15,686 matches
-
primirilor și predărilor. De asemenea, centraliza după folosire permisele de călătorie în contul statului, le înainta lunar Ministerului de Finanțe, încasând contravaloarea și împărțea antreprenorilor sumele cuvenite; încasa taxele călătorilor particulari, colecta pe cele strânse la relee și le împărțea antreprenorilor după distanțele parcurse în fiecare despărțire. Condițiile de arendare mai prevedeau: să fie în sarcina statului cheltuielile pentru personalul poștal al Direcțiunii și cel din orașe; funcționarea unui oficiu poștal la fiecare reședință de ținut, condus de sameș, care să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prima dată în condițiile de arendare, a fost aceea prin care curierii, cu ocazia transportului trimiterilor oficiale, erau obligați de a duce scrisorile și gropurile persoanelor particulare, fără a se pretinde taxe, decât în cazul depășirii greutății stabilite. Ridicarea dreptului antreprenorilor de a mai încasa taxe pentru transportul corespondenței particulare a fost primul pas pentru stabilirea monopolului de stat asupra acestor trimiteri. Pe baza reformei din 1852, s-au înființat în Moldova mai multe oficii poștale, printre care și cel din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fiind folosite intens la transporturile necesare armatelor, se impunea mereu înlocuirea lor, ridicând astfel considerabil cheltuielile pentru întreținerea serviciului poștal. De asemenea, localurile de poștă au fost deteriorate și serviciul poștal își întrerupe dezvoltarea, dar nu pentru mult timp. Unii antreprenori deși au fost despăgubiți, au renunțat la ținerea poștelor, fiind înlocuiți cu alți solicitanți, începând din 1855. Printre noile condiții de arendare, s-a prevăzut înființarea unui serviciu de "Ștafete urgente" pentru ordinele ce nu sufereau amânare, emise de stat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
atenția asupra răspunderii ce o poartă. În Iași corespondența se încredința Direcțiunii Poștelor, iar în celelalte localități căpitanilor poștei, care o expedia imediat la destinație prin surugii călări, din poștă în poștă, în care scop pe toate liniile din Moldova antreprenorii erau obligați a ține la dispoziție cai și surugii din cei mai buni. Cât de buni puteau fi acești surugii, aflăm de la fostul consul general al Franței la București, între anii 1839-1846, Adolphe Billecocq, care a călătorit prin Țările Române
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Generală, cu sediul în București, serviciul de poștă intrând în administrația statului. În general, Moldova dispunea pe atunci de un serviciu poștal bine organizat, dar întreținerea și perfecționarea lui cerea mari sacrificii. În bugetul pe anul 1860, numai subvențiile acordate antreprenorilor se ridicau la peste 67% din totalul cheltuielilor aferente direcțiunii și birourilor poștale. La cele 17 birouri poștale existente în Moldova, își desfășura activitatea un număr de 71 de salariați, îndeplinind diferite funcții, din care aproape 50% la Iași. Pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu încă un an, urmând a se stabili pentru viitor noi condiții de arendare a poștelor cu cai. Nefiind amatori pentru încheierea de contracte, în noile condiții, adică pe termene lungi și fără subvenții din partea statului, sa apelat la vechii antreprenori, prelungindu-se contractele pe diferite termene. Cu toate măsurile luate, monopolul poștal era deseori încălcat. Sistemul clandestin de colectare, transport și distribuire a corespondenței de orice fel, a banilor etc. se dovedea în unele cazuri bine organizat. Raportul Biroului Poștal
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
acestea cu adeverință de primire. La fel, gropurile, pachetele și obiectele de valoare, se puteau prezenta cu adeverință de primire, bineînțeles taxată. În același an, la 1 mai, expirând contractele de arendare, poștele cu cai au fost atribuite la diferiți antreprenori, pe termene scurte, cu subvenții din partea statului. În anul 1865, la stațiile de poștă din Fălticeni, Cristești și Ruginoasa, din județul Suceava, existau 12, 20 și respectiv 38 de cai. O stație de poștă era prin anul 1870, și la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
regulament din anul 1871, s-a renunțat la vechiul sistem de antreprize cu relee și subvenții după numărul cailor aflați la locul de schimb și s-a admis antreprize între diferite localități, cu un număr fix de curse pe săptămână. Antreprenorii transportau expedițiile poștale cu diligența sau cariola și primeau în schimb, prețul obținut la licitație, plus taxele încasate de la călători. Din octombrie 1871, cursele poștale au fost date în antrepriză după aceste noi condiții, pe măsura reînnoirii contractelor. O problemă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
