6,394 matches
-
Bogdan Iancu Pentru cei mai mulți dintre români Brazilia înseamnă țara cafelei, fotbal, samba, serialul "Sclava Isaura" și cam atît... Scurtă istorie a Braziliei a profesorului Hernâni Donato, apărută anul acesta la Editura Univers face parte din colecția "Brasiliana", în care a mai apărut Scurtă istorie a literaturii braziliene și încearcă să umple, în linii mari, lacunele avute în cunoașterea Braziliei de către cititorii români. De altfel, în prefața volumului
Țara Isaurei by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16784_a_18109]
-
Florin Călinescu ar fi preferat să rămînă la Pro Tv din motive financiare. Știrea apare în NAȚIONAL. Poate că așa vor fi stat lucrurile. Dar de la Florin Călinescu, persoană care ar fi avut oarece șanse să aducă voturi Alianței nou apărute, la Marian Munteanu care nu poate aduce decît regrete, distanța e ca de la Pro Tv la Tele 7 abc. Și dacă tot am adus vorba de Tele 7, Adrian Păunescu se laudă că nu primește onorariu pentru emisiunile pe care le realizează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
bisericesc exclusiv arhaic, hieratic, adesea prea puțin orientat spre comunicarea cu ascultătorii. Libertățile de asociere a registrelor sînt însă mult mai firești și practicate de mai multă lume în stilul epistolar, în scrisorile amicale. Scrisorile lui Steinhardt din volumul recent apărut (Dumnezeu în care spui că nu crezi..., Scrisori către Virgil Ierunca, 1967-1983, Humanitas, 2000) sînt interesante tocmai pentru modul în care reafirmă o formulă stilistică personală, stabilă în aparenta ei diversitate. În corespondență, tonul variază, făcînd să alterneze umilirea, exaltările
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
ca aparținând uneia sau alteia dintre părțile implicate, sunt reanalizate cu candoare, sistematic și tacticos, de Ion Simuț. îți vine să-ți duci mâinile la urechi văzându-l cu câtă "inconștiență" demontează câte o grenadă abandonată de alții. Volumul recent apărut, Arena actualității, cuprinde numeroase rediscutări ale unor subiecte explozive: Cazul Panait Istrati, Are Paul Goma talent?, Postmodernism și gazetărie, Ce-i lipsește criticului Gheorghe Grigurcu?, Carențele criticii actuale, Posteritatea călinesciană, într-un nou impas, Miron Radu Paraschivescu - eretic sau cabotin
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
prietenii, colegii de redacție, sau de "junimism" pe teleormănenii Anghel Demetriescu (care nu este detractorul eminescian G. Gellianu), pe anecdoticul D. Teleor, pe gen. George I. Manu, pe gazetarul Gr. Păucescu, care va îngriji prima ediție din publicistica lui Eminescu, apărută îndată după moartea poetului. Cam la atâta se rezumă partea biografică. Trecând la operă (poezie, culegerea de literatură populară și publicistică) autorul înregistrează scrupulos orice mențiune teleormăneană sau care ar putea fi localizată în județ. În Scrisoarea a III "Rovine
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
a accede la sfera mentală, de a vindeca nu doar un nas strîmb sau o buză despicată, ci un psihic deranjat sau suferind. Părerea lui Sander Gilman este că medicina estetică a zilelor noastre reprezintă o continuare a chirurgiei reparatorii apărută și încetățenită ca ramură de sine stătătoare în secolul trecut. Scopul acestei chirurgii reparatorii (practicată, de altfel, pînă în prezent) era de a reconstrui părți ale corpului distruse de un accident sau de vreo tragedie aflată dincolo de voința sau greșeala
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
vizitat odată, eu, care îl admir, și care îi sînt un fel de ucenic, de care glumește tot așa cu un haz îngăduitor, - "Costică,... Costică,... fă lampa mai mică!"... Prin urmare, vizitîndu-l odată să-l felicit pentru o carte recent apărută, îmi mărturisise: că atunci cînd auzise soneria, mai întîi nu voise să deschidă, pe urmă uitîndu-se prin ochiul magic, văzuse că eram eu și că atunci nu avusese ce face, și-mi deschisese. Nu de alta, mai adăugase el, dar
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
de pe noptieră" a Editurii Humanitas este nu doar remarcabil de valoroasă, ci și unitară, cel puțin după cum o recomandă volumele publicate deocamdată. Unitatea colecției e garantată, ce-i drept, de aspectul național al literaturii, căci o bună parte din cărțile apărute sînt operele unor scriitori japonezi. Sau, de dimensiunile relativ reduse, deși uneori doar înșelător astfel, unele romane fiind culese cu niște caractere foarte mici, și de aceea uneori greu de deslușit la lectură. Dincolo de asemenea avantaje practice, însă, "Cartea de pe
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
