563 matches
-
coexistând cu foliculii în repaus. Apariția și proliferarea foliculilor secundari, determină un răspuns la atacul unor factori de stress, hormonali, deoarece, formarea lor depinde de acțiunea unui antigen, iar apariția și dispariția lor, este determinată de prezența sau absența stimulilor antigenici. Centrul clar, este centrul germinativ reactiv, unde limfocitopoieza este mai activă, aici aflându se hemocitoblaști, macrofage, provenite din celula reticulară mobilă sau limfocitul mic; dar și plasmocite, provenite din transformarea limfocitelor mici. Limfocitele mici, și-au pierdut capacitatea de diviziune
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
Tiselius, se reflectă în utilizarea sinonimă a termenilor de gamaglobuline, chiar dacă unele din imunoglobuline sunt prezente în alte fracțiuni electroforetice. Imunoglobulinele sunt globuline serice care migrează electroforetic cu fracțiunile „α”, „β” sau, mai des „γ”. Ca urmare a unui stimul antigenic cantitatea de imunoglobuline în serul sanguin crește, iar imonoglobulinele astfel produse prezintă calitatea de „anticorpi”, putând reacționa „în vivo” și „în vitro” cu antigenul care le-a indus apariția. În unele sindroame ale liniei limfoide (mieloame, limfoame, plasmocitoane), cantitatea de
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
grele identice („H=heavy”) și două lanțuri ușoare („L=light”) identice, legate prin punți disulfidice. Lanțurile grele au o greutate moleculară de aproximativ 60 000 și se împart în cinci clase majore: gama, alfa, miu, delta și epsilon, cu însușiri antigenice specifice, caracteristice celor cinci clase de Ig. Lanțurile ușoare au o greutate moleculară de aproximativ 23 000 și sunt aceleași în toate clasele de imunoglobuline. Se împart în două tipuri: Kappa și Lambda. O moleculă de imunoglobulină conține un singur
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
de combinare sau a unei regiuni imediat adiacente, caracteristică pentru fiecare individ. Imunizarea animalelor cu o imunoglobulină mielomotoasă umană produce un anticorp care, absorbit cu imunoglobulină normală, reacționează specific cu imunoglobulina mielomotoasă utilizată la imunizare. Anticorpii sunt dirijați față de determinanți antigenici individuali prezenți în regiunea +-Fab a proteinei mielomotoase. Anti anticorpii aparținând aceluiași aliotip ca și imunoglobulina folosită la imunizare au fost denumiți anticorpi antiidiotip. Anticorpii dirijați față de un determinant antigenic oarecare pot aparține la doi izotopi diferiți (exemplu imunoglobulina M
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
imunoglobulina mielomotoasă utilizată la imunizare. Anticorpii sunt dirijați față de determinanți antigenici individuali prezenți în regiunea +-Fab a proteinei mielomotoase. Anti anticorpii aparținând aceluiași aliotip ca și imunoglobulina folosită la imunizare au fost denumiți anticorpi antiidiotip. Anticorpii dirijați față de un determinant antigenic oarecare pot aparține la doi izotopi diferiți (exemplu imunoglobulina M și imunoglobulina G), dar poate avea același idiotip, dacă provin dintr un singur individ. S-a dovedit recent că, pentru neutralizarea limfocitelor izolate de la pacienți cu leucemie limfatică cronică, se
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
la toate clasele de imunoglobuline), dar numărul de legături disulfidice între cele două lanțuri „H” variază la om în funcție de subclasa respectivă. La iepure, imunoglobulina are o singură legătură disulfidică între lanțurile grele. Această imunoglobulină cuprinde patru subclase cu o structură antigenică distinctă a lanțului „H”: imunoglobulina G1 (70%); imunoglobulina G2 (16%); imunoglobulina G3 (10%); imunoglobulina G4 (4%). Legăturile sulfidice sunt concentrate în regiunea „balama”, flexibilă și susceptibilă la proteoliză. Anticorpii de tip imunoglobuline G apar în timpul răspunsului imun secundar, putând avea
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