numai de trei ori pe săptămână, începând cu data de 1 aprilie 1908, s-a introdus în județul Suceava, sistemul de distribuire a produselor Regiei Monopolurilor Statului(RMS) prin factori rurali. Înainte de anul 1907, distribuirea acestor produse se făcea prin antreprenori, care nu aveau posibilitate să răzbată în toate localitățile rurale îndepărtate și izolate. Așa s-a ajuns la distribuirea prin factori poștali rurali. În anul 1898, s-a încheiat o primă convenție cu RMS. După experimentare în mai multe județe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a extins serviciul poștal în unele localități neprevăzute până atunci în itinerariile factorilor poștali rurali, ceea ce a condus la creșterea prestațiilor și a veniturilor. La 31 decembrie 1931, Regia Autonomă CAM(fost RMS) denunță convenția, revenind la sistemul distribuirii prin antreprenori, dar numărul factorilor poștali rurali era acum aproape dublu, în județul Suceava, față de anul 1893, deși numărul localităților fusese redus prin Legea pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925. Prin această lege comunele Borca, Fărcașa, Mădeiu și Broșteni, din plasa
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dar mai târziu, s-a folosit în acest scop culorile albastru și galben. Poșta adoptase către sfârșitul anului 1854, culoarea albastru pentru căruțele de poștă, iar în 1898, culoarea galben pentru toate vehiculeleăfurgonete, trăsuri, cariole etc), fie proprietate, fie ale antreprenorilor, culori extinse și la alte utilaje poștale. Până în anul 1993, cutiile de scrisori au fost vopsite în culoare albastru, galben și din nou albastru. După această dată toate cutiile de scrisori au fost vopsite în roșu. Între timp, Poșta a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de piele inscripționată “Portu scrisorilor”. Peste câțiva ani, în 1857, se propunea ca amploaiații poștei, inclusiv căpitanii de poștă să poarte uniformă pentru a fi cunoscuți și respectați de public. Condițiile de arendare a poștelor din perioada 1858 - 1861, obligau antreprenorii să îmbrace pe surugii din leafa lor, cu suman sau aba, după același model în toată țara. Surugii trebuiau să poarte un semn de alamă la pălărie sau la căciulă pentru a fi cunoscuți. În anul 1865, s-a hotărât
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sau face transporturi cu căruța. centură. brazi despoiați de coajă, în jurul cărora se înfășura o funie de paie împletite, aclăite în rășină. albastru-închis. conducător al unui cnezatăformă de organizare politică de tip statal în evul mediu, bazată pe autoritatea cneazului). antreprenor. cătun, grup de așezări țărănești care nu constituie o unitate administrativă, având un număr mic de locuitori. cântar format dintr-o pârghie cu brațe egale dajdie dârvar diligență diurnă dorobanț dragon dram dregător dril epistat francare găitan ghebă gheretă gleb
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
știe să interprindă acțiuni la momente oportune, acest cuvânt este sinonim cu îndrăzneț, descurcăreț, dezghețat. Anteprenorul este un cuvânt des folosit ca sinonim pentru întreprinzător, însă este un cuvânt utilizat în special în economie, astfel conform dicționarului de limbă română, antreprenorul este ce care conduce o antreprinză. Antreprinza reprezintă o formă de organizare și de executare a unor construcții capitale, o întreprindere comercială”(adaptare după http://dexonline.ro/definitie). Astfel, în literatura de specialitate, termenul de antreprenor, are sensul de întreprinzător
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
dicționarului de limbă română, antreprenorul este ce care conduce o antreprinză. Antreprinza reprezintă o formă de organizare și de executare a unor construcții capitale, o întreprindere comercială”(adaptare după http://dexonline.ro/definitie). Astfel, în literatura de specialitate, termenul de antreprenor, are sensul de întreprinzător, a fost utilizat pentru prima oară de către economistul francez Jean Baptiste Say în lucrarea “Tratat de economie politică”(1803). J. B. Say este cel care subliniază, pentru prima oară, rolul economic și social pe care îl
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
sensul de întreprinzător, a fost utilizat pentru prima oară de către economistul francez Jean Baptiste Say în lucrarea “Tratat de economie politică”(1803). J. B. Say este cel care subliniază, pentru prima oară, rolul economic și social pe care îl joacă antreprenorul: de a orienta resursele de care dispune societatea către domeniile de activitate economică ce asigură cea mai eficientă valorificarea a lor. Indiferent de motivația pe care o poate avea o persoană atunci când decide să devine antreprenor(dorința de îmbogățire, curiozitate
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
