1,576 matches
-
dintre pacienții cu fragilitate au cel puțin o comorbiditate severă (26). 17.6. Terapia farmacologică în NSTE-ACS Terapia farmacologică și cea de revascularizare sunt cele două ramuri principale ale trata - mentului SCA. Terapia antitrombotică, atât cea antiagregantă, cât și cea anticoagulantă, sunt în centrul managementului medical în NSTE-ACS. La pacienții cu SCA, ghidul european-recomandă tratament dublu antiplachetar timp de 12 luni. Pe lângă bine cunoscutul acid acetilsalicilic, trebuie asociat și un inhibitor de receptor P2Y12. În ultima perioadă au fost introduși agenți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
investigarea specifică a acestei asocieri, cu atât mai mult a acestei asocieri la pacientul vârstnic, astfel încât utilizarea GPIs în asociere cu agenții plachetari noi la pacientul vârstnic necesită studii în viitor. Ghidul european recomandă ca toți pacienții să primească tratament anticoagulant suplimentar pe lângă cel dublu antiagregant. De asemenea, datorită raportului risc-beneficiu, prima recomandare este reprezentată de fondaparină, enoxaparină și, în caz de indisponibilitate, heparină sodică. Datele coroborate cu privire la efectul administrării inhibitorilor direcți de trombină la vârstnici sunt insuficiente. Este important de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
rar întâlnite la vârstnici, datorită probabil scăderii incidenței EI cu stafilococ auriu. Absența vegetațiilor sau prezența vegetațiilor de dimensiuni mai mici sunt mai frecvente la vârstnici (25). Dimensiunile mai reduse ale vegetațiilor s-ar datora tratamentului concomitent cu antiagregante și anticoagulante, dimi- nuării răspunsului inflamator, cât și scăderii factorilor hemostatici și a imunității, care reduc rata și eficiența formării vegetațiilor (26,27). Vegetațiile mai mici sau absente ar putea explica frecvența mai scăzută a manifestărilor vasculare, inclusiv a celor embolice, deși
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
o evoluție similară a bolii, dar cu funcție renală mai bună la sfârșitul tratamentului (37). 24.4.2. Terapia antitrombotică Bolnavii cu EI și complicații neurologice embolice în faza activă a EI nu au indicație de tratament antiagregant și/sau anticoagulant (2). La bolnavii care erau sub tratament antiagregant anterior apariției EI nu se recomandă întreruperea acestuia decât dacă apar sângerări majore. Bolnavii cu EI aflați sub tratament anticoagulant cronic au risc mare de sângerare intracraniană, iar anticoagularea se va continua
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
faza activă a EI nu au indicație de tratament antiagregant și/sau anticoagulant (2). La bolnavii care erau sub tratament antiagregant anterior apariției EI nu se recomandă întreruperea acestuia decât dacă apar sângerări majore. Bolnavii cu EI aflați sub tratament anticoagulant cronic au risc mare de sângerare intracraniană, iar anticoagularea se va continua doar dacă este strict indicată. La bolnavii cu EI care sunt sub tratament anticoagulant și care dezvoltă hemoragie intracraniană se va întrerupe tratamentul anticoagulant. Bolnavii cu EI care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
recomandă întreruperea acestuia decât dacă apar sângerări majore. Bolnavii cu EI aflați sub tratament anticoagulant cronic au risc mare de sângerare intracraniană, iar anticoagularea se va continua doar dacă este strict indicată. La bolnavii cu EI care sunt sub tratament anticoagulant și care dezvoltă hemoragie intracraniană se va întrerupe tratamentul anticoagulant. Bolnavii cu EI care fac un accident ischemic cerebral embolic fără hemoragie intracerebrală și care au indicație fermă de anticoagulare vor fi tratați cu heparină nefracționată timp de două săptămâni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