două unități monomere, unite între ele prin punți disulfidice mediate de lanțul polipeptidic „J” („J”=legare) - lanț care se caracterizează printr-o greutate moleculară de 20 000 daltoni, având 10 12 resturi de cisteină în moleculă. Din punct de vedere antigenic sunt caracterizate două subclase de imunoglobuline A: -Imunoglobulina A1 reprezintă 80%; Imunoglobulina A2 reprezintă 20% la care lanțurile ușoare sunt dimerizate prin legături disulfidice și unite de lanțurile grele prin punți de hidrogen. • Imunoglobulina A secretoare - se găsește sub formă
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
prin activarea complementului. Este eficientă în aglutinarea și opsonizarea bacteriană, dar pentru ca procesele de mai sus să fie eficiente, necesită activarea sistemului complement. Este prima imunoglobulină sintetizată de făt; deși nu trece transplacentar, fătul o produce în condițiile unei stimulări antigenice corespunzătoare. Anticorpii din clasa imunoglobulinelor M, apar predominant în cursul răspunsului imun primar, rata sintezei lor fiind controlabilă prin nivelul imunoglobulinelor G. 3.4.4. Imunoglobulina „D” (Ig D) - este prezentă în ser în concentrații mici, din care peste 50
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
populație. De aceea, frecvența tipurilor de gammopatii monoclonale scade în ordinea: imunoglobuline G, imunoglobuline A, imunoglobuline M, imunoglobuline D, imunoglobuline E. S-au identificat două tipuri de proteine Bence Jones, Kappa și lambda, cu o structură chimică, propriu-zis chimică și antigenice distincte. În urină sau în sângele bolnavilor suferind de o gammopatie monoclonală, se întâlnesc proteine Bence-Jones fie de tipul Kappa fie de tipul lambda, spre deosebire de cazurile normale la care lanțurile „L” din urină (prezente în cantități mici) aparțin la ambele
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
sunt în desfășurare pentru răspunsul la administrarea acestui vaccin la pacienții cu boală metastatică și la pacienții operați, în asociere cu chimioterapie bazată pe ciclofosfamidă [98]. Vaccinurile peptidice Vaccinurile antitumorale pe baza de peptide sunt preparate din fragmente de proteine antigenice care reprezintă regiunea minimală imunogenă a antigenelor asociate tumorilor, fiind simple, sigure, stabile și economice. Multiple peptide de legătură cu complexul major de histocompatibilitate (MHC) de clasa I au fost identificate și considerate candidate, iar vaccinarea cu peptide sintetice a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92206_a_92701]
-
telomerazic Telomeraza este o ribonucleoproteină exprimată în până la 90% dintre celulele tumorale, inclusiv în cancerul pancreatic, cu rol în menținerea stabilității celulare [107]. Activarea revers transcriptazei din telomeraza umană ar produce prelungirea viabilității celulei, de aceea ar reprezenta o țintă antigenic atractivă pentru imunoterapie. Într-un studiu de fază I-II, administrarea de peptid telomerazic s-a asociat cu o supraviețuire mai lungă, de 25% la 1 an, și o bună tolerabilitate [108]. Alte două studii de fază III nu au
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92206_a_92701]
-
la administrarea vaccinului bazat pe survivin la pacienți cu boală metastatică [111]. Acest efect benefic a fost confirmat numai pe studiu experimental în combinație cu gemcitabina [112]. Utilizarea vaccinurilor peptidice a avut unele limitări: existența unui număr restrâns de peptide antigenice cunoscute; micromediul tumoral conține și celule imune supresive; celulele dendritice pot avea o funcționare deficitară la pacienții cu tumori pancreatice avansate; celulele T CD8+ citotoxice se dovedesc uneori ineficiente în reacția cu celulele tumorale pancreatice. S-au obținut rezultate satisfăcătoare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92206_a_92701]
-
demonstrat existența a trei grupe de limfocite: 1) Limfocitele „T” - formate la nivelul timusului și care, după eliberare în întreg organismul devin răspunzătoare de fenomene de imunitare mediate celular: • Hipersensibilitate întârziată (sau de tip tuberculinic); • Proces de distrugere al celulelor antigenice (celule țintă); • Funcția de asistență (activitatea „helper”) în proces de producere a anticorpilor; Limfocitele „T” sunt stimulate specific de antigene, dar și nespecific printr-o serie de mitogeni ca: fitohemaglutinina, concavalina, ele fiind rezistente la tratamentul cortizonic. 2) Limfocitele „B