decât poate în acte). Cartea sa, plină de aproximații naive, de simplificări stupefiante și de oralități lipsite de grație, este definitiv împotmolită în amatorism, ca un camion de mare tonaj într-o mlaștină. Jocul de-a clasificarea poeziei Volumul recent apărut, 5, cuprinde o revenire la prezentarea poeziei românești contemporane, căreia i se acordase oricum un spațiu larg în volumul 3, din 1987. Profitând de faptul că între timp s-a desființat cenzura, autorul își corectează multe dintre aprecierile pe care
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
că aceste din urmă două studii (constituind materia a aproape jumătate din carte), deși plătesc tribut și teoremelor semioticianului Greimas, sînt mai mult îndatorate concepțiilor unor sociologi ai culturii ca P. Bourdieu și K. Mannhein. Și acestea din urmă (deși apărute cam prin 1970-1979) rămîn încă și azi, deplin valabile. Dl. Sorin Alexandrescu socoate că, de fapt, cea mai potrivită cale de a înțelege, în epocă, Junimea e de a o considera ca fiind un grup de presiune culturală și politică
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
a căsătorit cu sculptorul Heppe de Moor, decedat în 1991, are două fiice ajunse la vîrsta maturității, a studiat tîrziu arhitectura și istoria artelor și a debutat literar în 1991) și un mănunchi de ecouri critice (favorabile toate) la cărțile apărute și traduse în germană - ceea ce a facilitat considerabil dialogul nostru. Știam că Margriet de Moor practică o anume autoreflexivitate literară, că story-urile romanelor ei sunt minimaliste, că povestea se autopovestește, că glasul, cîntecul sau pur și simplu tăcerea sunt tematizate
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
prin simpla lui prezență, să-i oblige pe scriitori să aibă o anumită ținută în viața literară. Solitar, sceptic, spectator "ca la teatru" a tot ceea ce se întâmplă în spațiul public, el ne intimidează chiar și când tace. Volumul recent apărut dovedește că poezia sa nu s-a demodat și nici nu se va demoda în viitorul apropiat. Luciditatea o apără de învechire. Geo Dumitrescu, Poezii, ediție completă și definitivă, București, Ed. Curtea Veche, 2000 (în afară de versuri, volumul mai cuprinde: o
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
prestigiu, ca "Les Lettres Nouvelles" sau "Critique". Bun cunoscător al literaturii și artei românești, a tradus primele poeme ale lui Tristan Tzara (în colaborare cu Mircea Tomuș), poezii de Lucian Blaga, și a scris, în 1995, o carte despre Brâncuși, apărută și în românește în 1999 - Pe urmele lui Brâncuși. În ultimii ani, interesul său major a fost orientat, de altfel, spre critica de artă, domeniu în care are numeroase contribuții (precum Revoluția cubistă - 1982, Sculptura secolului XX - 1984, Pictorii revoluționari
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
aceasta nu se susține, fiindcă omul de afaceri s-a adresat unor publicații și posturi de televiziune de mare audiență. Ziarul condus de dl Cristoiu nu intră în această categorie. Iar despre onestitatea cu care dl Ion Cristoiu citește informații apărute chiar în ziarul pe care îl conduce e grăitor următorul citat: "Dintre cei trei candidați la prezidențialele din noiembrie implicați în scandal, președintele Constantinescu este cel mai puțin atins. Totuși scandalul îl vizează în măsura în care în martie 1999 a reînnoit mandatul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
dar în cultură deloc. Martore sînt documentele vremii și cei ce mai trăiesc. Fără să-i citez numele lui Trotzki, bolșevicul genial Leiba Bronstein, a spus că o cultură nu poate fi dirijată și că nici cultura de clasă nou apărută n-avea sens, cultura adevărată fiind una și aceeași în întreaga și pentru întreaga omenire. Sacrilegiu! Sala înmărmurise. După excludere, au venit la mine și m-au consolat, fiind pe ascuns de acord cu mine, cei cu care lucram...Silvian
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
Adrian Păunescu în care directorul publicației scotea și fragmente ale unui roman-foileton al cărui autor era tot Adrian Păunescu, nici un ziar românesc post-decembrist nu a mai făcut o asemenea experiență. Cronicarul nu vrea să pară un demolator de inițiative literare apărute unde nu te aștepți. Totuși, ce să caute romane în Ziarul financiar? E acesta un ziar de adresare populară? După cum îl arată numele, mai degrabă nu. Să fie cititorii săi niște ahtiați de literatură care, în ziua de vineri, vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
suspendat și ei spectacolele, ca un ultim strigăt de disperare. Toate astea sînt fantasmele disperării. Nu mai au nici-o legătură cu profesia. Sînt gesturi, unele reprobabile, care blochează, parcă la nesfîrșit, situația și dau forme aberante conflictelor. Multe din problemele apărute acum sînt false și ne-au îndepărtat de la miez. O suspendare sau o auto-suspendare din funcție a directorilor ar fi dezamorsat pe loc acumulările și ar fi permis analize și sinteze serioase, făcute calm, la rece, fără presiune. Era o