EI aflați sub tratament anticoagulant cronic au risc mare de sângerare intracraniană, iar anticoagularea se va continua doar dacă este strict indicată. La bolnavii cu EI care sunt sub tratament anticoagulant și care dezvoltă hemoragie intracraniană se va întrerupe tratamentul anticoagulant. Bolnavii cu EI care fac un accident ischemic cerebral embolic fără hemoragie intracerebrală și care au indicație fermă de anticoagulare vor fi tratați cu heparină nefracționată timp de două săptămâni, cu monitorizarea strictă a coagulării, și vor fi reevaluați ulterior
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
terapie antiplachetară (3). 19.2.1.1. Tratamentul antiagregant plachetar În funcție de raportul dintre riscul trombotic și cel hemoragic, după un IMA, un pacient vârstnic poate necesita unul sau două antigregante plachetare, sau chiar triplă terapie antitrombotică cu asocierea unui agent anticoagulant, atunci când de exemplu nu poate fi evitată implantarea unui stent farmacologic activ la un pacient cu fibrilație atrială. Aspirina crește riscul sângerărilor majore cu 60% față de placebo (4), iar dubla antiagregare plachetară cu aspirină și clopidogrel crește riscul de sângerare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
ani (10). În consecință, ticagrelorul poate fi o alternativă viabilă la clopidogrel pentru pre - venția secundară a evenimentelor ischemice post-IMA la vârstnicii cu risc trombotic crescut. 19.2.1.2. Tratamentul cu anticoagulante orale Odată cu înaintarea în vârstă, necesitatea tratamentului anticoagulant oral (ACO) devine mai frecventă în rândul populației, fibrilația atrială, protezele valvulare metalice și boala venoasă tromboembolică fiind entități cu prevalență mai mare în rândul seniorilor. În contextul IMA, adăugarea ACO la dubla terapie antiagregantă plachetară se impune cel mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
vârstnicii cu risc hemoragic crescut, experiența clinicii recomandă monitorizarea frecventă a hemogramei și a probelor de coagulare, cu menținerea unui INR cu valori la limita inferioară a intervalului tera - peutic (1,8-2). Vârstnicii și femeile necesită doze mai mici de anticoagulant pentru a atinge un INR terapeutic (2). La fel de importante sunt controlul strict al hipertensiunii arteriale (HTA) și prevenirea căderilor accidentale. Noile ACO necesită validări în studii viitoare la această categorie de pacienți, dozele mici de dabigatran (220 mg zilnic) fiind
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
rezervă cardiacă scăzută și risc hemoragic crescut (care crește intrinsec cu vârsta), ceea ce implicit înseamnă o incidență mai mare a complicațiilor de tipul hemoragiei majore, mai ales în condițiile în care procedurile de revascularizare miocardică se desfășoară obligatoriu sub tratament anticoagulant și antiagre- gant (3,8). Pe de altă parte, ateroscleroza vârstnicului reprezintă o provocare pentru inter - vențiile percutane. Ateroscleroza aortei și a vaselor periferice, creșterea gradului de rigiditate și tortuozitate a arterelor periferice fac abordul procedural dificil și cu risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
mici decât în cazul pacienților mai tineri. Persoanele peste 75 de ani au o incidență ridicată a bolii renale în stadii avansate care, suprapusă peste riscul hemoragic ce crește direct proporțional cu înaintarea în vârstă, face ca terapia antiagregantă și anticoagulantă primită în timpul procedurilor de revascularizare (în special cu eliminare renală) să fie de multe ori supradozată. Astfel cresc riscul și rata complicațiilor hemoragice, ce atrag după sine un prognostic nefavorabil. Șocul cardiogen, o complicație redutabilă a infarctului miocardic acut (IMA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
rezultă din concluziile registrului GRACE și ale trialelor OASIS-5 și ACUITY (21). În totalitate, incidența raportată a hemoragiilor majore în cadrul diverselor registre ce au investigat pacienți cu SCA variază între 2% și 9% și depinde în mare parte de tratamentul anticoagulant și metodele invazive de revascularizare. Factorii predictivi, larg acceptați astăzi pentru acest tip de complicații, includ vârsta avansată, sexul feminin, istoricul de hemoragie, boala renală cronică (clearance de creatinină < 60 ml/min), diabetul zaharat (DZ), folosirea PCI și a inhibitorilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
