725 matches
-
împotriva lui Antonescu și a armatei române. Antonescu a reușit să învingă în trei zile rebeliunea legionară, Legiunea fiind înlăturată de la guvernare. Hitler l-a sprijinit pe Antonescu, de la care se aștepta să atragă și să conducă România în războiul antisovietic, păstrându-i pe legionari ca pe o contrapondere, ca pe o amenințare menită să-i asigure fidelitatea "conducătorului". Horia Sima și alți fruntași legionari s-au refugiat în Germania (unde au fost cazați în lagărele de concentrare Buchenwald, Dachau și
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
închidă pe oricine, indiferent de vina adevărată, acest articol fiind transformat într-o armă politică. Pentru a închide un nevinovat, poliția secretă îl încadra la o secțiune în care erau condamnați cei în prezența cărora s-a organizat o acțiune antisovietică. Chiar dacă învinuitul își afirma nevinovăția prin neparticiparea la respectiva acțiune, neraportarea incidentului era o vină suficientă pentru a-l închide. În timpul și după încheierea celui de-al doilea război mondial, articolul 58 a fost folosit pentru pedepsirea prizonierilor de război
Articolul 58 (Codul penal al RSFSR) () [Corola-website/Science/299699_a_301028]
-
articolul 58 a fost folosit pentru pedepsirea prizonierilor de război evadați din lagărele germane sau repatriați. Prizonieratul era considerat o dovadă evidentă a lipsei lor de hotărâre în lupta pentru apărarea până la moarte a patriei, prin aceasta fiind probată atitudinea antisovietică. După denunțarea stalinismului de către Nikita Hrușciov, Codul Penal a fost modificat într-un mod semnificativ.
Articolul 58 (Codul penal al RSFSR) () [Corola-website/Science/299699_a_301028]
-
Vladimir Konstantinovici Bukovski (în ) (n. 30 decembrie 1942, Belebei, Uniunea Sovietică) este unul din cei mai cunoscuți disidenți antisovietici, autor și activist politic. Bukovski a fost unul din primii care a dezvăluit utilizarea închisorilor psihiatrice împotrivă deținuților politici din Uniunea Sovietică. După ce a fost condamnat din iunie 1963 până în februarie 1965 și ulterior din ianuarie 1967 până în ianuarie 1970
Vladimir Bukovski () [Corola-website/Science/319834_a_321163]
-
lansează așa-numita "ofensivă baltică". Capitalele celor trei țări baltice intră sub controlul Armatei Roșii. Pentru a evita înrolarea în cadrul acesteia, mulți localnici se retrag în locuri izolate formând trupe de partizani care vor juca un rol activ în rezistența antisovietică. În anul următor, 1945, este ocupată și Klaipėda. Cu sprijinul tacit al SUA și Marii Britanii, sovieticii transformă Lituania în Republica Sovietică Socialistă Lituaniană, denumire primită la 21 iulie 1940, lucru consfințit ulterior prin Conferința de la Ialta (4 - 11 februarie 1945
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
comunități a menținut și a dezvoltat ieșivot și hedarim, pe de altă parte o vastă rețea de școli Tarbut-Sioniste au dat, în această regiune, noilor generații un caracter național-evreiesc. După anexarea Basarabiei de către URSS, a fost persecutat datorită convingerilor sale antisovietice. A fost ucis de către o bombă aruncată de aviația germană la 6 iulie 1941 (11 Tamuz 5701) cu ocazia pogromului antievreiesc din Chișinău, atunci când armatele germane și române au intrat în Basarabia. Marea sa piatră funerară din cimitirul evreiesc din
Yehuda Leib Tsirelson () [Corola-website/Science/310462_a_311791]
-
Reforma codului penal a transformat țara într-un stat polițienesc, plin de informatori, care erau denumiți în mod peiorativ "stucaci" (стукач, "ciocan de bătut la ușă"). În conformitate cu Articolul 58 (Codul Penal al RSSFR), toată lumea era obligată să raporteze toate "activitățile antisovietice", inclusiv orice formă de exprimare a nemulțumirii față de politica partidului comunist, chiar și în glume întâmplătoare. Această politică a dus la creșterea semnificativă a numărului de condamnați din gulaguri și din cauză că cei care neglijau să-și toarne rudele sau prietenii
Inamic al poporului () [Corola-website/Science/298407_a_299736]
-
învingător. Aliații occidentali aveau în timpul luptelor marele avantaj de a fi foarte aproape de bazele de aprovizionare. În plus, germanii au avut un sprijin sporadic din partea "Luftwaffe", prinsă în luptele pentru apărarea spațiului aerian european și în susținerea efortului de război antisovietic. După înfrângerea de la El Alamein, germanii, avându-l din nou la comandă pe Rommel, au reușit o retragere strategică reușită în Tunisia. În timpul Conferinței ARCADIA din decembrie 1941 - ianuarie 1942, liderii aliaților occidentali au ajuns la concluzia că era esențial
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