pe care îl joacă antreprenorul: de a orienta resursele de care dispune societatea către domeniile de activitate economică ce asigură cea mai eficientă valorificarea a lor. Indiferent de motivația pe care o poate avea o persoană atunci când decide să devine antreprenor(dorința de îmbogățire, curiozitate, dorința de faimă, de satisfacere, de apreciere,etc.) trebuie să țină mereu cont de interesele propriidar și de cele ale consumatorului. Antreprenorul la fel ca și întreprinzătorul urmărește obținerea unui beneficiu sau a unui profit cât
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
Indiferent de motivația pe care o poate avea o persoană atunci când decide să devine antreprenor(dorința de îmbogățire, curiozitate, dorința de faimă, de satisfacere, de apreciere,etc.) trebuie să țină mereu cont de interesele propriidar și de cele ale consumatorului. Antreprenorul la fel ca și întreprinzătorul urmărește obținerea unui beneficiu sau a unui profit cât mai mare, dar nu își poate atinge acest scop decât dacă bunurile sau serviciile pe care le oferă au o calitate și un preț care corespund
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
încurajare a spiritului antreprenorial se bazeză pe recunoașterea, promovarea antreprenoriatului tinerilor care face parte din programul național de dezvoltare pentru tineri. Alte organizații guvernamentale ca Ministerul Muncii, Sănătății, Educației, etc. trebuie să joace un rol important în acest proces. Tineri antreprenori furnizează bunuri și servicii utile pentru societate și destul de des găsesc soluții și idei noi pentru a face lucruri mult mai inovatoare; promovarea antreprenoriatului pentru tineri ar trebui să se bazeze pe două etape consecutive: crearea de conștientizare și de
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
cu d-na Aslan. Eu în 1990 am avut noroc. Cerință Europei ca să intrăm în ea era să avem populația pe computer și cărți de identitate/pașapoarte compatibile cu ei. Instituția SINTA acum prin mine a câștigat licitația SNIEP în calitate de antreprenor general și eu am devenit proiectantul general al acestui sistem național. Am mai avut o opțiune, un prieten de facultate care a terminat cu un an înaintea mea, fost director general al Institutului Central se privatiza și organiza un import
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
în care stadiile de evoluție sunt marcate de probleme sau crize similare, care pot fi prezise și trebuie administrate pentru a le asigura supraviețuirea. Potrivit părerii lui Greiner, prima etapă după înființarea unei organizații presupune o dezvoltare prin creativitatea unui antreprenor, care nu are obligatoriu calități de lider, și se finalizează printr-o criză de conducere sau de viziune (leadership). Urmează o a doua etapă în care un nou lider asigură o direcție clară și organizația crește prin standardizare și eficientizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
http://www.business.ro" www.business.ro Rompres Studiu de caz nr. 8 Prodindpest Călărași: tradiție românească, tehnologie și calitate europene În timp ce alții s-au străduit să cumpere pe nimic ceea ce s-a produs înainte de 1989, o categorie aparte de antreprenori, cei mai mulți dintre ei tineri și foarte tineri la Revoluție, au început și au dezvoltat afaceri „de la zero”. Cu trudă, cu riscuri mari, învățând din greșeli. Este și cazul celor doi acționari de la Prodindpest Călărași, Virgil Diaconu și Pascu Ifrim, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
este mai la îndemână să vorbești despre ideologie, valori și suflete în rai, decât să demonstrezi unui client cum îi va afecta brandul valoarea business-ului. Pentru asta îți trebuie ceva cunoștințe în economie, management, marketing și multă, multă logică. Antreprenorii și top managerii știu că resursa umană, calitatea ei nu volumul este cea mai importantă sursă de creare de avantaj competitiv. Mai știu că loialitatea angajaților nu mai ține de un simplu contract psihologic, că atragerea unor talente de pe piață
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de ani scria ceva (The corporate personality) ce probabil că înțelegem și noi acum. Îmi place și lipsa de "prețiozitate" în abordare materialul poate fi un instrument la îndemâna atât a studentului, cât și a managerului de resurse umane sau a antreprenorului care dorește să se educe. Cartea este o lectură plăcută și ușoară, chiar dacă își propune să aducă multă informație și multe perspective asupra acestui concept. Trebuie considerată un pionierat și, ca orice pionierat, trebuie aplaudat și ajutat să ajungă la
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mare lipsă și slăbiciune”. Fosta Fabrică de cărămidă Rameder Fabrica a fost construită de Ion Rameder în 1908, la ieșirea din Iași spre Dancu. Aici s-a produs și cărămida folosită la construcția Palatului Culturii (19061925) arhitect, fiind I. Berindei. Antreprenorul Ion Rameder a transportat cărămida pe șantier cu tramvaiul. Biserica Sf. Nicolae din Holboca Biserica este ctitoria lui Nicolae Balș și a fost zidită în 1812 pe locul altei bisericuțe din lemn ale cărei temelii se văd ̀în curtea
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]