381 matches
-
orice analiză, și latura pozitivă, estompată de atâtea umbre, încât nu mai poți deosebi griul de negru. Să fim drepți cu Președintele. Inițiativa lui de a vizita Republica Moldova, chiar dacă și acolo a făcut băi de mulțime, de a tempera elanul antiromânesc al lui Voronin, de a înființa încă două Consulate, la Bălți și Cahul, pentru acordarea de vize, dar și cetățenia română, românilor din Republica Moldova, este de toată lauda și ar fi meritat mai multă atenție din partea politicienilor și a opiniei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a omorât mii de români, iar în 1918 a trebuit să fie dezarmată) să li se răspundă cu o altă tradiție: reînființarea regimentelor românești de graniță, măcar cel de la Năsăud. Oricum, SRI ar trebui să informeze opinia publică despre activitatea antiromânească secuio-maghiară. 17 februarie 2007 Astenii de primăvară Motto: „Dar acum l-a prins potaia Și-a-nceput să-l scuture... Peste toată hărmălaia Trece-n zbor un fluture.” (G. Topârceanu, Primăvara) M-aș fi așteptat ca de ziua îndrăgostiților, ziua
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Sar putea întâmpla ca cele spuse de d-l Voronin să fie crezute tocmai pentru că sunt absurde, asemenea acelui înalt prelat catolic care întrebat de ce crede în dogmele creștine a răspuns: „Cred pentru că e absurd”. Sunt de părere că „religia” antiromânească a Chișinăului trebuie privită cu responsabilitate și seriozitate de către diriguitorii de la București, în condițiile în care se vrea o graniță pe Carpații Răsăriteni, adică o graniță cu secuio-maghiarii iredentiști, separatiști și, prin aceștia, cu Ungaria de la care d-l Voronin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
piciorul în fund. 6 martie 2007 Idele lui Marte în Ardealul anilor 1848-1849 Motto: „Poți să călătorești zile în șir în Ardeal fără să auzi un cuvânt unguresc.” (istoricul ungur Köváry) În sfârșit, Marko Bela, ales iarăși în fruntea organizației antiromânești UDMR, n-a mai putut să-și ascundă intenția de a destabiliza situația din statul român, și-a dat mâna cu pastorul episcop spion, cerând ultimativ autonomia culturală și teritorială pentru secuio-maghiarii din Ardeal. Până acum poetul care semăna la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
stăpânii!” ( G. Coșbuc, Moartea lui Gelu) Știu cât este de ticăloșită clasa politică românească, dar n-aș fi crezut nici în ruptul capului că, numai și numai pentru a rămâne la guvernare, este în stare să suporte mârlăniile antinaționale și antiromânești ale secuiului, metamorfozat prin limbă în ungur, Marko Bela. Să te folosești de europarlamentare pentru a arunca iar hârdăul cu lături revizioniste, șovine și românofobe, în chiar obrazul țării care ți-a dat funcții, poziții și averi, arată un suflet
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu i-a mers nici cu opoziția internă, numită democratică, de la care n-a putut smulge un vot, un singur vot, ca să aibă în parlament 61 de voturi pentru a fi ales președintele, în persoana Zinaidei Greceanîi. Evident, în viziunea antiromânească a lui Voronin, opoziția are sprijinul logistic al României și, pe drept, nu se știe ce se va putea întâmpla la următoarele alegeri din luna august, probabil. Dacă opoziția va cere să fie secții de votare pentru românii-moldoveni plecați la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a spinteca pe din două republicuța lui Voronin. Nici măcar nu știu dacă Nuică al nostru și-a luat măsurile de protecție și prevenire ca nu cumva din împreunarea unui taur cu o iapă să iasă un catâr, purtător de viruși antiromânești. Voronin și serviciile lui, că sunt implicați direct, adică au pus treaba la cale, găsind terenul și momentul potrivit, că numai au profitat de întâmplarea momentului, pot demonstra lumii amestecul României în treburile interne ale republicii! La ce n-o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vântură-lume să stăpâniți pământul lui Basarab? Chiar dacă voi, care sunteți la putere, nu ați fost capabili să asigurați pentru „națiunea moldovenească” un nivel de trai apropiat de decență? Rămânerea la putere a lui Voronin ar însemna să se continue politica antiromânească, fără ambasador, cu regim de vize, cu tot felul de acuze despre amestecul României în problemele interne, despre nerespectarea suveranității Republicii Moldova. Atât PCRM, cât și opoziția liberală, de dreapta, sunt la mâna lui Marian Lupu, el va fi cel care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vă țineți de fustele Elenei Udrea. Păi, tocmai de acolo ne-a venit o veste bună: Vladimir Voronin își dă demisia din funcția de președinte al Republicii Moldova, optând pentru calitatea de deputat în Parlament, unde speră să-și continue politica antiromânească și de promovare a națiunii și limbii moldovenești. Deocamdată, demisia a fost anunțată în ședința activului PCMR, ceea ce nu are relevanță, până când demisia nu-i depusă în fața Parlamentului Republicii Moldova. Demisia se poate depune în 30 de zile de la data validării