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
m'examine, beaucoup quand je me compare". Dar hermeneutul nu întîrzie a se înălța cu vigoare în văzduhul unei foarte înalte considerații de sine. Socotindu-se mereu minimalizat, suspectat, respins, ține a-și sublinia la fiecare pas meritele - numărul volumelor apărute, în primul rînd - precum un drept tangibil la "existență": "Căci este foarte greu să mai refuzi existența intelectuală, măcar teoretică, unui om care are totuși vreo 25 de volume publicate în română și vreo 12 în limbi străine. Nu poți
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
nu sînt contaminate în nici un fel de � ticurile " celui care a studiat îndelung literatura și care o predă la o universitate. Am ales, însă, penru acest grupaj al lecturilor la zi, o altă carte a sa, 10 studii de arhetipologie, apărută exact în același an cu jurnalul. Unul din cele zece studii e dedicat visului: Visul Baroc - simbol al colapsului ontologic, încă o dovadă că ne aflăm în fața subiectului favorit al autorului. Simpla parcurgere a titlurilor din carte îl trădează de la
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
atelierului de creație, care aduce numeroase elemente biografice și explicații ale fenomenelor românești, indispensabile cititorului american. E un interviu "luat" prin email, cu răspunsuri elaborate, pînă la dezvăluirea unor linii teoretice și reacții pe marginea comentariilor criticilor la volumele deja apărute. Descoperim o persoană veselă care scrie poezie neagră, violentă, eliberîndu-se astfel de frici și de tabuuri, "concentrating on bitter visions and bitter truths", cum scrie Paul B. Roth în prezentarea poetei. Dacă ar fi să alegem o formulă a poeziei
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
excepțional. Tot Banatu-i fruntea! * Și numărul pe august al revistei din Timișoara are legătură cu tema cu pricina: Intercomunicare culturală regională: traducătorii și tradușii. La fel de interesant. Manuscriptum la 30 de ani Numărul 1-4 pe 2000 (cu întîrziere de un an apărut) este unul aniversar: se împlinesc (se împlineau!) trei decenii de cînd, sub mîna lui Perpessicius, revista Muzeului Literaturii Române ieșea pe piață. Al. Condeescu semnează un editorial, în care ne-am fi așteptat să găsim fie și numai lista directorilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
aș aminti cel despre "Călători străini și naționalism românesc", efectiv substanțial) pentru a mă opri la cel mai amplu și voit cuprinzător, despre opera filosofului C. Rădulescu-Motru. Acesta a fost la origine studiul introductiv la ediția Scrierilor politice ale cugetătorului, apărută, în 1998, în cadrul colecției, finanțată de Fundația Soros, "Cărți fundamentale ale culturii românești". Aici dl Cristian Preda îl analizează pe filosof exclusiv ca scriitor politic, trecînd prea senin peste polemicile din epoca interbelică, adică o analiză la rece a ideilor
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
G. Călinescu a publicat prima dată poemul Memento mori, în România literară din anul 1932. Era firesc ca o asemenea publicație periodică să urmărească viața revistelor care se imprimau atunci. Textul nostru poate afirma că dintre cele trei periodice bucureștene, apărute aproximativ atunci, România literară a arătat un constant interes recenzîndu-le dintr-o perspectivă critică. Dacă în paginile Universului literar asemenea preocupări erau atunci întîmplătoare, în revista condusă de către Cezar Petrescu s-a acordat o importanță maximă periodicelor literare. Ele au
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
dualism. Jacques Le Rider, Europa Centrală sau paradoxul fragilității, prefață de Ciprian Vălcan, postfață de Ilinca Ilian, volum coordonat de Dana Chetrinescu și Ciprian Vălcan, Iași, Polirom, 2001, 272 pag., 78 000 lei Intelectuali și politică în Est Ultimul seminar apărut, Spectrele Europei Centrale, al lui Vladimir Tismăneanu, e la fel de interesant ca oricare dintre cărțile sale, cuprinzând, pe lângă discuția propriu-zisă, un articol-recenzie despre Schimbarea la față a României și generația anilor '30, un text despte Patologiile politice și altul despre Enigmele
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
revistei lui Sașa Pană, unu, aspre reproșuri, considerat fiind un trădător. Poetul, care voia să și devină membru al S.S.R., a răspuns prin poemele Petre Schlemihl și Patmos. A publicat, din 1933, poeme în franțuzește la edituri prestigioase, traducîndu-și poeme apărute mai înainte în limba română. Și, cînd s-a stabilit definitiv la Paris, a continuat să publice numeroase volume de versuri. Fibra sa ancestrală (s-a numit, la naștere, Eduard Marcus) a vibrat și în vocația sa profetică. După ce a
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]