916 matches
-
formați că militanți precede cu câțiva ani revoluția din 1917. Constituirea să În model internațional este legată În primul rând de organizarea Internaționalei a III-a (școală Kominternului) pentru militanții partidelor afiliate, apoi de „denazificarea” prizonierilor de război În „școlile antifasciste”, si de pregătirea, după 1945, În țările aflate sub ocupație sovietică, de cadre pentru administrațiile epurate. Condițiile de constituire a acestui model de școală internațională, difuzarea să În mai multe țări, precum și condițiile recunoașterii sale academice, introducerea studiului științelor sociale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
armate” ale clasei muncitoare. Constituite inițial că secțiuni ale Armatei Roșii (Institutul Profesorilor Roșii sau Școală Komsomolului, care funcționase Într-o școală de trăgători de elită), școlile Kominternului asiguraseră În timpul celui de-al doilea război mondial baza logistică a „școlilor antifasciste”: cursurile, organizate În lagăre, erau destinate prizonierilor de război, constituind o primă „pepiniera de cadre” pentru administrația țărilor eliberate și În același timp ocupate după 1945, alături de rețeaua propriu-zisă a partidelor comuniste naționale. Originile școlii leniniste. O cronologie comună Căutarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Kominternului (ale Internaționalei a III-a), subordonate unei școli centrale ce purta numele lui Lenin, separate de rețeaua școlilor PCUS, care erau integrate sistemului de Învătământ sovietic. Partidele comuniste importante, precum KPD, aveau propriile școli. Trebuie menționate aici și școlile antifasciste că structuri intermediare, care au existat În perioada celui de-al doilea război mondial, care au funcționat la Început În paralel cu școlile Kominternului, până la dizolvarea acestuia (1943). Corpul didactic era același cu al școlilor de partid și ele au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1945 până În 1989, În toate țările unde partidele comuniste au fost la putere, școlile de partid au devenit parte integrantă a sistemelor naționale de pregătire a cadrelor de conducere din aceste țări. Micile secții naționale ale școlilor Kominternului și „școlile antifasciste” improvizate au fost Înlocuite În doar câțiva ani printr-o Întreaga rețea școlară diversificata atât pe orizontală, cât și pe verticală, având raporturi strânse cu facultățile de științe sociale din universitățile de stat. De la cultura proletara la universitatea de partid
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
constituirii Comitetului Național al Germaniei Libere (Nationalkomitee Freies Deutschland) din soldați și ofițeri prizonieri. Cursanții deprindeau de asemenea proceduri artizanale de fabricare a manifestelor În ilegalitate, cursuri la care era interzisă luarea de notițe, totul trebuind să fie memorat. Școlile antifasciste În perioada celui de-al doilea război mondial, structurile de Învătământ ale Kominternului au fost mobilizate la o muncă politică de masă, jucând un rol considerabil În dezarmarea ideologică și morală a adversarului, În deturnarea membrilor organizațiilor din statul național-socialist
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
masă, jucând un rol considerabil În dezarmarea ideologică și morală a adversarului, În deturnarea membrilor organizațiilor din statul național-socialist și În pregătirea cadrelor viitoarelor forțe de ocupație, denumite „de eliberare națională”. Constituite la câteva luni după Începutul războiului că școli antifasciste, ele aveau o poziție strategică de prim ordin În perioada de tranziție a ultimelor campanii de război și În definirea proiectelor politice la scară lumii divizate. Din primul an de război, a fost pus În funcțiune În URSS un program
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lucru. Facultatea de istorie era compusă din trei catedre, istoria ȘED, a PCUS și a mișcării muncitorești internaționale; se pregătea sărbătorirea centenarului lui Thaelmann și era proclamata Înrădăcinarea În istoria partidului, În tradițiile revoluționare continuitatea luptei KPD și a rezistenței antifasciste. Facultatea de filosofie cuprindea catedrele de filosofie marxist-leninistă, de politică culturală a ȘED și de comunism științific; tocmai se Încheiaseră festivitățile unei alte aniversări, cea a 165 de ani de la nașterea lui Engels; corpul didactic Își revendică răspunderea pentru viziunea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
