1,520 matches
-
cel mai cunoscut este acela al antropologului Michael Harner, care, după studii etnografice În Peru, a Înființat „The Foundation for Shamanic Studies” și practică acum șamanismul În mod activ. Un alt caz, intens mediatizat și În egală măsură contestat de antropologi, este cel al lui Carlos Castenada, care pretinde că ar fi fost inițiat de un șaman pe care Îl numește Don Juan. Cum Castenada nu a putut produce, În afara cărților sale, care dovedesc o mare forță literară, nicio probă etnografică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În tradiția europeană Îndeosebi, după speculațiile gânditorilor Renașterii și, mai ales, după „demonizarea” vrăjitoriei de către oficialitățile ecleziastice, magia a fost ipostaziată Într-o expresie a anormalității, a tot ceea ce se opune firescului vieții, echilibrului social și dezvoltării spirituale raționale. Mulți antropologi consideră că modelul canonic european, produs al unei istorii culturale specifice, a influențat categoriile științifice de analiză a fenomenelor magice și a impus viziunea europeană asupra magiei ca fenomen irațional, antisocial, antimodern: Vrăjitorul a devenit inversul persoanei normale, o antiimagine
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de dezbaterea privind caracterul rațional sau irațional al magiei. Antropologia secolului al XIX-lea a considerat magia ca un produs cultural care exprimă, În mod elocvent, iraționalismul specific „primitivilor”. Ulterior, În special sub influența studiilor efectuate de Malinowski și Evans-Pritchard, antropologii au promovat ideea regimurilor analoage de raționalitate - În sistemul ei de referințe, magia folosește operații logice și proceduri la fel de coerente precum cele puse În mișcare de gândirea rațională, argumentativă și abstractă, specifică lumii moderne: Ceea ce ei (triburile Azande din Africa
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
preocupați să vindece și/sau elimine acest fenomen din modernitate) sau au fost subiectul unor relatări „colorate” din mass-media (W. De Blécourt, 1999). În ultimele decenii ale secolului XX, magia din societățile contemporane a devenit un subiect de actualitate pentru antropologi: aceștia s-au focalizat fie asupra transformărilor moderne ale complexelor magice din societățile „exotice” (voodoo, spre exemplu), fie asupra fenomenelor de revitalizare a unor sisteme magice cândva active În societățile occidentale. În ultima ipostază, retrezirea magiei are fie un caracter
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cât și a iniția un mesaj implică obligația de a răspunde. Ceea ce Înseamnă că amândouă creează relații de interdependență și instituie structuri sociale. Modelul „darului lărgit” a fost asumat de majoritatea interpreților acestui sistem, dar a și stârnit criticile unor antropologi (o sinteză clară a acestor argumente În J. Van Baal, 1976; pentru critica lor, M. Godelier, 1996, pp. 30-33; J. Henninger, 1987, pp. 544-556; A. Weiner, 1992, pp. 5-11). La o privire mai atentă (I. Silber, 2002, p. 299), sistemul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Între individ sau societate În ansamblul ei și lumea puterilor supraomenești. Nu comunicarea este tema lor fundamentală, ci comuniunea. Din perspectiva teologilor sau a reprezentanților fenomenologiei religiilor, acesta este un act personal de credință, Încărcat cu valori mistice. Din perspectiva antropologilor, este un act social, Întemeiat pe anumite reprezentări simbolice și materializat prin diferite reguli de acțiune socială. În esență, modelul comunicării cu divinul, printr-un sistem de daruri materiale și simbolice, care creează, conform logicii reciprocității, o sumă de relații
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care a trecut moartea” sau a celor care se Întâmpla să Își ofere singuri măsura trupului lor. Aceasta ar putea fi numită o reducție internă (I. Taloș, 1978, pp. 86-87). Următoarea perspectivă poate fi exemplificată prin două analize ale unor antropologi de referință pentru școala engleză. În prima dintre ele, Evans-Pritchard explică de ce, În anumite situații, Nuerii (populație din Sudanul de astăzi) pot sacrifica un castravete În locul unui bou. Antropologul englez susține că această substituire are la bază o operațiune simbolică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
86-87). Următoarea perspectivă poate fi exemplificată prin două analize ale unor antropologi de referință pentru școala engleză. În prima dintre ele, Evans-Pritchard explică de ce, În anumite situații, Nuerii (populație din Sudanul de astăzi) pot sacrifica un castravete În locul unui bou. Antropologul englez susține că această substituire are la bază o operațiune simbolică prin care se afirmă că boul poate fi Înlocuit de un castravete, nu pentru că cele două entități ar fi material egale, ci pentru că, În plan religios, ele sunt simbolic
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
