977 matches
-
pentru moment, atât victimelor, cât și persecutorilor. Potrivit acestei logici, încercarea martiriului este cea care îi separă cel mai bine pe sfinți de păcătoși, hărăzindu‑i pe cei dintâi raiului, iar pe ceilalți, iadului. Întrucât recapitulează întreaga istorie a apostaziei, Anticristul lucrează, la rândul său, în cadrul planului divin și, prin urmare, spre folosul Bisericii (28, 4): „În fiara ce va să vină se vor recapitula toate nedreptățile și toate vicleniile (recapitulatio universae iniquitatis et omnis doli), așa încât toată vlaga apostaziei, revărsându
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
apoi pe cei trei tineri evrei, Anania, Azaria, Misael, care, prin refuzul de a se închina idolului, prefigurează situația martirilor creștini. Ei sunt profeții trecuți prin „încercarea focului”. Ultima parte a micromonografiei (V, 30, 1‑30, 4) este consacrată numelui Anticristului. Iată planul secțiunii: 1) contestarea cifrei 616 pe care unii o atribuie Anticristului (30, 1) - contra argumente: a) varianta 666 se regăsește în cele mai vechi manuscrise ale Apocalipsei; b) dispunem chiar de mărturii din partea celor care l‑au cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a se închina idolului, prefigurează situația martirilor creștini. Ei sunt profeții trecuți prin „încercarea focului”. Ultima parte a micromonografiei (V, 30, 1‑30, 4) este consacrată numelui Anticristului. Iată planul secțiunii: 1) contestarea cifrei 616 pe care unii o atribuie Anticristului (30, 1) - contra argumente: a) varianta 666 se regăsește în cele mai vechi manuscrise ale Apocalipsei; b) dispunem chiar de mărturii din partea celor care l‑au cunoscut direct pe Ioan; toate aceste mărturii susțin varianta 666; c) testul logic confirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai vechi manuscrise ale Apocalipsei; b) dispunem chiar de mărturii din partea celor care l‑au cunoscut direct pe Ioan; toate aceste mărturii susțin varianta 666; c) testul logic confirmă, la rândul său, autenticitatea cifrei 666; pentru ca recapitularea răului împlinită în Anticrist să fie completă, este nevoie de un 6, simbol al imperfecțiunii, pentru fiecare fragment al istoriei: început, cuprins și sfârșit; d) eroarea se datorează unei greșeli de transcriere (i în loc de x). 2) există două categorii de rătăciți: a) naivii: cei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vor ieși de trei ori în pierdere: - prin însăși ignoranța lor, „căci se îndepărtează de la adevăr”; - vor fi pedepsiți în virtutea faptului că cel care îndepărtează sau adaugă ceva din Scriptură va fi blestemat; - nu îl vor recunoaște niciodată pe adevăratul Anticrist. 3) Avertisment final: așteptarea divizării Imperiului Roman în zece regate (30, 2). 4) Anticristul se va naște din tribul lui Dan (30, 2). 5) Numele nu este atât de important (30, 3‑4); Irineu propune trei variante: Euanthas, Lateinos, Teitan
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de la adevăr”; - vor fi pedepsiți în virtutea faptului că cel care îndepărtează sau adaugă ceva din Scriptură va fi blestemat; - nu îl vor recunoaște niciodată pe adevăratul Anticrist. 3) Avertisment final: așteptarea divizării Imperiului Roman în zece regate (30, 2). 4) Anticristul se va naște din tribul lui Dan (30, 2). 5) Numele nu este atât de important (30, 3‑4); Irineu propune trei variante: Euanthas, Lateinos, Teitan, refuzând să se pronunțe asupra autenticității lor. 6) Domnia Anticristului va dura trei ani
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
regate (30, 2). 4) Anticristul se va naște din tribul lui Dan (30, 2). 5) Numele nu este atât de important (30, 3‑4); Irineu propune trei variante: Euanthas, Lateinos, Teitan, refuzând să se pronunțe asupra autenticității lor. 6) Domnia Anticristului va dura trei ani și șase luni, la capătul cărora va fi aruncat de Cristos în „iezerul de foc și de pucioasă”. Apoi va începe „cea de‑a șaptea zi a săptămânii milenare”. O dezvoltare a acestei prezentări schematice se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fi aruncat de Cristos în „iezerul de foc și de pucioasă”. Apoi va începe „cea de‑a șaptea zi a săptămânii milenare”. O dezvoltare a acestei prezentări schematice se impune. Unul dintre punctele majore de interes, în ceea ce privește datele „biografice” ale Anticristului, este identificarea numelui său. După cum știm, atât grecii, cât și romanii foloseau literele pentru a calcula, fapt care permitea diferiților interpreți să stabilească corespondențe între numărul 666, transmis de Apoc. 13,18 și numele posibil al tiranului eshatologic. Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să stabilească corespondențe între numărul 666, transmis de Apoc. 13,18 și numele posibil al tiranului eshatologic. Înainte de a aborda acest subiect delicat, Irineu dorește să elimine opinia - falsă, în ochii săi, dar foarte răspândită, se pare - potrivit căreia numărul Anticristului nu ar fi 666, ci 616. El pare să acorde o importanță deosebită acestei dezbateri. Într‑adevăr, dacă acceptăm varianta 616, prezentă într‑un anumit număr de manuscrise ale Apocalipsei, întregul eșafodaj anticristologic al exegetului se năruie; criteriul principal, al
