394 matches
-
progresa”. Omul politic disocia apoi conservatorismul deceniului al optulea de „ultra-conservatorismul” reprezentat simbolic prin evocarea lui Barbu Catargiu, „care se credea, Într-un mod eronat și printr-un rău Învăț, că ar fi capul unei caste”. Printr-un nou procedeu antitetic, Lascăr Catargiu devenea, În schimb, „omul progresului și al libertăței; Însă libertatea bine Înțeleasă, și progres adevărat”, reprezentant al noului conservatorism care, susținea În continuare Boerescu, unifica „dreapta” și „centrul” . Era vorba despre aceeași aneantizare simbolică a adversarului ca și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
tabloul dobândind treptat proporții monumentale. Episoadele au o structură relativ autonomă, dictată de o gradație dramatică proprie, prinzându-se totuși strâns, fără excepție, în curgerea narațiunii, care - așa cum spune G. Călinescu - înaintează solemn, ca un fluviu american. Contrapunctarea simfonică, efectele antitetice, corespondențele cu trimitere simbolică vădesc marele talent de compoziție al lui R., darul lui de constructor. Ion e un solid edificiu epic realist, un univers perfect închegat, și totodată, prin discretele sclipiri etern umane și prin cadențarea rapsodică, o veritabilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
se definește prin ontologia metonimică a oamenilor "civilizați", meditând asupra unui zeu crud și răzbunător. La Stevenson, "celălalt" este reflexul iluzoriilor și amoralelor descoperiri științifice. Strălucitul doctor Henry Jekyll și oribilul Edward Hyde împart același corp, migrația celor două personalități antitetice realizându-se prin mijlocirea unei misterioase poțiuni. În cele din urmă, licoarea își pierde efectul, iar Hyde nu se mai poate metamorfoza în Jekyll, sfârșind în chip violent. Oricum, subiectul s-a dovedit atât de bine ales, încât micul volum
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
În mod intenționat) să se realizeze cu o cheltuială minimă de timp și energie...Nueste posibilă existența unei metode, sub forma a ceva exterior materialului de studiu... metoda există numai ca un mod de a trata materialul... metoda nu este antitetică față deobiectivul de Învățământ; ea este antitetică față de acțiunea Întâmplătoare și negativă, Însemnând, În acest caz, acțiunea prost adaptată” (J. Dewey). Când folosește o metodă, profesorul se gândește la modalitatea de acțiune a elevului, la operațiile și tehnica operațiilor pe
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o cheltuială minimă de timp și energie...Nueste posibilă existența unei metode, sub forma a ceva exterior materialului de studiu... metoda există numai ca un mod de a trata materialul... metoda nu este antitetică față deobiectivul de Învățământ; ea este antitetică față de acțiunea Întâmplătoare și negativă, Însemnând, În acest caz, acțiunea prost adaptată” (J. Dewey). Când folosește o metodă, profesorul se gândește la modalitatea de acțiune a elevului, la operațiile și tehnica operațiilor pe care el le va pune În joc
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
convers" în traiectoria prietenului și colegului Plinio Designori. Înzestrat intelectual ca și Joseph, acesta optează de timpuriu pentru vita activa, implicîndu-se plenar (și cu succes) în lumea reală și oferind "dublului" său castalian cufundat în vita contemplativa o variantă existențială antitetică. Exemplul lui nu rămîne fără ecou în conștiința scindată a protagonistului, împingîndu-l către examenul ultim al inițierii acela al negării propriei condiții. Copleșit de îndoieli, Joseph Knecht se retrage din pos tura de magister ludi, spre oroarea membrilor Ordinului, și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
grec, și pe Carada, un alt grec, înființând o gazetă. Ce nume-i dau? Românul. Ei cari n-au fost români neam de neamul lor. Structura este dialogică, un dialog imaginar purtat fie cu cititorii, fie cu sine însuși. Construcția antitetică un grec, un alt grec/Românul, n-au fost români neam de neamul lor se realizează prin repetiție. Expresia „neam de neamul (lor)” are conotații diferite în enunțuri afirmative și în enunțuri negative. În acest caz expresia este folosită pentru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
componentă a gândirii liberale interbelice în domeniul relațiilor internaționale - problematica anarhiei și a relației sale cu conceptul de suveranitate - numai pentru a deforma prin simplificare cealaltă componentă, problematica federalismului. Simultan, din această perspectivă, proiectul realist pare construit într-o manieră antitetică, prin „amplificarea dimensiunii anarhiei și suprimarea dimensiunii federale” (Thies, 2002, p. 169). În sfârșit, al treilea element al strategiei de legitimare a Școlii realiste constă în respingerea conceptelor liberale în urma unei false analize, Carr proiectând în mod superficial conceptele liberalilor
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
