2,373 matches
-
R.S.S.) botezate socialiste, unde emanciparea socială și lipsa exploatării deveniseră - se spunea - o realitate înfăptuită, antisemitismul era un fenomen lesne decelabil, cunoscînd chiar puseuri puternice și pronunțate manifestări ale naționalismului, inclusiv antisemit. Ba chiar, ca în România socialismului "multilateral dezvoltat", antisemitismul era chiar încurajat de stat, fiind o realitate apăsătoare. Încît, din acest punct de vedere, considerațiile marxiste ale lui Claudian sînt perfect amendabile. Că socialismul real din aceste țări (inclusiv U.R.S.S.) a fost o impostură, este adevărat. Însă cum
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
culturii adevărate. Proporțiile, "diferențele de grad", nuanțele - nu știrbesc cîtuși de puțin adevărul acesta general". Apoi polemizează, cu argumente valabile, cu opiniile știute ale lui Werner Sombart despre evrei și spiritul lor comercial. După care se oprește analitic asupra ipostazei antisemitismului religios, stăruind asupra faptului că religia creștină s-a născut în spațiul iudaismului și că Apostolul Pavel, el însuși evreu, i-a conferit un caracter internațional. Respinge, totodată, acuzația de deicism adusă evreilor, relevînd că Iisus "a fost arestat de
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
că Apostolul Pavel, el însuși evreu, i-a conferit un caracter internațional. Respinge, totodată, acuzația de deicism adusă evreilor, relevînd că Iisus "a fost arestat de poliția romană, a fost judecat și condamnat de procurorul roman", Claudian crezînd naiv că antisemitismul religios nu e capabil să pună în mișcare mulțimea. El își menține opinia despre caracterul economic al antisemitismului, precizînd că "curentele contemporane ale antisemitismului au apărut în țări, ca în Germania timpului nostru, nici o separație socială nu mai există între
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
evreilor, relevînd că Iisus "a fost arestat de poliția romană, a fost judecat și condamnat de procurorul roman", Claudian crezînd naiv că antisemitismul religios nu e capabil să pună în mișcare mulțimea. El își menține opinia despre caracterul economic al antisemitismului, precizînd că "curentele contemporane ale antisemitismului au apărut în țări, ca în Germania timpului nostru, nici o separație socială nu mai există între creștini și evrei. Și, totuși, ura a izbucnit, adusă, ca totdeauna, de criza economică". Într-un alt capitol
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
arestat de poliția romană, a fost judecat și condamnat de procurorul roman", Claudian crezînd naiv că antisemitismul religios nu e capabil să pună în mișcare mulțimea. El își menține opinia despre caracterul economic al antisemitismului, precizînd că "curentele contemporane ale antisemitismului au apărut în țări, ca în Germania timpului nostru, nici o separație socială nu mai există între creștini și evrei. Și, totuși, ura a izbucnit, adusă, ca totdeauna, de criza economică". Într-un alt capitol, Al. Claudian consideră că "antisemitismul este
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
ale antisemitismului au apărut în țări, ca în Germania timpului nostru, nici o separație socială nu mai există între creștini și evrei. Și, totuși, ura a izbucnit, adusă, ca totdeauna, de criza economică". Într-un alt capitol, Al. Claudian consideră că "antisemitismul este la el acasă în țările sărace și în epocile istorice bîntuite de sărăcia crizelor economice". Și apreciază, tot păstrîndu-se pe postamentele puse de Kautsky, că de fapt, cauza economică nu este deloc același lucru cu interesul material. Pentru că, precizează
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
fapt, cauza economică nu este deloc același lucru cu interesul material. Pentru că, precizează, interesul material este un proces intelectual conștient și clar. Pe cînd cauza economică lucrează adesea invizibil, prin ocoluri sufletești foarte depărtate de lumina conștiinței și a rațiunii. Antisemitismul interbelic are drept cauză criza economică din 1929-1933. La aceasta, și tot din aceeași cauză, se adaugă invidia. "Naufragiații crizelor economice - nu numai meseriașii și comercianții, ci și funcționarii particulari, liber-profesoniști și studenți cer, în cor, eliminarea evreilor concurenți", considerînd
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
are drept cauză criza economică din 1929-1933. La aceasta, și tot din aceeași cauză, se adaugă invidia. "Naufragiații crizelor economice - nu numai meseriașii și comercianții, ci și funcționarii particulari, liber-profesoniști și studenți cer, în cor, eliminarea evreilor concurenți", considerînd că antisemitismul hitlerist în Germania și în toate celelalte țări în care a pătruns a fost, de cele mai multe ori, un caz tipic al antisemitismului concurenței, menținîndu-se pe liniamentele unilaterale ale concepției după care "antisemitismul este simptomul de boală cel mai precis al
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