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
producere a anticorpilor; Limfocitele „T” sunt stimulate specific de antigene, dar și nespecific printr-o serie de mitogeni ca: fitohemaglutinina, concavalina, ele fiind rezistente la tratamentul cortizonic. 2) Limfocitele „B” - maturate la nivelul măduvei osoase, sunt celule, care prin stimulare antigenică, vor da naștere la plasmocite - celule formatoare de anticorpi. Limfocitele „B” sunt stimulate și nespecific, prin endotoxina bacteriilor Gram-negative, fiind sensibile la tratamentul cortizonic. Sub aspect imunologic, limfocitele „B” și „T” prezintă o serie de caractere funcționale comune: • Sunt inactive
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
Limfocitele „T” „virgine” au o viață lungă și recirculă, iar limfocitele „B” care părăsesc măduva osoasă ca celulele „virgine” și se maturează în sânge, trăiesc cam 5 zile, în timp ele migrând în organele limfatice periferice. Aici, în lipsa unei stimulări antigenice, ele degenerează rapid; dacă sunt stimulate se diferențiază în celule efectoare, plasmocite sau celule de memorie. Plasmocitele ajung în medulara ganglionilor limfatici, în pulpa roșie sau în submucoasa și lamina proprie a tractului digestiv și respirator, unde secretă anticorpi, iar
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
grup este programat genetic pentru a media fie funcții reglatoare pozitive, amplificatoare, fie funcții negative, supresoare ale răspunsului imun. Limfocitele TH sunt radiorezistente și pot funcționa „în vitro” fără activare prealabilă, spre deosebire de limfocitele TS care sunt radiosensibile și necesită stimulare antigenică. Limfocitele TS previn reacțiile imune excesive, asigură protecția față de reacțiile autoimune și în unele situații, mențin toleranța imunologică. ■ Secreția de anticorpi - semnalul reprezentat de antigen, declanșează etapele ce duc la diferențierea limfocitelor „B”, obținânduse pe de o parte plasmocite, iar
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
Tiselius, se reflectă în utilizarea sinonimă a termenilor de gamaglobuline, chiar dacă unele din imunoglobuline sunt prezente în alte fracțiuni electroforetice. Imunoglobulinele sunt globuline serice care migrează electroforetic cu fracțiunile „α”, „β” sau, mai des „γ”. Ca urmare a unui stimul antigenic cantitatea de imunoglobuline în serul sanguin crește, iar imonoglobulinele astfel produse prezintă calitatea de „anticorpi”, putând reacționa „în vivo” și „în vitro” cu antigenul care le-a indus apariția. În unele sindroame ale liniei limfoide (mieloame, limfoame, plasmocitoane), cantitatea de
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
grele identice („H=heavy”) și două lanțuri ușoare („L=light”) identice, legate prin punți disulfidice. Lanțurile grele au o greutate moleculară de aproximativ 60 000 și se împart în cinci clase majore: gama, alfa, miu, delta și epsilon, cu însușiri antigenice specifice, caracteristice celor cinci clase de Ig. Lanțurile ușoare au o greutate moleculară de aproximativ 23 000 și sunt aceleași în toate clasele de imunoglobuline. Se împart în două tipuri: Kappa și Lambda. O moleculă de imunoglobulină conține un singur
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
de combinare sau a unei regiuni imediat adiacente, caracteristică pentru fiecare individ. Imunizarea animalelor cu o imunoglobulină mielomotoasă umană produce un anticorp care, absorbit cu imunoglobulină normală, reacționează specific cu imunoglobulina mielomotoasă utilizată la imunizare. Anticorpii sunt dirijați față de determinanți antigenici individuali prezenți în regiunea +-Fab a proteinei mielomotoase. Antianticorpii aparținând aceluiași aliotip ca și imunoglobulina folosită la imunizare au fost denumiți anticorpi antiidiotip. Anticorpii dirijați față de un determinant antigenic oarecare pot aparține la doi izotopi diferiți (exemplu imunoglobulina M și