principala lor premisă este una esențialmente filosofică - natura umană (și anumite considerații specifice asupra acesteia). Ca atare, este îndreptățit să numim realismul (ca și idealismul) mai degrabă o filosofie a relațiilor internaționale. Cele două paradigme trebuie privite în mod fundamental antitetic, având teze complet diferite. După sfârșitul primului război mondial (1914-1918) și conferințele de pace care i-au succedat, s-au căutat o serie de mecanisme internaționale care să facă războiul blamabil sau, eventual, să-l elimine în totalitate, pentru ca lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai de seamă al „Contemporanului”, C. pare să fie într-adevăr apt să ilustreze ideile revistei privitoare la tematica și misiunea socială a literaturii. Evocă, mai întâi, atmosfera de teroare, imoralitate și ipocrizie a seminarelor basarabene, portretizând caricatural și figurând antitetic indignarea și revolta tinerilor. Se simte aici și o influență venind dinspre literatura rusă, al cărei bun cunoscător era și din care a tradus (Saltâkov-Șcedrin, Gogol) sau a localizat (Nekrasov, Turgheniev, Garșin). Schițele din viața ocnașilor evadați, a contrabandiștilor sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
evidențiindu-se caracterele principale, de regulă ușor vizibile, sub formă de articole, care se numerotează. Cheia se numește dicotomică deoarece toate caracterele, grupate pe articole, se împart, pe rând, numai în 2 grupe, care se exclud reciproc, deci sunt caractere antitetice. (Beldie Al., 1977) Există tabele cu chei dicotomice separate pentru fiecare taxon. Într-o determinare se pleacă de la cheia dicotomică pentru determinarea încrengăturilor și un număr ne va trimite la pagina la care se află cheia pentru determinarea claselor din
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
despre o carte a unui istoric maghiar care se ocupă de fuga evreilor din Ardealul de Nord în cel de Sud, în perioada '40-'44. L-am publicat și, alături, am scris editorialul meu pe aceeași temă, într-un registru antitetic, punînd în evidență răul și binele din respectiva perioadă: Transnistria masacrelor antievreiești, precum și decizia - tot a lui Antonescu - de a nu trimite evrei din Regat în lagărele morții din Polonia. Dan Turturică nu a fost prezent la ședința din dimineața
Scriitori persecutați by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7725_a_9050]
-
est; ipsa holera olla legit - p. 5). Dacă la Cantemir desenul nu mai vorbește „despre Curan (sic)”, ci despre o veritabilă refutatio Corani, la Eminescu, măreția copacului din visul sultanului nu apare deloc diminuată, ci augmentată pentru a pregăti efectul antitetic de mai târziu: „Visul său se-nfiripează și se-ntinde vulturește,/ An cu an împărăția tot mai largă se sporește,/ .../ Astfel, țară după țară drum de glorie-i deschid.../ Până-n Dunăre ajunge furtunosul Baiazid...”. Ironia se naște tocmai din punerea
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
Pârvulescu): I. L. Caragiale și caligrafia plăcerii. Despre eul din scrisori, de Dan C. Mihăilescu (Humanitas), I. L. Caragiale. Fatalitatea istorică, de Mircea A. Diaconu și Caragiale. Marele paradox, de Gelu Negrea (ultimele două la Cartea Românească). Sunt abordări diferite, ba chiar antitetice, dar merită citite fie și numai din acest motiv: pentru a vă convinge de inepuizabila energie a operei lui Nenea Iancu. Iar apoi, scufundați-vă în reveriile livrești, cu clasici mai mari sau mai mici, readuse la lumină de Humanitas
Cărțile verii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4417_a_5742]
-
va reconstitui traseul personajului principal, cu trăsături de alter-ego, Ion Lupu, traseu de factură inițiatică, de la frică și disperare la speranță și curaj, într-un context marcat de ipocrizie, dezgust, teroare, pe care-l sfidează. Materia romanescă alternează între registre antitetice, pe de o parte unul al flagelului comunist, adică al răului proliferant, pe de altă parte registrul unui univers visat, al adevărului, al onestității, al libertății. Zarea de lumină încă n-a dispărut. în Adio, Europa, "romanul testament" al lui
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
alibi istoric): Tudor Arghezi, Ion Barbu, G. Călinescu, Petru Dumitriu, Eugen Barbu. Măcar aci opoziția față de Eminescu care i se prezintă d-lui Vartic intenabilă ni se pare suficient de întemeiată. Acest ,binom" al spiritualității românești, bizuit pe două tipuri antitetice de creatori, poate fi susținut rezonabil chiar prin terminologia lui Noica ce identifica un ,românesc" proeminescian, anticaragialian, nu tocmai abuziv și fantasmagoric", cum îl taxează exegetul în discuție, ci răspunzînd unei polarități reale, de care nu avem a ne rușina
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
este aceea de a o privi direct, fără raționalizări inutile, de a o integra și de a merge mai departe. Iar Dogville este o operă cinematografică impecabilă ce amintește, prin tema sa și prin sobrietatea discursului, de autorii antici. Spațiul antitetic dintre filmele ce prezintă o realitate unilaterală fie în sens negativ (Gothika), fie în sens pozitiv (Pur și simplu dragoste), și Dogville nu este numai unul al valorii artistice, ci și , mai ales, acela dintre ceea ce sîntem și ceea ce ne