universitățile. Cursurile propuneau noțiuni de bază de istorie materialista, aplicate schimbărilor democratice și antiimperialiste din agricultură și industrie În Germania, raporturilor politice internaționale după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, vieții culturale contemporane, politicii față de intelectuali și reformei democratice antifasciste a Învățământului (cf. Krönig, Müller, 1994, pp. 186-187). În cursul primilor ani, atmosfera acestor cursuri era mai degrabă destinsa, iar discuțiile critice frecvente. Un examen parțial (Zwischenprüfung) a fost introdus În 1948 pentru disciplină „Probleme sociale și politice ale prezentului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cadrele fuseseră pregătite la grămadă la școala de partid. Frieda Urbino, traducătoare a lui Lenin În germană, era unul dintre exemplele date. Mulți dintre ei aveau cunoștințe solide de limba rusă, alții puteau să-și revendice un statut de rezistent antifascist (antifaschistische Widerstandskämpfer), pentru că fuseseră În lagărele de concentrare, În emigrație sau luptaseră În războiul din Spania. Primul corp didactic al celor trei facultăți era compus din șapte profesori (dintre care două femei) și patru asistenți. Erau 56 de cadre didactice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Wolf făcuse studii de istorie la Universitatea din Berlin; angajată politic la sfarsitul studiilor (1922), a aderat la KPD În 1930, pentru a emigra doi ani mai târziu În URSS. În timpul războiului, a făcut parte din corpul didactic al „școlilor antifasciste”. Revenită În 1948 În Germania, a fost funcționara la Ministerul Învățământului, Înainte de a se integra În aparatul Comitetului Central al ȘED, căruia i-a devenit membru supleant În 1954, titularizata În 1958. Lucrările sale de istoric al mișcării muncitorești și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Parteihochschule, nu era, după părerea Elsei Ț., decat manifestarea intenției lui de a deveni rector. N-a obținut În cele din urmă decât un post de consilier pentru poliție În senatul Berlinului, «tocmai el care se laudă Înainte cu activitatea antifascista a tatălui său...» P., fost responsabil al serviciilor de cadre la conducerea orașului Berlin, insistă pe faptul că «totul avea loc În cadrul unui stat În care crezusem cu toții, Împreună cu care crescuserăm cu toții». Dacă astăzi este mulțumit să afle despre succesul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ultimul prim-ministru comunist Înainte de alegerile libere din 1990, avea parcursul unui cadru de conducere al RDG: născut În 1928 Într-o familie de muncitori, tânăr combatant În ultimele luni ale războiului, prizonier În Uniunea Sovietică convertit Într-o «școală antifascista», având o activitate profesională de muncitor, urmase studiile de partid la Scoala Superioară a Komsomolului de la Moscova și la Parteihochschule Karl Marx din Berlin, dar avea și studii de economie (la Hochschule für Ökonomie) și un doctorat la Universitatea Humboldt
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
săi un reputat critic și istoric literar. Cu toate acestea, intelectualii și scriitorii au lăsat treptat locul, În majoritatea cazurilor, politicienilor profesioniști, rămânând prezenți doar În câmpul mediatic, acolo unde dicursul lor continuă să fie politizat. Referințele ritualizate la rezistență antifascista și la solidaritatea muncitoreasca Împotriva exploatării și a imperialismului au fost discreditate, Într-un prim moment, drept discursuri de justificare a dictaturi și represiunii. Un nou ethos democratic și liberal s-a constituit după prăbușirea regimurilor autoritare ale imperiului sovietic
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și la destrămarea clubului austriac. Reînființat după război, În 1947, Clubul german s-a scindat doi ani mai tarziu, din inițiativa unui grup minoritar al scriitorilor din Vest care și-au acuzat colegii din Est că pretind la monopolul rezistenței antifasciste. Scindarea a fost determinată de resentimentele acumulate Între minoritatea scriitorilor reîntorși din exil și majoritatea celor care rămăseseră pe perioada războiului În Germania nazistă. Istoria avea să se repete după 1989, dar În sens invers: scriitorii-disidenți, membri ai Clubului din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un „exil” al scriitorilor din RDG refugiați În RFG și nici de o „emigrație” (În germană i se aplică termenul specific de Übersiedlung, căruia În română i-ar putea corespunde cel de „reașezare”), aceasta se datorează și faptului că exilul antifascist este singurul care beneficiază de un consens intelectual. O demonstrează cel mai bine istoria PEN-Cluburilor germane, menținerea până azi a unui PEN-Club al scriitorilor germani din exil, la care au aderat nu demult unii foști scriitori disidenți care nu au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
orientarea unui număr Însemnat dintre discipolii săi către extremă dreaptă, Nae Ionescu reprezenta Incarnarea râului istoric absolut pe care regimul comunism pretindea că reușise să-l extirpe. Denunțând efectele perverse ale unei cenzuri care, desi revendicându-se dintr-o tradiție antifascista, făcuse imposibilă o adevarată abordare critică a trecutului, Voicu demonstrează complicitatea dintre foștii cenzori și noii adepți. El compară principalele figuri retorice ale discursului apologetic asupra lui Nae Ionescu În anii ’90 cu cel din anii ’30 și ’40 și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Printre cei 13 scriitori din Est, 11 erau exilați de foarte mult timp. Cazul lui Johannes Tralow este citat că exemplar pentru incompatibilitatea politică dintre scriitorii germani ai anilor 1950: bavarez, ales În prezidiul PEN-Est-Vest sub conducerea lui Bertold Brecht, antifascist radical fără a fi comunist, ostracizat În Vest și constrîns În final să se mute În Est În anii 1960, unde i s-au publicat operele, n-a fost redescoperit În Vest decît după 1990; cf. Dieckmann (1996, pp. 42-54
