (nu lipsesc substanțialele citate în limba latină), dar și al sălilor de expoziție, se topesc firesc în substanța romanelor sale, argumentarea ideilor este bine articulată, personajele au consistență și identități ferme. Totul se scaldă în apele liniștite ale unui estetism
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
verset, departe de a-și asuma presupuneri negative și învechite despre întunecime, utilizează categoriile rasiale date ale narațiunii pentru a ilustra și preamări măreția iubirii lui Dumnezeu. El transformă ceea ce ar putea fi, justificat, perceput ca relicvă a unui bigotism antic într-o odă adusă iubirii lui Dumnezeu pentru sufletele pierdute. Astfel, Sfântul Grigorie trece de la conotațiile negative asociate cu pielea neagră la realitatea spirituală a stării de păcat a umanității și a mântuirii acordate de Dumnezeu<footnote Mark S.M. Scott
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Consultând cartea Termenii filozofiei grecești a lui Francis E. Peters, am considerat necesar a insera în debutul acestui capitol câteva explicații și interpretări date de acest autor cu referire la însemnătatea termenului dorință și unele sinonime ale acestuia, din filosofia antică. Astfel, partea deziderativă (epithymetikon)<footnote În versiunea românească a Republicii lui Platon, termenul e redat prin „partea apetentă a sufletului” (nota traducătorului - Dragan Stoianovici); cf. Francis E. Peters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, ediția a II-a revăzută
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
aplice la un text ce-l are sub ochi, tace ori răspunde cu anul și locul unde s'a născut autorul... La latinește, lucrul merge tot așa greu: rar candidat să poată tâlmăci limpede și cu accent proză sau hexametri antici; și examenul umanistic neputând fi o resurecție peste milenii și veacuri, un atavism literar cum îi zice Faguet, o repunere în valoare a frumuseților eterne gândite de cei cari mai credeau în muze, se împotmolește în nămol de morfologie și
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
văzut ca o carență, o nedesăvârșire, inaptitudine a unuia singur de a realiza totul, nu doar în termeni cantitativi, ci și în termeni calitativi; slăbiciune inerentă condiției umane.”<footnote Ibidem, p. 191. footnote> (c) ideea împrumutului de mijloace din știința antică a retoricii - „Apare aici, în teoria artistică a secolului al XV-lea mai ales, un echivoc, hrănit poate și de felul în care sursele retorice sunt adaptate la teoria picturii prin Alberti. Când acesta preia din teoria retorică antică ideea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
știința antică a retoricii - „Apare aici, în teoria artistică a secolului al XV-lea mai ales, un echivoc, hrănit poate și de felul în care sursele retorice sunt adaptate la teoria picturii prin Alberti. Când acesta preia din teoria retorică antică ideea diversității stilurilor și a dezirabilității, pentru retorul perfect, de a le stăpâni pe toate (s.n. - O.G.), el o transpune în sfera picturii, într-un context în care ideea unui stil personal e încă extrem de cețoasă, și o deplasează
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]