capacitatea sa de a lega și de a explica, printr-un singur gest, o mare diversitate de manifestări istorice, culturale și psihologice. Acest lucru justifică succesul său În diferite medii intelectuale, pe de-o parte, și eșecul său În mediile antropologilor, pe de altă parte: universalitatea modelului, ceea ce pentru unii interpreți reprezintă cea mai importantă calitate a teoriei freudiene, constituie punctul său vulnerabil - În special din perspectiva antropologiei culturale. Cercetările de teren (arheologice și etnografice) nu au putut confirma: a) existența
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Bell, 1997, p. 94). Într-un plan mai general, ele sunt „rituri care Însoțesc schimbările de loc, de stare, de meserie, de situație socială, de statut” (N. Belmont, 1986, p. 11). În cea de-a doua perspectivă teoretică, elaborată de antropologul englez Victor Turner (1969), atât ideea de „trecere”, cât și formele prin care ea este exprimată În rit și mit (liminalitatea) funcționează ca o structură culturală universală, o matcă simbolică În care se Înscriu numeroase manifestări ritualice și mitologice, indiferent
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
societate, În conformitate cu noul statut), care devine efectul stării inițiale. În felul acesta, elementele rituale nu au sens și nu devin inteligibile decât prin raportarea la secvența anterioară, care le determină și explică. Pe urmele lui Van Gennep, numeroși etnografi, folcloriști, antropologi și istorici ai religiilor au descris și interpretat rituri de trecere din toate epocile și culturile planetei. Atrase de varietatea riturilor și bogăția simbolurilor puse În mișcare În timpul intervalului intermediar, cele mai multe studii s-au concentrat asupra proceselor prin care se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dragostea și fidelitatea soției („Milea”), altele oferă imagini ale infidelității și nepăsării, aspru sancționate („Ghiță Cătănuță”). Riturile de trecere variază În funcție de civilizație și moment istoric. În diferitele lucrări de specialitate sunt descrise amănunțit schemele ceremoniale specifice societății studiate de respectivul antropolog sau istoric al religiilor. Având În vedere publicul căruia i se adresează acest volum, voi folosi pentru exemplificare cultura folclorică românească (L. Berdan, 1999; E. Bernea, 1998; O. Buhociu, 1979; I. Ciubotaru, 1999; I. Ghinoiu, 1999; S. Larionescu, 2000; S.F.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îi scuipă transformați, fie cu pântecele matern). Ansamblul ceremonial Okipa al indienilor Mandan (din actuala regiune Dakota de Sud a Statelor Unite ale Americii), observat și descris pentru prima dată În 1832, reprezintă unul dintre cele mai complexe rituri de inițiere analizate de antropologi. În zorii primei zile a ceremoniei, șefii tribului și vracii (medicine men) se adună În coliba rituală Okipa. Tot atunci, de sat se apropie un indian mascat care Îl Întrupează pe Lone Man („Singuraticul” - n.r.), eroul fondator al triburilor Mandan
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bob de strugure pentru a se asigura bogăția recoltei. Se urmărește trandafirul și, dacă acesta Înflorește, e semn că toamna va fi lungă. Și se coboară turmele din munte (I. Mușlea, O. Bârlea, 1970; A. Olteanu, 2001; T. Pamfile, 1997). Antropologii și istoricii religiilor au constatat că Între riturile de trecere calendaristice și miturile cosmogonice se țes numeroase corespondențe. Cauzele și semnificațiile acestor conexiuni sunt interpretate Însă În mod diferit. Antropologii insistă asupra legăturilor funcționale: cele două sisteme se oglindesc unul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Mușlea, O. Bârlea, 1970; A. Olteanu, 2001; T. Pamfile, 1997). Antropologii și istoricii religiilor au constatat că Între riturile de trecere calendaristice și miturile cosmogonice se țes numeroase corespondențe. Cauzele și semnificațiile acestor conexiuni sunt interpretate Însă În mod diferit. Antropologii insistă asupra legăturilor funcționale: cele două sisteme se oglindesc unul Într-altul și contribuie În mod egal la menținerea sistemului social, la asigurarea unui echilibru economico-ecologic optim, la legitimarea ierarhiilor politice sau construirea unui sistem coerent de reprezentări despre lume
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
militare, cele normale sau cele sportive). De asemenea, multe echipe din diferite sporturi au proceduri de acceptare, formale și informale, modelate după schemele riturilor de inițiere. Una dintre cele mai interesante aplicări ale acestui pattern ritualic este cea oferită de antropologul Julian Pitt-Rivers (1987), care, pornind de la observația că existența unei funcții utilitare nu reduce cu nimic valoarea simbolică a unei acțiuni, interpretează procedurile din aeroporturi drept un ritual de trecere: Călătoria Începe prin mai multe rituri de separare: Înregistrarea bagajelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la interfața dintre subsistemele culturale deja stabilite. ș...