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ajunge la un compromis imperios necesar, altfel, anul viitor vor avea loc alte alegeri, trebuie văzute ca încercări de salvare a ceea ce se mai poate salva pentru cei care au fost la putere din 1944 până pe 29 iulie 2009. Reduta antiromânească de dincolo de Prut începe, în sfârșit, să se dărâme, îngropând sub dărâmături și pe o parte din apărătorii ei. Ce va face Voronin? Încă poate face mult rău ca deputat în Parlament și ca fost șef în structurile de reprimare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tinerilor după 7 și 8 aprilie, după „Primăvara de la Chișinău”, cum, pe drept cuvânt, ar trebui să se numească „revoluția din aprilie”, opusă, în esență, „Tezelor din aprilie”, lansate de Lenin. Voronin își va pune samavoarul și va rumega gânduri antiromânești, amestecate cu votcă și hamsii. Va visa la o Moldovă mare, mare, mai mare ca a lui Ștefan cel Mare, iaurțit și acrit în rele, pe care numai și numai el ar putea-o conduce, fiind predestinat să pună temelia
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
scop din distrugerea României, le-a răspuns cu o formulă prea des uzitată ca să mai aibă efect la un obraz de scoarță: „Câtă autonomie la Caracal, tot atâta și în HarCov!” Drept pentru care Marko Bela, artizan nedeclarat al politicii antiromânești de separare, nu numai a secuimii, ci a întregului Ardeal, a cerut oficial (neoficial se face din 1980!) predarea în limba secuiască a istoriei și geografiei, pe motiv că „ar avea o repulsie față de aceste materii, dacă s-ar învăța
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și, împreună, să fi pătruns în mulțime: i-ar fi întărit autoritatea și legitimitatea. Lumea de acolo la întâmpinat cu bucurie, unii au strigat ceva despre unirea cu România, au fost și clipe emoționante, după cum au fost și atitudini net antiromânești, exprimate nu numai de Voronin, s-au făcut promisiuni care ar trebui îndeplinite, însă efectele benefice ale vizitei au fost, dacă nu anulate, cel puțin diminuate, de intervenția secretarului de stat al SUA, d-na Hillary Clinton, făcută la Paris
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
maghiară (forța armată a noului stat preconizat), nu, din partea lor această atitudine e normală și firească, anormal ar fi să se manifeste ca cetățeni normali și loiali ai Țării care-i hrănește și suportă, mă miră cel mai mult atitudinea antiromânească a guvernanților, a oamenilor politici, de încurajare, prin neimplicare, a separatismului, mă miră că , față de pretențiile secuio-maghiarilor (este greșit să se spună că sunt numai ale fruntașilor) nu s-a convocat o sesiune extraordinară a parlamentului care să combată , cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ale Alianței, ca întreg și a fiecărui component în parte, sunt importante și hotărâtoare pentru viitorul Republicii Moldova: merge pe o cale directă spre integrarea europeană sau va rămâne la un stadiu declarativ al pregătirilor pentru aderare, într-un climat politic antiromânesc. Într-un alt registru, să ne imaginăm ce urmări ar putea avea asupra electoratului condamnarea crimelor comunismului. S-ar putea ca această condamnare, necesară și reparatorie, să nu „prindă”, deoarece cei care au avut de suferit în urma deportărilor, lagărelor, închisorilor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nostru se petreceau întâmplări și evenimente care n-ar trebui să ne lase indiferenți. Nu trebuie să fii mare analist și comentator de politică externă ca să vezi că există o similitudine și o determinare între atitudinile și pozițiile, nu neapărat antiromânești, dar, evident, incomode României, adoptate de Ungaria și Rusia. Se va spune că aceste țări urmăresc realizarea intereselor proprii și, până la un punct, afirmația își găsește justificare, dar când îți cauți interesele în „Bazinul Carpatic”, sintagmă scumpă revizionismului unguresc, vezi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
statului într-unul mafioto-paternalist, ne condamnă să vegetăm la marginile istoriei, fiind complet descoperiți și la discreția străinilor. Dacă n-ar fi așa, Tökés n-ar cere autonomie pentru încă două județe din Transilvania și nu și-ar face partid antiromânesc, pe motiv că U.D.M.R.-ul, aflat mereu la guvernare, este prea “românizat”, nu impune autonomia la ceea ce zice că este ținut secuiesc. Cum poți să zici că ești guvern, când nu ești în stare să impui măsuri de redresare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Noii școli și Iorga. Ungaria se putea opune Sistemului de la Versailles prin unitatea dintre simpatizanții naziști, conservatori, liberali și socialiști (ba chiar și comuniști). Dar acest lucru nu se aplica și României. Comuniștii români erau obligați să adopte o poziție antiromânească absurdă. În punctul culminant al dezbaterii, într-o atmosferă tensionată, a avut loc la Zürich, în vara lui 1938, Congresul Mondial de Istorie. Iorga a fost ales vice-președinte al Comitetului Internațional al Istoricilor (mai ales datorită sprijinului prietenului său, istoricul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