renale, ce reprezintă alt factor de risc independent și puternic ce predispune și crește riscul la acest tip de complicații. Nu în ultimul rând, incidența fibrilației atriale, cu risc cel puțin mediu de AVC (CHA2DS2-VASC ≥ 1) și care necesită tratament anticoagulant oral (ACO) pe termen indefinit, este considerabil mai mare la vârstnicul cu boală cardiacă ische mică, candidat pentru revascularizare. Rezultă creșterea considerabilă a riscului de hemoragie prin asocierea tratamentului ACO la dubla antiagregare plachetară recomandată (5). În aceste condiții, există
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
aceste categorii, și în special la cei ce se prezintă cu SCA, se recomandă a se avea în vedere că tendința este de supradozare a terapiei a nticoagulante, în condițiile în care nu se efectuează o ajustare corectă a medicației anticoagulante și antiagregante conform recomandărilor în funcție de vârstă, greutate și clearance de creatinină (CRUSADE registry) (8):scurtarea duratei administrării terapiei anticoagulante fără o justificare fermă (în special la cei revascularizați prin PCI fără alte complicații ischemice peri- sau postprocedurale la care anticoagulantul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
că tendința este de supradozare a terapiei a nticoagulante, în condițiile în care nu se efectuează o ajustare corectă a medicației anticoagulante și antiagregante conform recomandărilor în funcție de vârstă, greutate și clearance de creatinină (CRUSADE registry) (8):scurtarea duratei administrării terapiei anticoagulante fără o justificare fermă (în special la cei revascularizați prin PCI fără alte complicații ischemice peri- sau postprocedurale la care anticoagulantul se recomandă maxim 24 de ore posprocedural) (26);evitarea anumitor terapii (heparine fracționate, inhibitori de glicoproteină IIb/IIIa) care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
anticoagulante și antiagregante conform recomandărilor în funcție de vârstă, greutate și clearance de creatinină (CRUSADE registry) (8):scurtarea duratei administrării terapiei anticoagulante fără o justificare fermă (în special la cei revascularizați prin PCI fără alte complicații ischemice peri- sau postprocedurale la care anticoagulantul se recomandă maxim 24 de ore posprocedural) (26);evitarea anumitor terapii (heparine fracționate, inhibitori de glicoproteină IIb/IIIa) care au demonstrat un risc crescut de sângerare la aceste categorii și înlocuirea lor cu terapii mai sigure din acest punct de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
dispariție a sindroului de venă cavă superioară este un semn cert de repermeabilizare a trnchiului venos cav superior. Repermeabilizarea venei ave superioare se poate pune în evidență prin flebografie. După obținerea permeabilității pentru a preveni retrombozarea se va institui tratamentul anticoagulant cu heparină ce poate fi continuat cu anticoagulante pe cale orală [7]. În cazurile cu tumori maligne tratamentul anticoagulant se va face după ce s-au aplicat metodele invazive de diagnostic. S-a recomandat începerea tratamentului antcoagulant odată cu inițierea tratamentului citostatic datorită
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Repermeabilizarea venei ave superioare se poate pune în evidență prin flebografie. După obținerea permeabilității pentru a preveni retrombozarea se va institui tratamentul anticoagulant cu heparină ce poate fi continuat cu anticoagulante pe cale orală [7]. În cazurile cu tumori maligne tratamentul anticoagulant se va face după ce s-au aplicat metodele invazive de diagnostic. S-a recomandat începerea tratamentului antcoagulant odată cu inițierea tratamentului citostatic datorită riscului de embolizare tumorală [1]. Stentarea venei cave superioare După Florina Pinte - stentarea venei cave superioare are următoarele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