ț Liminalitatea reprezintă acest interstițiu temporal ale cărui proprietăți inversează proprietățile caracteristice societății organizate” (1982, p. 41). În numeroase lucrări, Victor Turner a adâncit și nuanțat conceptul de liminalitate. În esență, pentru antropologul englez liminalitatea este sinonimă, funcțional, cu antistructura și communitas: ea circumscrie modurile alternative de organizare socială și de semnificare culturală. Aplicat inițial pentru a descrie funcționarea specifică riturilor de trecere, În analizele consacrate vieții ceremoniale a populației Ndembu din Zambia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din ele ș...ț Aceste pietre erau considerate În preislam divinități. Pelerinii politeiști aruncau un număr anume de pietricele În direcția lor, În semn de venerație (A. Guellouz, 1996, pp. 317-319). Aceste călătorii către locașuri sacre au fost clasificate de antropologi (S. Coleman, 2001, p. 11446; D.F. Eikelman, 1996, p. 423; E. Turner, 1987, pp. 328-330) după mai multe criterii: a) pe o axă geografică, putem distinge Între pelerinajele pe distanțe mici și cele de mare anvergură; b) pe o axă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
laice, către centre consacrate fie de un eveniment istoric semnificativ, fie de o personalitate politică sau artistică, fie de exotismul unui anumit loc. La polul cel mai Îndepărtat al acestei mișcări de laicizare s-ar situa turismul, interpretat de unii antropologi drept o continuare și un substitut laic și comercial al pelerinajului canonic. Această viziune duce Însă la totala dizolvare a notelor specifice ale pelerinajului și la relativizarea totală a componentelor sale: călătoria pierde elementele de asceză, centrul atrăgător se justifică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prezentarea elementelor definitorii ale carnavalului voi urma, În linii mari, modelul propus de Roberto Da Matta (1991), ale cărui studii, deși ancorate numai În tradițiile braziliene, oferă una dintre cele mai profunde și mai stimulatoare conceptualizări ale acestui sistem ceremonial. Antropologul brazilian susține că universul carnavalesc se construiește În jurul și cu ajutorul unui operator simbolic esențial: inversiunea - unii autori au propus termeni alternativi, precum conceptul de transgresiune, teoretizat de P. Stallybrass și A. White (1993) sau cel de festive misrule utilizat de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintre refuzul ritual și modelarea simbolică are ca rezultat fixarea și legitimarea normelor sociale. Potrivit celei de-a doua perspective teoretice, susținute de istorici precum R. Ladurie (1979), N.Z. Davis (1975), M. Bristol (1985), M. Ozouf (1976) sau de antropologi precum D. Gilmore (1998), M. Riggio (2004), carnavalul este o expresie a luptei de clasă și a conflictelor sociale, un exercițiu de rezistență Împotriva Puterii. Manifestările carnavalești din timpul răscoalelor sau revoluțiilor ar constitui un limbaj social al contestării și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vedere semiotic și lipsit de respect din punct de vedere cultural - chiar dacă el confirma adesea autoritatea, refăcea relațiile sociale și nu a fost decât foarte rar politizat sau progresist”. Încercând depășirea acestor polarități, Mihail Bahtin (1974), urmat și de unii antropologi, precum Roberto Da Matta (1991), a propus o viziune a carnavalului ca sinteză a artei și a vieții, a negării și afirmării ordinii, a sacrului și profanului, a aspirațiilor individuale și a constrângerilor sociale. În felul acesta, carnavalul ar fi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a unor categorii culturale mai abstracte. Astfel, carnavalul poate fi interpretat ca un exemplu aparte de performanță, dominată de ideea de joc: acest punct de vedere este exprimat de filosoful Roger Caillois (1975), de istoricul Jan Huizinga (1998) sau de antropologul Victor Turner (1983). Acesta din urmă consideră (1983, p. 112) că În carnaval sunt reunite toate formele de joc, Într-o sinteză ce combină competiția (agon), jocurile de noroc (aleea) și jocul cu reguli precise (ludus). Dintr-o altă perspectivă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unde unde rutinele lumii de zi cu zi sunt sfărâmate și unde lumea reală, dată peste cap, poate fi observată, analizată, criticată și prezentată ca relativă” (R. Da Matta, p. 104). Charivaritc "Charivari" Sintetizând o amplă dezbatere (care a implicat antropologi, sociologi, istorici, filologi) asupra acestui ritual, Isac Chiva și Françoise Zonabend (1981, p. 365) Își Încep analiza cu o Întrebare simplă și gravă: „Există oare charivari?”. Interogația și neîncrederea În valoarea conceptuală a acestui termen se explică prin „plasticitatea extemă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și cel desemnat să conducă. În felul acesta, elementele puterii devin simbolic inteligibile și acceptabile, iar semnificațiile ritului și ale mitului converg spre a legitima puterea: „Constrângerea fără sens este oarbă, sensul fără constrângere este debil” spune aforistic un mare antropolog (E. Gellner, 1995, p. 60). În societățile moderne, limbajul ritualic al puterii, deși include unele elemente religioase, este În mod radical laic. El face apel la forme ceremoniale și semnificații simbolice asociate mai ales riturilor de trecere (bătălia electorală este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]