meseriașii și comercianții, ci și funcționarii particulari, liber-profesoniști și studenți cer, în cor, eliminarea evreilor concurenți", considerînd că antisemitismul hitlerist în Germania și în toate celelalte țări în care a pătruns a fost, de cele mai multe ori, un caz tipic al antisemitismului concurenței, menținîndu-se pe liniamentele unilaterale ale concepției după care "antisemitismul este simptomul de boală cel mai precis al unei organizări economice capitaliste, semnul neîndoielnic al unei grave anomalii economice". Și, evident, urmărește fenomenul în istoricitatea sa, din Evul Mediu (cu
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
cer, în cor, eliminarea evreilor concurenți", considerînd că antisemitismul hitlerist în Germania și în toate celelalte țări în care a pătruns a fost, de cele mai multe ori, un caz tipic al antisemitismului concurenței, menținîndu-se pe liniamentele unilaterale ale concepției după care "antisemitismul este simptomul de boală cel mai precis al unei organizări economice capitaliste, semnul neîndoielnic al unei grave anomalii economice". Și, evident, urmărește fenomenul în istoricitatea sa, din Evul Mediu (cu expulzările evreilor din țările europene). Un capitol special - al V
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
aceea, rolului istoric al cametei și interzicerea ei de către Biserica creștină, relevînd că, din cauza acestei interdicții, evreii au îndeplinit, în Evul Mediu european, funcția economic necesară de cămătari, adică de bancheri ai acelei epoci și de comercianți. Apoi se cercetează antisemitismul spaniol în veacul al XV-lea, cînd evreii sînt uneori folositori regilor, cînd devin inutili și, atunci, sînt expulzați, bunurile lor intrînd în posesia monarhilor. Al șaselea capitol al cărții studiată, în chip special, antisemitismul ca diversiune politică și asta
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
de comercianți. Apoi se cercetează antisemitismul spaniol în veacul al XV-lea, cînd evreii sînt uneori folositori regilor, cînd devin inutili și, atunci, sînt expulzați, bunurile lor intrînd în posesia monarhilor. Al șaselea capitol al cărții studiată, în chip special, antisemitismul ca diversiune politică și asta pentru că, afirmă autorul nostru, ușurința de a lovi în poporul lipsit de patrie a fost una dintre tristele permanențe ale istoriei. Urmărește diversiunea politică a antisemitismului în Franța sfîrșitului de secol XIX, cu vestita afacere
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
Al șaselea capitol al cărții studiată, în chip special, antisemitismul ca diversiune politică și asta pentru că, afirmă autorul nostru, ușurința de a lovi în poporul lipsit de patrie a fost una dintre tristele permanențe ale istoriei. Urmărește diversiunea politică a antisemitismului în Franța sfîrșitului de secol XIX, cu vestita afacere Dreyfus ("care a fost lăsată, cu bună știință, să înșele masele"), în Rusia aceleiași perioade, unde se organizează, periodic, mari pogromuri, socotind că și antisemitismul hitlerist este tot o diversiune politică
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
ale istoriei. Urmărește diversiunea politică a antisemitismului în Franța sfîrșitului de secol XIX, cu vestita afacere Dreyfus ("care a fost lăsată, cu bună știință, să înșele masele"), în Rusia aceleiași perioade, unde se organizează, periodic, mari pogromuri, socotind că și antisemitismul hitlerist este tot o diversiune politică. Și dedică uneori tot special - cel de-al optulea - relației dintre hitlerism și antisemitism, fără a aduce elemente noi unei chestiuni de atunci atît de mult și elocvent studiate. Al. Claudian nu părăsește concepția
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
lăsată, cu bună știință, să înșele masele"), în Rusia aceleiași perioade, unde se organizează, periodic, mari pogromuri, socotind că și antisemitismul hitlerist este tot o diversiune politică. Și dedică uneori tot special - cel de-al optulea - relației dintre hitlerism și antisemitism, fără a aduce elemente noi unei chestiuni de atunci atît de mult și elocvent studiate. Al. Claudian nu părăsește concepția sa după care antisemitismul în Germania interbelică se dezvoltă în funcție exclusivă de cauzalitatea economică. E un factor real și
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
o diversiune politică. Și dedică uneori tot special - cel de-al optulea - relației dintre hitlerism și antisemitism, fără a aduce elemente noi unei chestiuni de atunci atît de mult și elocvent studiate. Al. Claudian nu părăsește concepția sa după care antisemitismul în Germania interbelică se dezvoltă în funcție exclusivă de cauzalitatea economică. E un factor real și de efectivă importanță. Dar n-a fost, din păcate, singurul. Dar Claudian vorbește de concurența dintre industriașii germani Krupp, Thyssen, Stinnes și financiari puternici
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
Claudian din 1945 a fost reeditată de dl Constantin Schifirneț în colecția, de el dirijată, "Ethos" a Editurii Albatros. E o bună inițiativă, întregită de un dens, deși succint, studiu introductiv și de cîteva note finale bine venite. Alexandru Claudian, Antisemitismul și cauzele lui sociale. Schiță sociologică. Studiu introductiv, îngrijire de ediție și note de Constantin Schifirneț. Editura Albatros, București, 2000.