de presă la Berlin. După război, în 1945, a fost arestat și judecat în așa-numitul „lot al ziariștilor”, alături, între alții, de Stelian Popescu, Radu Gyr și Pamfil Șeicaru, fiind acuzat că a făcut apologia Germaniei și a războiului antisovietic. A fost condamnat de Tribunalul Poporului, pe 1 iunie 1945, la "„20 de ani detențiune rea și 10 ani degradațiune civică, cu confiscarea averii”". A fost închis la Aiud, Dumbrăveni, Jilava, Craiova, Poarta Albă și Gherla. Alexandru Hodoș, " Focurile de pe
Alexandru Hodoș (ziarist) () [Corola-website/Science/322906_a_324235]
-
conștient că sovieticii nu vor permite Poloniei să părăsească Pactul de la Varșovia datorită poziției strategice a țării dintre Uniunea Sovietică și Germania. Acesta a fost de acord ca trupele sovietice să rămână în Polonia, și nu vor fi permise izbucnirile antisovietice. Prin aceasta, Polonia evita riscul unei intervenții sovietice, așa cum se petrecuse în Revoluția ungară din 1956. De asemenea, au existat încercări repetate de către academicieni și filozofi polonezi, mulți dintre ei fiind educați în Școala Liov-Varșovia dinainte de izbucnirea războiului - precum Leszek
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
o sută de membri formau un grup de studii, nucleul „dur” al grupului a trecut la rezistență activă după declanșarea războiului împotriva URSS-ului. În luna mai 1942, grupul a oganizat un atac asupra unor panouri de afișaj cu postere antisovietice. Proasta organizare a acțiunii a dus la arestarea întregului grup. Douăzeci dintre ei au fost condamnați la moarte. Baum a murit în arest. Activitățile de rezistență comuniste au eșuat pe toată linia. KPD a continuat să lupte pentru supraviețuire în
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
1990 Parlamentul Republicii Moldova) și împreună cu comuniștii moderați, în principal cei din zonele rurale, FPM deținea majoritatea. La 30 iunie—1 iulie 1990 s-a desfășorat cel de-al II-lea Congres al FPM care a adoptat un program anticomunist și antisovietic, militînd pentru: scoaterea Partidului Comunist în afara legii, retragerea trupelor sovietice de ocupație și desființarea KGB-ului, proclamarea independenței Republicii Moldova față de URSS, admiterea ei în cadrul structurilor ONU și în alte organisme internaționale, ieșirea Bisericii Naționale de sub tutela Patriarhiei Ruse, repunerea în
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
ordinul de retragere al Diviziei Albastre pe 10 octombrie același an. Unii dintre soldații spanioli au refuzat să părăsească frontul. Deși în rândul spaniolilor a circulat zvonul că în mod neoficial Franco este de acord cu rămânerea lor pe frontul antisovietic atâta vreme cât numărul lor rămâne sub 1.500, guvernul de la Madrid i-a amenințat pe 3 noiembrie pe cei care nu se supuneau ordinului de reîntoarcere în țară că, dacă rămân să lupte pe front, li se va retrage "naționalitatea". (În
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
pasiunile sale: cărțile, având peste 33.000 de volume, vânătoarea și femeile, fiind căsătorit de patru ori. În anul 1945 a fost „radiat” din Baroul de Ilfov, pentru că „făcea parte din principalii inițiatori ai reacțiunii rasiste șovine, antisemite, fasciste și antisovietice din România”. Arestat pentru două luni în 1947, a fost din nou arestat și judecat în 1948, fiind condamnat la 20 de ani de închisoare. A murit la 29 mai 1951, la vârsta de 70 de ani, în închisoarea de la
Istrate Micescu () [Corola-website/Science/306200_a_307529]
-
baltică în anii 1940-1953. În plus, cel puțin 75.000 au fost trimiși în Gulag. Peste 10% din întreaga populație adultă a regiunii baltice a fost deportată sau trimisă în lagărele sovietice de muncă forțată. Ca răspuns la continuarea insurgenței antisovietice, peste 20.000 de estoni au fost deportați cu forța fie în lagărele de muncă, fie în Siberia (vezi Gulag). În cele câteva săptămâni ce au urmat, aproape toate gospodăriile rurale au fost colectivizate. După al Doilea Război Mondial, cu
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Securitate (24 mart. 1949 - 10 iul. 1952). În 1950, ca urmare a procesului de verificare a membrilor de partid declanșat de conducerea superioară PMR cu 2 ani în urmă, generalul Ieremia Popescu a fost exclus din partid din cauza activității sale antisovietice de pe frontul de Est. în vara anului 1954, generalul Ieremia Popescu a fost scos din funcția de șef al DTOP și retrogradat în cea de comandant al Școlii militare de ofițeri MAI nr. 1 Oradea (15 iun. 1954 - 1958). Secretariatului
Ieremia Popescu () [Corola-website/Science/311815_a_313144]
-
PCR, cîteva texte pe temele impuse, singurele pe atunci publicabile), dar totul are o limită. Buna sa credință de cetățean corect intră în impact cu împrejurări insuportabile. Din cauza activității literare mai vechi, a unei adeziuni liberale și a unor articole antisovietice din timpul războiului, devine un indezirabil, un "epurat". Nu e acceptat nici în partid, nici în Uniunea Scriitorilor, unde se zbate să intre în chip umilitor, în pofida unor recomandări măgulitoare, recoltate de la personalități nici ele prea bine văzute, cel puțin