să înlăture sau să minimalizeze pe o perioadă de timp efectul gravitațional, fiind necesare evaluări periodice. TRATAMENTUL INSUFICIENȚEI VENOASE CRONICE Insuficiența venoasă cronică beneficiază de tratament medical, intervențional și chirurgical. Tratamentul medical Tratamentul medical este postural, compresiv, antiagregant plachetar și anticoagulant septic) în situații bine definite, în special în cele cu potențial de recidivă și/sau embolizare), precum și tratamentul medical al complicațiilor (ulcere venoase, dermatite, eczeme etc.). Drenajul postural este necesar în toate cazurile, în special la care este asociat edemul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
temporară (clamparea venelor) cu instrumente atraumatice, - manevre blânde, delicate în manipularea venelor pentru evitarea microtraumatismelor pe pereții venoși generatoare de tromboze, - respectarea - conservarea capitalului venos neafectat de procesul patologic în vederea unei eventuale utilizări ulterioare, - indicarea și utilizarea corectă a tratamentului anticoagulant perioperator, a manipulării lichidiene și farmacologice a echilibrului fluido-coagulant. Se utilizează mai multe procedee chirurgicale, pacientul fiind în anestezie peridurală, rahidiană sau generală, în poziție Trendelenburg pentru combaterea stazei venoase în timpul intervenției chirurgicale. 1. Safenectomia prin procedeul Terrier-Algave este o
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
se poate repeta de câteva ori pînă la dispariția tromboflebitei acute superficiale. Anticoagularea nu este indicată de rutină. În cazul implicării în procesul flebitic a joncțiunii safeno-femurale sau a comunicantei safenă mare - femurală profundă din canalul Hunter, se administrează tratament anticoagulant după schemele prezentate în secțiunea trombozei venoase profunde. Tratamentul chirurgical rămâne indicat pentru flebitele supurate când sunt necesare incizii de degajare și evacuare a unor eventuale abcese. Dacă TFS sunt secundare prezenței prelungite a unor catetere este necesară extragerea acestora
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
cardiacă 6. hipertensiune arterială 7. varice hidrostatice 8. TVP în antecedente 9. obezitate 10. septicemie 11. sindrom nefrotic 12. anticoncepționale orale și tratament cu estrogeni 13. sarcină și puerperiu 14. fumat 15. hipercoagulabilitate sanguină 16. anticorpi antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici și anticoagulantul lupic) incidența TVP crescând dacă se asociază mai mulți factori de risc. Tromboza venoasă profundă debutează, de obicei, la nivelul locurilor în care circulația sanguină venoasă este încetinită (saculele valvulelor, sinusurile venoase ale solearilor) sub formă de tromboză de depunere
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
trombozele arteriale paradoxale întâlnite în cazul tratamentului cu UFH. În momentul actual există pe piață diferite preparate de HGMM: dalteparina sodică, enoxaparina, nadroparina calcică, reviparina sodică, tinzaparina care se administrează în doze individualizate pentru fiecare pacient. Ele oferă un răspuns anticoagulant mult mai consistent și predictiv și se administrează subcutan fără a mai fi nevoie de controlul APTT. Avantajul major al administrării de HGMM este posibilitatea tratării TVP ambulator, studiile existente indicând un raport cost-beneficiu favorabil beneficiului, fiind preferate de pacienți
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
în cursul nașterii etc. De aceea, astăzi, antivitaminele K sunt utilizate din ce în ce mai rar pentru profilaxia TVP, la bolnavii cu deficiențe ereditare ale factorilor de coagulare cu TVP recurente, la pacienții cu TVP recurente idiopatice. Pacienții care au contraindicații de administrare anticoagulantelor pot beneficia de o profilaxie a TVP cu Dextran 40, administrat inițial intraoperator, apoi continuându-se până la 500-1000 ml Dextran 40 în decurs de 2-6 ore, timp de 4-5 zile postoperator sau chiar mai mult. Efectele adverse ale administrării de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]