985 matches
-
studiat cu tehnica doppler transcranian, prezintă o evidentă creștere a vitezei fluxului sanguin în timpul apneii urmată de reducerea acestuia sub valorile inițiale. Scăderea perfuziei cerebrale crește riscul accidentelor vasculare la pacienții apneici. Disfuncția endotelială și hipercoagulabilitatea sanguină la pacienții cu apnee de somn sunt alți factori ce pot determina apariția mai frecventă a accidentelor vasculare cerebrale în timpul somnului. e- Hipertensiunea pulmonară Un loc aparte deține răsunetul episoadelor repetate de apnee nocturnă asupra circulației pulmonare și cordului drept. Fenomenele hipoxice din timpul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
la pacienții apneici. Disfuncția endotelială și hipercoagulabilitatea sanguină la pacienții cu apnee de somn sunt alți factori ce pot determina apariția mai frecventă a accidentelor vasculare cerebrale în timpul somnului. e- Hipertensiunea pulmonară Un loc aparte deține răsunetul episoadelor repetate de apnee nocturnă asupra circulației pulmonare și cordului drept. Fenomenele hipoxice din timpul apneilor nocturne induc o hipertensiune arterială pulmonară (HAP) însoțită de hipertrofie ventriculară dreaptă. HAP este reprezentată de creșterea presiunii arterei pulmonare la cel puțin 20 mmHg în repaus sau
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de somn sunt alți factori ce pot determina apariția mai frecventă a accidentelor vasculare cerebrale în timpul somnului. e- Hipertensiunea pulmonară Un loc aparte deține răsunetul episoadelor repetate de apnee nocturnă asupra circulației pulmonare și cordului drept. Fenomenele hipoxice din timpul apneilor nocturne induc o hipertensiune arterială pulmonară (HAP) însoțită de hipertrofie ventriculară dreaptă. HAP este reprezentată de creșterea presiunii arterei pulmonare la cel puțin 20 mmHg în repaus sau 30 mmHg în timpul efortului. Răspunsurile baroreflexe ale receptorilor pulmonari sunt, de asemenea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
diurne. Policitemia reacțională, de exemplu, apare în formele de SAOS sever datorită hipoxemiei prelungite. Pe de altă parte, tulburările sexuale de tip hipogonadic sau enurezisul pot apare până la aproximativ 40% din subiecții diagnosticați cu SAOS. Un loc important în cadrul simptomatologiei apneilor de somn revine sindromului metabolic. 3. Tulburările metabolice Datele din literatură arată că apneea de somn reprezintă un factor de risc pentru apariția intoleranței la glucoză, rezistenței la insulină și diabetului de tip 2. SAOS este frecvent asociat sindromului metabolic
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Pe de altă parte, tulburările sexuale de tip hipogonadic sau enurezisul pot apare până la aproximativ 40% din subiecții diagnosticați cu SAOS. Un loc important în cadrul simptomatologiei apneilor de somn revine sindromului metabolic. 3. Tulburările metabolice Datele din literatură arată că apneea de somn reprezintă un factor de risc pentru apariția intoleranței la glucoză, rezistenței la insulină și diabetului de tip 2. SAOS este frecvent asociat sindromului metabolic caracterizat prin obezitate de tip central, hiperinsulinemie, rezistență la insulină, hiperlipidemie, hipertensiune și status
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
factor de risc pentru apariția intoleranței la glucoză, rezistenței la insulină și diabetului de tip 2. SAOS este frecvent asociat sindromului metabolic caracterizat prin obezitate de tip central, hiperinsulinemie, rezistență la insulină, hiperlipidemie, hipertensiune și status proinflamator. La pacienții cu apnee de somn, activarea sistemului nervos autonom (hipertonie simpatică), alterarea funcțiilor neuroendocrine, efectul direct al hipoxemiei asupra reglării glicemiei și eliberarea de citokine proinflamatorii (interleukina-6 și factorul de necroză tumorală) contribuie la instalarea rezistenței la insulină și apariția diabetului zaharat. La
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