Trei filme by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13119_a_14444]
-
comuniști de rând (muncitori, țărani), ilegaliști, oameni devotați prezentului comunist scriu și mulți alții: Alexandru Jar, I. Ludo, Remus Luca, Nicolae Deleanu, Eugen Barbu, Laurențiu Fulga, Constantin Chiriță etc. și chiar G. Călinescu în Scrinul negru (1960). Personajele sunt puse antitetic în serii maniheiste: de o parte, cele pozitive: modelul sovietic, țăranul cooperator, muncitorul fruntaș, intelectualul angajat, ilegalistul, activistul de partid; de cealaltă, cele negative: fascistul, chiaburul, sabotorul, intelectualul evazionist, burghezul, aristocratul. În deceniile cinci și șase era aproape imposibil ca
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
se permite exprimarea paradoxală, ci mai degrabă o perspectivă, un unghi de vedere abstract. Când își dă seama că le lipsește tocmai viața, prozatorul întoarce cheițele personajelor-păpuși până la capăt, defectând de tot mecanismul. „Umanizările” sunt forțate, urmând o logică exclusiv antitetică. A fost Thomas un „bandit” cu moravuri ușoare în tinerețe? Acum e un profesor de etică torturat de dorința - și mai ales de problematizarea - întâlnirii urmașilor. E Antonia o bătrână intolerantă, gata să pună la stâlpul infamiei orice aplecare a
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
cu locurile, pentru cumpănirea între idei, fapte, aspecte opuse ș.a.m.d. Un singur exemplu, detronarea tiraniei gîndirii în linie dreaptă: "dihotomia aceasta a realului, operată pas cu pas și cu de-a-măruntul, separă pentru a uni, căci distingînd fețele lui antitetice vede în el un singur Ianus. Privind însă realul cînd dintr-o parte, cînd din cealaltă, gîndirea pășește încoace și-ncolo, într-un mers ce contrazice axioma cum că drumul cel mai scurt între două puncte este linia dreaptă, căci
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
a șterge urmele servituții angelice? Probabil avem a face cu o coincidență. În orice caz nu putem ocoli menționarea a două scăderi pe care le înregistrează în timp poezia lui Emil Brumaru. Mai întîi un progresiv manierism. Propunîndu-și două tipare antitetice, unul ideal, altul scatologic, autorul le-a exersat pe un plan tehnic cu un avantaj al neimplicării morale care i-a îngăduit performanțe expresive. Totodată s-au ivit și semnele unei epuizări, inevitabile cînd creația se închide între gratiile unui
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
etc. În toate aceste cazuri plăcerea ironistului e să dea aparența că e chiar el prins în capcana în care a căzut celălalt. ș...ț Dar, pe de altă parte, e la fel de caracteristic pentru ironie să apară într-o situație antitetică. Față de un surplus de înțelepciune să pari cât se poate de neștiutor, de stupid, de Popa Prostul 3, și totuși în aparență mereu gata să mai înveți ceva și mereu binevoitor, încât arendașii înțelepciunii să te îngăduie cu plăcere pe
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
difuză, de joasă tensiune, a acestor miniaturi e răspunzătoare, și în volumul de acum, și în cele precedente, pentru trombele de metafore facile de care Aerostate plângând are a da seamă. Unele pagini conțin atâtea imagini arbitrare (și, cum anticipam, antitetice), încât sunt aproape de necitit. Există însă din fericire în carte o diferență netă între acest manierism deranjant și o naturalețe lirică promițătoare, diferență care nu se suprapune peste împărțirea formală, în două cicluri (intitulate Aerostate plângând și Iubita mea, patria
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
cariere academice, publicistice ori politice pe baza enormei diversiuni - în fapt, o escrocherie ideologică de proporții planetare -, conform căreia cele două formule politice de exprimare ale colectivismului populist și autoritar, înrădăcinate în credința mistică în forța liderului providențial, ar fi antitetice. Nici vorbă. Chiar și de la distanță ele par complementare, iar dacă ai suficient sânge rece să cobori în analiza practicii politice, vei constata că seamănă ca două picături de apă. Stalinismul românesc, ai căror reprezentanți continuă să joace - direct, sau
Al treilea val by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3852_a_5177]
-
văzut, se întâlnesc Petru Anicet și Alexandru Pleșa în Întoarcerea din rai, dar și Petre Biriș și Ștefan Viziru în Noaptea de Sânziene). În fragmentul de mai sus, cei doi poli despre care vorbeam mai devreme, Mătăsari - Cotroceni, se conturează antitetic, o descriere amplă, bogată în indicii de ordin sonor și olfactiv 15, a zonei Cotroceni venind în continuarea celor câteva imagini consacrate ale acestui cartier bucureștean (precum cea din Nuntă în cer sau Huliganii): „În noul lui cartier, aproape de calea
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]