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Rusă - 29.VII.2000, Moscova), istoric literar. Este fiul lui Nicolae Romanenco, învățător. A absolvit liceul din Comrat (1922) și Școala Politehnică Superioară din Timișoara (1927). A fost inginer electrician la București și Ploiești (1928-1940). În tinerețe participă la mișcarea antifascistă și face propagandă comunistă, fiind membru al Partidului Comunist Român din 1934, redactează publicații periodice ilegale, traduce din Karl Marx și Friedrich Engels. Între 1942 și 1948 activează ca redactor la ziarele „Înainte” și „Graiul nou”, editate în limba română
ROMANENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289308_a_290637]
-
de Robert Louis Stevenson. S-a remarcat, de asemenea, ca o perseverentă luptătoare pentru emanciparea femeii (în 1923, ca delegată la Societatea Națiunilor și în Biroul Internațional al Muncii, va susține cu ardoare principii feministe) și ca o lucidă militantă antifascistă (din 1936 este secretară a Comitetului Național Permanent pentru Pace, al cărui președinte de onoare era Nicolae Titulescu). Debutează în 1890, cu poezii, semnate Izabela Andrei, la „Școala nouă” din Roman, alături de G. Ibrăileanu ș.a., dar își începe cariera de
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
anterioare Războiului, și a propaga, pe toate căile, ideea că fascismul a urmărit, în primul rînd, distrugerea comunismului, care i-a fost un fel de rival istoric. Beneficiul propagandistic a fost imens. Furet merge pînă la a afirma că obsesia antifascistă a făcut dificilă analiza regimurilor comuniste! încă și astăzi unele istorii ale Estului continuă să împartă ideologiile și politicile antebelice în comuniste și fasciste. Acest maniheism e rodul - iată alt element - al excepționalei eficacități dovedite de comuniști în materie de
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
istoria, care se arătase binevoitoare cu el, se dovedește a fi necruțătoare. P. voia să continue această cronică și a lăsat în manuscris un număr de pagini care urmăresc destinul personajului central, Paul Ștefan. Acesta e arestat, întâi, pentru acțiuni antifasciste, apoi din nou, după 23 august 1944, din cauza bănuielii că, sub un nume de împrumut, a atacat Uniunea Sovietică. O confuzie de nume care îl duce în închisoare. Prozatorul intenționa să se întoarcă la destinul protagonistului din Delirul după publicarea
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Pogonat, Noul director al Teatrului Național din Iași, „Ziua”, 1933, 339; Interview prin surprindere, „Opinia”, 1936, 8 741; G. Pascu, Emil Serghie, „Cetatea Moldovei”, 1940, 7; Petre Pandrea, Rememorări, MOT, 1945, 58; Straje, Dicț. pseud., 645; O pagină din lupta antifascistă în 1937, RL, 1975, 52; Petre Pascu, Emil Serghie, RL, 1977, 6; Massoff, Teatr. rom., VII, 163, 211, 295; Leon, Umbre, IV, 223-232; Maftei, Personalități, V, 236-238; Teodorescu-Braniște, Presă și lit., II, 175; N. Carandino, Nopți albe și zile negre
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
prozatoare, aceeași cu personajul feminin principal. Asemănătoare psihic cu Diana Slavu, dar de condiție socială diferită și purtătoare a unui mesaj conjunctural, propriu anilor ’50 ai secolului al XX-lea, Mirona Runcu studiază la Paris, unde se împrietenește cu tineri antifasciști, unii de naționalitate română, care se vor înrola în brigăzile internaționale republicane din Spania. Are o idilă cu unul din ei, față de altul nutrește o deosebită admirație, petrece, la întoarcerea în țară, trei zile la Viena, fiind martoră la persecuțiile
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
în patrie”. Sunt alese texte ale unor poeți, nu numai ardeleni, diferiți ca dicție și structură lirică, aparținători în special generației lui T. După mai bine de trei decenii apar alte două antologii. Ceea ce nu se uită (1977) grupează poezie antifascistă, ilustrată de peste șaptezeci de poeți din România (români, maghiari și germani), din toate generațiile. Conformarea tematică este destul de laxă, fiind selectate atât texte cu explicită referire la fascism și război, cât și unele în care cataclismele istoriei politice reverberează la
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
Ne cheamă Ardealul, cu gravuri de Marcel Olinescu, București, 1944; Ceea ce nu se uită, pref. Ioan Adam, București, 1977; Mult iscusita vremii slovă, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Victor Papilian, „Mediaș”, LU, 1944, 10; Șerban Cioculescu, Din lirica românească antifascistă, RL, 1977, 18; Dan Laurențiu, „Ceea ce nu se uită”, LCF, 1977, 15; Dumitru Mureșan, „Ceea ce nu se uită”, VTRA, 1977, 5; Dumitru Micu, „Ceea ce nu se uită”, RMB, 1977, 10 095; Dumitru Micu, George Togan - 70, RL, 1980, 50; Dumitru
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]