zaharat. La acești pacienți, tratamentul cu CPAP influențează favorabil sindromul metabolic, determinând scăderea rezistenței periferice la insulină și a nivelului colesterolului plasmatic. Sindromul metabolic este caracterizat prin obezitate, hiperglicemie, hiperlipemie, creșterea rezistenței la insulină, activarea agregării plachetare și hipertensiune arterială. Apneea de somn la obezi reprezintă unul din factorii de risc ai dezvoltării intoleranței la glucoză, rezistenței la insulină și a diabetului zaharat de tip II, ca noi componente ale sindromului metabolic. Prevalența sa crește cu vârsta, atingând aproximativ 45% la
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
la persoanele peste 60 de ani, predispuși într-o proporție mai mare la accidente cardio- și cerebrovasculare. Metabolismul alterat al glucozei face parte din categoria markerilor biochimici anormali ai sindromului metabolic din SAOS care însoțesc obezitatea. Sindromul metabolic, obezitatea și apneea obstructivă de somn, formează un cerc vicios care generează diabet zaharat. Date recente pledează în favoarea unei implicări a somnului normal în homeostazia glucozei, astfel încât alterarea calității somnului poate crea un important grad de intoleranță glucidică. Severitatea hipoxemiei din timpul somnului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
metabolice din SAOS au la bază mecanisme multiple. Dintre acestea fac parte sistemul nervos simpatic, axul hipotalamo-hipofizo-adrenal și mediatorii chimici adipocitari inflamatori: interleukina-6 (IL-6), factorului α de necroză tumorală (TNF-α) și leptina (inductor al rezistenței la insulină). Etapele intermediare între apneea de somn, intoleranța la glucoză, rezistența la insulină și afecțiunile cardiovasculare, sunt schematizate în figura 33. IL-6 produsă de țesutul adipos subcutanat crește rezistența la insulină. La rândul său, TNF-α este o citokină care antagonizează acțiunile insulinei, în timp ce leptina este
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
al ingestiei de alimente. Pacienții cu SAOS prezintă valori crescute ale leptinei care se normalizează după tratament cronic cu CPAP. 4. Trombembolismul pulmonar Modificările respiratorii nocturne, hipoxia intermitentă și poliglobulia, contribuie la un status protrombotic al pacienților cu sindrom de apnee în somn (SAS), fiind astfel un factor de risc important atât pentru embolia pulmonară, cât și pentru bolile coronariene. Severitatea SAS poate fi asociată cu diminuarea capacității fibrinolitice. Hipoxemia și hiperactivitatea sistemului nervos simpatic sunt puse în discuție ca potențiale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
5. Sindromul PICKWICK Sindromul Pickwick este un sindrom de hipoventilație alveolară, care apare predominant la pacienții de sex masculin și asociază obezitate, insuficiență cardiacă dreaptă și respirație periodică în afara unei maladii pulmonare. În majoritatea cazurilor, una din manifestările bolii este apneea de somn de tip obstructiv, dar există și un mic procent de cazuri fără apnee nocturnă. În figura 7.5 sunt redate principalele repercusiuni metabolice și cardiovasculare ale apneilor de somn. 6. Bolile respiratorii cronice obstructive BPOC și astmul bronșic
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pacienții de sex masculin și asociază obezitate, insuficiență cardiacă dreaptă și respirație periodică în afara unei maladii pulmonare. În majoritatea cazurilor, una din manifestările bolii este apneea de somn de tip obstructiv, dar există și un mic procent de cazuri fără apnee nocturnă. În figura 7.5 sunt redate principalele repercusiuni metabolice și cardiovasculare ale apneilor de somn. 6. Bolile respiratorii cronice obstructive BPOC și astmul bronșic pot coexista cu SAOS în cadrul sindromului overlap (de concomitență) și pot contribui la transformarea hipertensiunii
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