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nici nu ar fi capabili de aceasta). Ceilalți, dimpotrivă, construiesc tot felul de teorii și avansează un număr de ipoteze vătămătoare nu doar pentru ei, ci mai ales pentru semenii lor. Tentativa lor orgolioasă de a determina numele exact al Anticristului riscă să îi coste propria mântuire. Ei sunt integrați din oficiu, de Irineu, în categoria falșilor profeți sau a falșilor exegeți: Toți cei care numai de dragul faimei deșarte hotărăsc nume conținând acest număr greșit, susținând sus și tare că numele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cel care adaugă sau îndepărtează ceva din Scriptură va primi pedeapsă deloc neînsemnată, în chip necesar lucrul e valabil și pentru unii ca aceștia. Urmează o a treia primejdie, pentru cei ce‑și închipuie, fără nici un temei, că știu numele [Anticristului]! Dacă ei au în minte un nume și acela va veni sub alt nume, atunci foarte ușor vor putea fi trași pe sfoară, [întrucât vor crede] că încă n‑a venit cel de care le este lor teamă (V, 30
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ei au în minte un nume și acela va veni sub alt nume, atunci foarte ușor vor putea fi trași pe sfoară, [întrucât vor crede] că încă n‑a venit cel de care le este lor teamă (V, 30, 1). Anticristul va purta un nume, ca orice ființă omenească. Exegeții vanitoși de care vorbește Irineu propun însă o serie de nume, fapt care, în loc să simplifice, complică și mai tare lucrurile. Diversitatea ipotezelor contradictorii atrage prudența, chiar neîncrederea exegetului, căci ea amintește
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
17,8) ca și cum nici n‑ar fi, nici numele nu i‑a fost rostit. Căci nu se poate rosti numele a ceva ce nu este” (V, 30, 4). Descoperindu‑i numărul, Duhul oferă credincioșilor posibilitatea de a‑l recunoaște pe Anticrist. Ascunzând numele exact al acestuia, el scurtează aprioric durata domniei sale pe pământ. Așa cum am văzut, Irineu invocă fragmentul din Apoc. care vorbește tocmai despre caracterul efemer al domniei fiarei marine. Aceasta „este ca și cum nu ar fi”. Din acest motiv el
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
am văzut, Irineu invocă fragmentul din Apoc. care vorbește tocmai despre caracterul efemer al domniei fiarei marine. Aceasta „este ca și cum nu ar fi”. Din acest motiv el nu primește nume de la Duhul Sfânt, izvor al Vieții, autor al Cărții Vieții. Anticristul „este” inexistentul însuși, o „realitate” paradoxală, în același timp iluzorie și inconsistentă (pentru un materialist, precum Irineu, lipsa numelui denotă o lipsă de substanță ontologică). Monografia anticristologică se încheie prin această stranie aporie: Anticristul va veni pe pământ sub forma
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
al Vieții, autor al Cărții Vieții. Anticristul „este” inexistentul însuși, o „realitate” paradoxală, în același timp iluzorie și inconsistentă (pentru un materialist, precum Irineu, lipsa numelui denotă o lipsă de substanță ontologică). Monografia anticristologică se încheie prin această stranie aporie: Anticristul va veni pe pământ sub forma unui inexistent efemer și fără nume. Pe scurt, el va fi încarnarea Nenumitului. În 30, 2 Irineu sintetizează datele neîndoielnice și pertinente oferite de Scriptură, care servesc la recunoașterea Anticristului: numărul 666; fărâmițarea Imperiului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
prin această stranie aporie: Anticristul va veni pe pământ sub forma unui inexistent efemer și fără nume. Pe scurt, el va fi încarnarea Nenumitului. În 30, 2 Irineu sintetizează datele neîndoielnice și pertinente oferite de Scriptură, care servesc la recunoașterea Anticristului: numărul 666; fărâmițarea Imperiului (Roman) în zece regate mici; apariția unui uzurpator; Anticristul este originar din tribul lui Dan. Cel de‑al patrulea punct reprezintă un element cu totul nou în raport cu tradiția anterioară. Irineu face, încă o dată primul, sinteza între
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