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
că „Haia Lifșiț” a devenit curând „Strada Rozelor”. După care, evreii dispar din orice discurs public, fie că el se referă la trecut sau la prezent, așadar fiind ocultate, cu rare excepții, violențele Îndurate În anii 1941-1944. Însuși „războiul criminal antisovietic” se estompa, iar despre 23 August existau două versiuni contradictorii: pentru istoricii PCR, românii se eliberaseră singuri, pe când În memoria sovietică libertatea României fusese câștigată prin sacrificiile Armatei Roșii ( În luptă cu un inamic german - „fasciștii români” apăreau numai În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
horthyste, pe baza Dictatului de la Viena. Părinții erau tot din localitate, atât mama, cât și tata. Până În ’40 tata s-a ocupat de negustorie, iar mama a fost casnică. În ’41, dacă rețin exact data, a fost dus pe frontul antisovietic de către armata maghiară, În detașamentele de muncă. - Ce vârstă avea atunci? - Tata avea atunci 40-41 de ani. În orice caz, În 1942 s-a Întors. - În perioada ’40-’44 legislația antisemită a Început să se Înrăutățească? - Tot mai mult. Chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Petea afectă că nu făcusem decât să-i stric cravata și cu cea mai mare naturalețe se duse la locul lui, cu aerul că un lucru foarte vesel se petrecuse: .....dom' profesor, zise el, bagă de seamă și nu fii antisovietic (și clătină din cap îngrijorat pentru mine), noi sîntem în măsură să-ți spunem că..." .Ce ești tu în măsură să-i spui? îl întrerupse Tasia. Ia taci din gură! Și tu, Matilda, de ce îl îndemni! Nu oricine are chef
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sovietic, din păcate fără impact asupra unui Occident gauchist și dezinteresat de soarta popoarelor aflate sub ocupația bolșevică. Va continua să publice numeroase volume legate de istoria partidelor istorice, de istoria națională, despre războiul de întregire, dar și de cel antisovietic, perioade cunoscute în direct, în calitate de combatant și, mai tîrziu, de deputat în Parlamentul țării și diplomat. Aflat într-o permanentă febră a scrisului, cum și afirmă într-o scrisoare către un prieten: "Demonul din călimară nu-mi dă pace" ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
îi corespundea o rețea informativă de peste o sută de persoane" (L.H.L). Luptătorii lui Ogoranu, dar nu numai ei, erau prezentați drept bandiți și simpatizanți legionari. Adevărul este că ei nu erau afiliați la vreun partid politic lupta lor era antisovietică și anticomunistă. Fapt temeinic argumentat de istoricul Gheorghe Onișoru, care, vorbind despre partizani, atenționează: "Ei, în momentul acela aveau douăzeci de ani, în 1948-'49-'50. În anul 1941, cînd s-a desființat mișcarea legionară, ei aveau unsprezece ani. Mișcarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
împușcat în 1958, fetele persecutate, eliminate din școli și universități, averea confiscată. Nu exista clemență pentru dușmanul de clasă. Scriitorul și ziaristul Pantelimon Vizirescu, cel care a coordonat publicația România muncitoare, foarte iubită de muncitori, a publicat aici numeroase articole antisovietice întru apărarea ființei naționale. Această atitudine naționalistă va fi unul dintre importantele capete de acuzare. Pan Vizirescu se explică și-și îndreptățește poziția: "Noi, generația mea, care eram urmașii celor care au făcut războiul, ce altă misiune am fi avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în volum la Editura Humanitas, în 2007 al excelentei realizatoare de televiziune Lucia Hossu Longin), asemănător cu '89, cîntecul studenților din anul 1956 a fost, noi nu plecăm, noi nu murim. Mișcarea este una de solidarizare cu obiectivele anticomuniste și antisovietice ale revoluției maghiare. Adunarea și protestul studenților timișoreni, din 30 octombrie 1956, "se adresa: cultului personalității, staționării trupelor sovietice pe teritoriul României, strîngerii abuzive a cotelor, modului în care sovhozurile acaparau bogățiile țării și chiar, pentru prima dată, studenții au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
execuția Ceaușeștilor s-a difuzat la Televiziunea națională pe douăzeci și șapte decembrie, 1989, el s-a difuzat, chiar pe douăzeci și cinci. În fine, este inexact că arestarea, procesul și asasinarea lui Pătrășcanu de către proprii tovarăși s-a datorat atitudinii lui antisovietice, din acest punct de vedere avem o biografie extrem de solidă, cea mai solidă scrisă de un român, cred, e vorba de Lucrețiu Pătrășcanu, Moartea unui lider comunist, de Lavinia Betea, în pregătire, într-o a doua ediție, mult adusă la
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]