unei maladii pulmonare. În majoritatea cazurilor, una din manifestările bolii este apneea de somn de tip obstructiv, dar există și un mic procent de cazuri fără apnee nocturnă. În figura 7.5 sunt redate principalele repercusiuni metabolice și cardiovasculare ale apneilor de somn. 6. Bolile respiratorii cronice obstructive BPOC și astmul bronșic pot coexista cu SAOS în cadrul sindromului overlap (de concomitență) și pot contribui la transformarea hipertensiunii arteriale pulmonare nocturne, intermitente, în hipertensiune arterială pulmonară permanentă. Principala consecință hemodinamică a hipoxemiei
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
permanentă. Principala consecință hemodinamică a hipoxemiei nocturne este creșterea presiunii arteriale pulmonare proporțional cu scăderea saturației oxigenului arterial. Hipoventilația alveolară și hipoxemia intermitentă determină creșterea presiunii în artera pulmonară cu posibilitatea apariției cordului pulmonar cronic. FACTORII DE RISC AI SINDROMULUI APNEEI OBSTRUCTIVE DE SOMN Obezitatea: se întâlnește la 70% din pacienții cu SAOS. Pentru cuantificarea acesteia se calculează indicele de masă corporală (BMI (body mass index) = greutatea în kg/ înălțimea în m2. Cei mai importanți factori de risc pentru SAOS sunt
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
BMI (body mass index) = greutatea în kg/ înălțimea în m2. Cei mai importanți factori de risc pentru SAOS sunt obezitatea și vârsta peste 65 ani. Excesul de greutate, în special obezitatea centrală, tronculară sau androidă, este corelată cu riscul de apnee în somn de tip obstructiv, fapt confirmat și de ameliorarea apneii obstructive odată cu scăderea în greutate. Atât tomografia computerizată, cât și rezonanța magnetică nucleară au confirmat prezența depunerii de grăsime în jurul segmentelor colababile ale faringelui (secțiunea faringiană este mai mică
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ale faringelui (secțiunea faringiană este mai mică la obezi), toate realizând o compresiune externă asupra căilor aeriene superioare. De asemenea, creșterea circumferinței gâtului peste 40 cm la pacienții obezi este corelată cu creșterea complianței velofaringiene și cu severitatea sindromului de apnee în somn. Între obezitate și SAOS se formează un cerc vicios, în sensul că grăsimea excesivă comprimă căile aeriene superioare, iar deprivarea de somn paradoxal datorită apneii predispune la hiperfagie și obezitate. Factorii familiali: prezența apneii de somn în istoricul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pacienții obezi este corelată cu creșterea complianței velofaringiene și cu severitatea sindromului de apnee în somn. Între obezitate și SAOS se formează un cerc vicios, în sensul că grăsimea excesivă comprimă căile aeriene superioare, iar deprivarea de somn paradoxal datorită apneii predispune la hiperfagie și obezitate. Factorii familiali: prezența apneii de somn în istoricul familial crește de 2-4 ori probabilitatea ca o persoană să fie diagnosticată cu SAOS. Rudele de gradul I ale pacienților cu SAOS au un risc între 21
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cu severitatea sindromului de apnee în somn. Între obezitate și SAOS se formează un cerc vicios, în sensul că grăsimea excesivă comprimă căile aeriene superioare, iar deprivarea de somn paradoxal datorită apneii predispune la hiperfagie și obezitate. Factorii familiali: prezența apneii de somn în istoricul familial crește de 2-4 ori probabilitatea ca o persoană să fie diagnosticată cu SAOS. Rudele de gradul I ale pacienților cu SAOS au un risc între 21% și 84% de a prezenta tulburări respiratorii de somn
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de a prezenta tulburări respiratorii de somn. Această componentă genetică se manifestă clinic atât în anatomia cranio-facială, cât și în predispoziția la obezitate. Recent a fost demonstrată implicarea genei APOE epsilon 4 în patogeneza SAOS. Prezența genei crește riscul de apnee obstructivă mai ales la pacienții cu vârsta peste 65 ani. Pe lângă agregarea familială, rasa reprezintă și ea un potențial factor de risc. La afro-americani s-a constatat apariția tulburărilor respiratorii de somn la o vârstă mai tânără față de rasa albă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