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
Însă înregistrează și o dramă identitară (ce jurnal nu o face?), care la Kazin s-a consumat în contextul identității sale evreiști. Fiu de emigranți polonezi, Kazin era un bărbat foarte tînăr în preajma celui de-al doilea război mondial, cînd antisemitismul european și mai puțin distinctele sale ecouri americane începeau să se facă auzite. Cînd ziarul New York Times publică, pe 12 mai 1938, scrisoarea lăsată de un evreu polonez pe nume Shmuel Ziegelboim, reprezentant al asociației muncitorilor evrei în cabinetul polonez
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
gîndul că îi e nesuferit medicului. Poate exagerez, dar scena mi se pare emblematică pentru felul în care Alfred Kazin și-a căutat, întreaga viață, o matcă identitară evreiască, refuzînd totodată identificările demagogice sau facile. Tînărul Kazin, care protesta împotriva antisemitismului din Europa, va fi înțeles că identificarea cu victimele lagărelor de exterminare, în numele unei religii, poate deveni prea repede absoluție facilă. Pentru el, identitatea înseamnă căutare, efort de regăsire personală în spațiul alterității, dar și de descoperire și asumare a
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
fecund. Lucra, de zor, la Gorila și n-o mai vedea isprăvită. Nu credea că generația sa va mai apuca un nou război (se știe că s-a înșelat), detesta regimurile politice totalitare din Rusia, Germania, Italia și declara că antisemitismul e o eroare ("Poporul iudeu nu numai că este unul dintre cele mai vechi popoare ale lumii, dar este unul dintre acelea care și-au păstrat cultura care, mai ales, au în spatele lor o cultură milenară. Nu e puțin lucru
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
atîta știință cîtă o poate avea". Europenizantul Maiorescu a avut în autohtoniștii de atunci și de mai tîrziu, pînă în interbelic și după aceea, un adversar înverșunat. Să adaug că în 1867 marele îndrumător cultural s-a ridicat și împotriva antisemitismului. În studiul împotriva școalei Barnuțiu scria: "Însă preoții români ar face mai bine să se gîndească mai de aproape la acea consecință a cărții lui Barnuțiu și să știe că din acelaș principiu din care Barnuțiu voia să gonească și
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
Troțki, este expulzat din URSS în 1929, se refugiază în Mexic, unde un agent al lui Stalin îl asasinează în anul 1940, crăpându-i țeasta cu o toporișca. Cu mult înainte, așadar, de pretinsul complot al "halatelor albe", de după război, antisemitismul visceral al teologului, seminaristului gruzin Djugașvili, ajuns șef de stat, avea să debuteze prin omorul bestial săvârșit de un grădinar plătit de G.P.U. Troțki a murit, prin urmare, cu un an, aproximativ, înainte de atacarea Uniunii Sovietice de Germania hitlerista
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
trăia? Odată puse la condițional perfect, asemenea întrebări marchează finalul, oboseala, abdicarea. În mai, 1945, Mihail Sebastian a murit într-un accident stupid, lovit de un camion în timp ce traversa strada. Era în drum spre o conferință dedicată lui Balzac. Supraviețuind antisemitismului, Sebastian a murit ca un intelectual: cufundat în gînduri, absent la lumea din jur. E probabil că nu ar fi supraviețuit oricum pînă în zilele noastre, spre a-și putea vedea reveriile devenite realitate: după valul de comentarii stîrnite de
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
mai buni din literatura franceză, portretist și judecător inegalabil. Altfel spus, cititorul din Morand. Spre deosebire însă de Wilde, beneficiar al liberalizării moravurilor și al unei alte concepții despre drepturile omului, Morand continuă să plătească un tribut foarte mare pentru antisemitismul și colaboraționismul său. Ba chiar unul tot mai mare, fiindcă, în acest caz, schimbarea codului n-a fost în folosul său. Cu atît mai greu de acceptat este opțiunea pentru extremismul de dreapta a iubitorului lui Pétain și al regimului
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]
-
ajunge și aici, dar mi se pare de neiertat că Justiției române i-au trebuit unsprezece ani ca să-și facă datoria. Unsprezece ani pentru a constata că acest ziarist calomniază. Nici pînă azi însă Justiția nu s-a autosezisat împotriva antisemitismului, antimaghiarismului și împotriva atacurilor împotriva țiganilor ca etnie publicate în România Mare, condusă de C.V. Tudor. Ziarista Rodica Chelaru, groaznic calomniată, sub pseudonim, evident, de C.V. Tudor, merită felicitată pentru răbdarea ei de a străbate toate meandrele posibile în justiția
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]