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
cu imunoglobulina mielomotoasă utilizată la imunizare. Anticorpii sunt dirijați față de determinanți antigenici individuali prezenți în regiunea +-Fab a proteinei mielomotoase. Antianticorpii aparținând aceluiași aliotip ca și imunoglobulina folosită la imunizare au fost denumiți anticorpi antiidiotip. Anticorpii dirijați față de un determinant antigenic oarecare pot aparține la doi izotopi diferiți (exemplu imunoglobulina M și imunoglobulina G), dar poate avea același idiotip, dacă provin dintr-un singur individ. S-a dovedit recent că, pentru neutralizarea limfocitelor izolate de la pacienți cu leucemie limfatică cronică, se
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
la toate clasele de imunoglobuline), dar numărul de legături disulfidice între cele două lanțuri „H” variază la om în funcție de subclasa respectivă. La iepure, imunoglobulina are o singură legătură disulfidică între lanțurile grele. Această imunoglobulină cuprinde patru subclase cu o structură antigenică distinctă a lanțului „H”: imunoglobulina G1 (70%); imunoglobulina G2 (16%); imunoglobulina G3 (10%); imunoglobulina G4 (4%). Legăturile sulfidice sunt concentrate în regiunea „balama”, flexibilă și susceptibilă la proteoliză. Anticorpii de tip imunoglobuline G apar în timpul răspunsului imun secundar, putând avea
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
din două unități monomere, unite între ele prin punți disulfidice mediate de lanțul polipeptidic „J” („J”=legare) - lanț care se caracterizează printr-o greutate moleculară de 20 000 daltoni, având 10-12 resturi de cisteină în moleculă. Din punct de vedere antigenic sunt caracterizate două subclase de imunoglobuline A: -Imunoglobulina A1 reprezintă 80%; - Imunoglobulina A2 reprezintă 20% - la care lanțurile ușoare sunt dimerizate prin legături disulfidice și unite de lanțurile grele prin punți de hidrogen. • Imunoglobulina A secretoare - se găsește sub formă
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
activarea complementului. Este eficientă în aglutinarea și opsonizarea bacteriană, dar pentru ca procesele de mai sus să fie eficiente, necesită activarea sistemului complement. Este prima imunoglobulină sintetizată de făt; deși nu trece transplacentar, fătul o produce în condițiile unei stimulări antigenice corespunzătoare. Anticorpii din clasa imunoglobulinelor M, apar predominant în cursul răspunsului imun primar, rata sintezei lor fiind controlabilă prin nivelul imunoglobulinelor G. 1.4.4 Imunoglobulina „D” (Ig D) - este prezentă în ser în concentrații mici, din care peste 50
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
această populație. De aceea, frecvența tipurilor de gammopatii monoclonale scade în ordinea: imunoglobuline G, imunoglobuline A, imunoglobuline M, imunoglobuline D, imunoglobuline E. S-au identificat două tipuri de proteine Bence-Jones, Kappa și lambda, cu o structură chimică, propriu-zis chimică și antigenice distincte. În urină sau în sângele bolnavilor suferind de o gammopatie monoclonală, se întâlnesc proteine Bence-Jones fie de tipul Kappa fie de tipul lambda, spre deosebire de cazurile normale la care lanțurile „L” din urină (prezente în cantități mici) aparțin la ambele
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
din cele mai comune mituri este cel legat de faptul că respingerea implantului de către organism este similară și are consecințele respingerii unui organ transplantat. Acesta rămâne un mit, întrucât trebuie precizat faptul că un organ transplantat conține destul de multă informație antigenică, ce poate determina respingerea imunologică, față de implantul dentar și, în plus, organul transplantat trebuie să funcționeze normal, similar unui organ propriu, în timp ce, pentru implantul dentar, funcționarea se rezumă la a sta pe locul sau și/sau la a susține o
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]