caractere se pot transmite genetic și se pot accentua odată cu creșterea, mai ales în prezența episoadelor repetate de alergie respiratorie și infecții ale căilor aeriene superioare. Acestea predispun la apariția și predominanța respirației bucale care contribuie la apariția sforăitului și apneii. Alți factori de risc pentru apariția tulburărilor respiratorii în somn sunt hipertrofia amigdaliană și anomaliile luetei și vălului palatin. Aceste modificări sunt întâlnite mai frecvent la copii, situație în care se asociază cu apariția sindromului de apnee în somn la
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
apariția sforăitului și apneii. Alți factori de risc pentru apariția tulburărilor respiratorii în somn sunt hipertrofia amigdaliană și anomaliile luetei și vălului palatin. Aceste modificări sunt întâlnite mai frecvent la copii, situație în care se asociază cu apariția sindromului de apnee în somn la această vârstă. Obstrucția nazală, prin rinite alergice, vegetații adenoidiene, tumori benigne nazale, cresc rezistența la nivelul vestibului nazal și favorizează respirația bucală, sforăitul și apariția apneilor de somn. Boli congenitale și sindroame cranio-faciale Sindromul Pierre-Robin: micrognația determină
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
la copii, situație în care se asociază cu apariția sindromului de apnee în somn la această vârstă. Obstrucția nazală, prin rinite alergice, vegetații adenoidiene, tumori benigne nazale, cresc rezistența la nivelul vestibului nazal și favorizează respirația bucală, sforăitul și apariția apneilor de somn. Boli congenitale și sindroame cranio-faciale Sindromul Pierre-Robin: micrognația determină îngustarea căilor aeriene superioare și inserția joasă a bazei limbii, cu afectarea dezvoltării masivului facial (Fig. 8a). Sindromul Down: 45% din copiii cu sindrom Down au apnee obstructivă în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și apariția apneilor de somn. Boli congenitale și sindroame cranio-faciale Sindromul Pierre-Robin: micrognația determină îngustarea căilor aeriene superioare și inserția joasă a bazei limbii, cu afectarea dezvoltării masivului facial (Fig. 8a). Sindromul Down: 45% din copiii cu sindrom Down au apnee obstructivă în somn datorită masivului facial aplatizat, îngustării zonei nazofaringiene și hipotoniei musculaturii căilor aeriene superioare (Fig. 8b). Alte sindroame congenitale asociate cu apneea obstructivă în somn sunt: sindromul Marfan, palatoschizis, acondroplazia. Patologie endocrină: acromegalia, hipotiroidia. Atât în cadrul acromegaliei, cât
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cu afectarea dezvoltării masivului facial (Fig. 8a). Sindromul Down: 45% din copiii cu sindrom Down au apnee obstructivă în somn datorită masivului facial aplatizat, îngustării zonei nazofaringiene și hipotoniei musculaturii căilor aeriene superioare (Fig. 8b). Alte sindroame congenitale asociate cu apneea obstructivă în somn sunt: sindromul Marfan, palatoschizis, acondroplazia. Patologie endocrină: acromegalia, hipotiroidia. Atât în cadrul acromegaliei, cât și a hipotiroidiei, apar infiltrări și edeme ale părților moi care scad calibrul căilor aeriene superioare, dar și hipotonie musculară (caracteristică hipotiroidismului). Hipotiroidia se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
sau necoordonările între aceștia și activitatea diafragmului predispun la colapsul căilor aeriene superioare. Deși polineuropatia locală este un important element contributiv al hipotoniei faringiene, examinarea neurologică la nivel cervical nu a intrat încă în bilanțul de rutină al bolnavilor cu apnee de somn. Refluxul gastro-esofagian este determinat de creșterea presiunii transdiafrag-matice odată cu creșterea presiunii întratoracice generată de sindromul de apnee obstructivă în somn. Modificările frecvente ale presiunii transdiafragmatice afectează ligamentul freno-esofagian, având ca efect instalarea insuficienței sfincterului esofagian inferior. Sexul masculin
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]