orașele de pe teritoriul liber al țării, au primit refugiații basarabeni oferindu-le adăpost, hrană și În cele mai multe cazuri integrarea la un loc de muncă. Cât privește armata de ocupație, vor rămâne În istorie, silniciile față de populația civilă. Numărul victimelor holocaustului antiromânesc din acea perioadă este enorm dacă ne raportăm la numărul locuitorilor rămași sub ocupație. Statutul de refugiat În țară asigura condiții elementare de trai și nici o hotărâre juridică nu-i considera ca exilați. În teritoriul invadat nu se poate vorbi
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cu forțele proprii este imposibil de realizat. Se cere de urgență intervenția armatelor străine”. În timpul dezbaterilor Sfatului Țării deputata socialistă N. Grinfeld declară: ”Să fie aduse În Basarabia orice fel de trupe, numai nu cele române”. A fost singura foemulare antiromânească. În data de 4 ianuarie 1918 mareșalul Averescu anunță decizia Guvernului Român de a da curs cererii autorității supreme din Basarabia de a trimite În Basarabia armata română. Urmare a acestei decizii, Rusia rupe relațiile diplomatice cu România declarându-i
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
nici un cotidian românesc ci corespondenți diletanți pentru presa centrală din București, presă În cea mai mare parte aservită intereselor străine. Existau În schimb câteva ziare În limba rusă și În idiș care Își etalau În deplină libertate intențiile lor șovine, antiromânești. Cotidianele “Pravda” și “Izvestia” răspândeau nestingherit șovinismul antiromânesc și susținerea fățișă pentru o Basarabie Sovietică. În acest asalt antiromânesc, tânărul seminarist trage clopotul de alarmă la Congresul studențesc de la Sibiu arătând documentat starea de lucruri din Basarabia. De la București, militantul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
centrală din București, presă În cea mai mare parte aservită intereselor străine. Existau În schimb câteva ziare În limba rusă și În idiș care Își etalau În deplină libertate intențiile lor șovine, antiromânești. Cotidianele “Pravda” și “Izvestia” răspândeau nestingherit șovinismul antiromânesc și susținerea fățișă pentru o Basarabie Sovietică. În acest asalt antiromânesc, tânărul seminarist trage clopotul de alarmă la Congresul studențesc de la Sibiu arătând documentat starea de lucruri din Basarabia. De la București, militantul și gazetarul Nechifor Crainic, conducătorul prestigioasei publicații “Gândirea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
străine. Existau În schimb câteva ziare În limba rusă și În idiș care Își etalau În deplină libertate intențiile lor șovine, antiromânești. Cotidianele “Pravda” și “Izvestia” răspândeau nestingherit șovinismul antiromânesc și susținerea fățișă pentru o Basarabie Sovietică. În acest asalt antiromânesc, tânărul seminarist trage clopotul de alarmă la Congresul studențesc de la Sibiu arătând documentat starea de lucruri din Basarabia. De la București, militantul și gazetarul Nechifor Crainic, conducătorul prestigioasei publicații “Gândirea”, cunoscând adevăratul sens al presei străine ce invadase Basarabia se identifică
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Découverte, Paris, 2001. Negrici Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, Editura Fundației PRO, 2002. Negrici Eugen, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, București, 2008. Negru Elena, Negru Gheorghe, " Cursul deosebit" al României și supărarea Moscovei. Disputa sovieto-română și campaniile propagandistice antiromânești din RSSM (1965-1989), vol. I, 1965-1975, Chișinău, f.a. Pelin Mihai, Cartea Albă a Securității. Istorii literar-artistice. 1969-1989, Editura Presa Românească, București, 1996. Petrescu Radu, Pentru buna întrebuințare a timpului. Jurnal 1971-1976, Editura Paralela 45, Pitești, 2009. Popescu Dumitru, Cronos autodevorându-se
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
partea română: "Ceaușescu a dat tonul în discursurile sale, iar istoricii au profitat de ocazie". Pentru folosirea autorităților moldovene de către guvernul de la Moscova, vezi Elena Negru, Gheorghe Negru, " Cursul deosebit" al României și supărarea Moscovei. Disputa sovieto-română și campaniile propagandistice antiromânești din RSSM (1965-1989), vol. I, 1965-1975, Chișinău, f.e., 2013, passim. 8 Replica îi aparține lui Ceaușescu, cu ocazia întrevederii între delegațiile română și sovietică din Crimeea, la 1 august 1979; cf. ANIC, Fond CC al PCR, Secția Relații Externe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]