efemer și fără nume. Pe scurt, el va fi încarnarea Nenumitului. În 30, 2 Irineu sintetizează datele neîndoielnice și pertinente oferite de Scriptură, care servesc la recunoașterea Anticristului: numărul 666; fărâmițarea Imperiului (Roman) în zece regate mici; apariția unui uzurpator; Anticristul este originar din tribul lui Dan. Cel de‑al patrulea punct reprezintă un element cu totul nou în raport cu tradiția anterioară. Irineu face, încă o dată primul, sinteza între figura tiranului eshatologic și figura falsului mesia evreu. Anticristul zugrăvit de el va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mici; apariția unui uzurpator; Anticristul este originar din tribul lui Dan. Cel de‑al patrulea punct reprezintă un element cu totul nou în raport cu tradiția anterioară. Irineu face, încă o dată primul, sinteza între figura tiranului eshatologic și figura falsului mesia evreu. Anticristul zugrăvit de el va cuceri Ierusalimul, simulând, într‑o primă fază, protejarea coreligionarilor săi, după care va pustii lumea. Exegetul invocă, drept unică mărturie scripturistică, Ier. 8,16, făcând aluzie la omiterea lui Dan de pe lista triburilor din capitolul 7
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lista triburilor din capitolul 7 al Apoc. (vv. 5‑8). Într‑un articol din 1995, „Antichrist from the tribe of Dan”, C.E. Hill analizează constituirea, în mediile creștine, a tradiției care vorbește despre tribul lui Dan ca loc al nașterii Anticristului. Cercetătorul american consideră că apariția mitului în secolul al II‑lea nu este deloc întâmplătoare. Într‑adevăr, conflictul între evrei și creștini, între Sinagogă și Biserică ajunge la apogeu în această epocă. Un rol important a fost jucat aici de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
iudeilor, care va veni la sfârșitul veacurilor. Credința în acești doi mesia opuși, adversari, va marca, într‑o anumită măsură, cristologia secolului al II‑lea. Plecând de la aceasta, o altă teorie, complementară, ia naștere, în mod firesc: cea a doi anticriști, unul iudeu, celălalt păgân. Commodian, de altfel, îi va distinge ca atare. În cazul lui Irineu, și ulterior al lui Hipolit, aceștia se contopesc într‑un singur și unic personaj . Dacă Anticristul este iudeu, înseamnă că el trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ia naștere, în mod firesc: cea a doi anticriști, unul iudeu, celălalt păgân. Commodian, de altfel, îi va distinge ca atare. În cazul lui Irineu, și ulterior al lui Hipolit, aceștia se contopesc într‑un singur și unic personaj . Dacă Anticristul este iudeu, înseamnă că el trebuie să se nască în sânul unuia din cele douăsprezece triburi. Fără să ezite - ceea ce arată că există deja o tradiție pe care se întemeiază - Irineu invocă tribul lui Dan, aducând ca dovezi capitale Ier
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
această interpretare, au schimbat radical semnificația profeției și au făcut din Dan tribul de origine al lui anti‑mesia. Această răsturnare a fost favorizată - rezumăm - de concepția lui Marcion despre cei doi mesia, precum și de prefigurarea concepției despre cei doi anticriști, din care unul va fi iudeu. Revolta lui Bar Kokhba a avut, la rândul său, un rol hotărâtor în configurarea mitului nostru, cu puternică semnificație antiiudaică, în mediile creștine din Asia Mică. Această revoltă a ascuțit până la o nemărginită ură
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o persecuție sângeroasă din partea celor dintâi, pe toată durata ostilităților. Foarte semnificativ în acest sens este faptul că anumite trăsături ale portretului conducătorului revoltei, realizat de Eusebiu al Cezareii (HE, IV 6, 1‑2) se regăsesc ca atare în descrierea Anticristului prezentată de Irineu în Adu. haer. (V, 25‑30). O altă mărturie creștină este Apocalipsa lui Petru, despre care am vorbit deja în primul capitol al acestei lucrări. „Bar Kokhba”, notează C.E. Hill, „did not prove to be the final
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Christian reflection on the matter”. Inscripțiile de pe monedele bătute între 132 și 135 în Palestina confirmă clar pretențiile mesianice ale personajului: „anul I al mântuirii lui Israel” etc. Cu acest ultim element încheiem analiza descrierii pe care Irineu o face Anticristului, pentru a ne ocupa de semnificația și funcția sa teologică. Funcția teologică a mitului la Irineu Între 26, 2 și 28, 2, capitole rămase până în prezent în afara analizei noastre, Irineu face o lungă și semnificativă digresiune în legătură cu activitatea diavolului după
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și funcția sa teologică. Funcția teologică a mitului la Irineu Între 26, 2 și 28, 2, capitole rămase până în prezent în afara analizei noastre, Irineu face o lungă și semnificativă digresiune în legătură cu activitatea diavolului după întrupare și Judecata de Apoi. Figura Anticristului dobândește o dimensiune explicit teologică, proprie episcopului Lyonului. Altfel spus, acesta ne furnizează cheia înțelegerii prezenței acestui motiv în cartea a V‑a a tratatului său. Referatul demonologic debutează cu un citat din Matei (25,41): „Atunci [Isus] va zice
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]