268 matches
-
social, în schimbul unor acțiuni sau părți sociale 44. Aportul reprezintă obligația pe care și-o asumă fiecare asociat de a aduce în societate un anumit bun, o valoare patrimonială. Prin aport se înțelege transmiterea unui drept din patrimoniul celui care aportează în patrimoniul societății comerciale sau chiar prestarea unui serviciu 45. În contraprestație asociatul va primi acțiuni sau părți sociale. Operațiunea juridică de aportare se prezintă sub forma unui contract translativ de drepturi și oneros. Momentul asumării obligației de aport se
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
bun mobil corporal și se transmite dreptul de proprietate raporturile dintre societate și asociatul-transmițător sunt guvernate de reguli asemănătoare cu cele de la vânzare-cumpărare. Regula consacrată de doctrină a fost preluată de legiuitor prin dispozițiile art. 1896 C.civ.: asociatul care aportează proprietatea sau alt drept real asupra unui bun răspunde pentru efectuare aportului întocmai ca un vânzător față de cumpărător. Momentul transmiterii proprietății și implicit a riscului pieirii fortuite a bunului diferă de dreptul comun. Proprietate nu se transmite nici în momentul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cazul bunurilor mobile noi se ia în considerare valoarea indicată în facturi. În cazul în care bunul care a constituit obiectul aportului a fost adus în folosință raporturile dintre societate și asociat sunt guvernate de regulile de la locațiune. Asociatul care aportează folosința răspunde pentru efectuarea aportului întocmai unui locator față de locatar, arată art 1896 alin.2 C.civ. Subscriitorul își rezervă dreptul de proprietate iar societatea dobândește asupra bunului doar un drept de creanță astfel încât la dizolvarea și lichidarea societății el
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
plata sumei pentru care a fost adusă creanța. Mai mult acesta va fi obligat și la plata daunelor pricinuite prin neîncasarea totală sau parțială a sumei datorate cumulate cu dobânda legală din ziua scadenței. Aceeași raspundere o are asociatul care aportează cambii sau alte titluri de credit care circulă în comerț. Debitorul creanței este terț față de convenția de cesiune a creanței, în sensul că cesiunea se face fără concursul său. Cesiunea devine opozabilă față de terți prin notificarea ei către debitor realizată
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
asupra unor elemente ale acestuia. Aportul poate consta și în acțiuni, părți sociale sau părți de interes. Aceste aporturi sunt asimilate cu aportul în creanțe dar trebuie efectuate cu respectarea normelor referitoare la transmiterea fiecăreia din aceste categorii. Asociatul care aportează acțiuni sau părți sociale emise de o altă societate răspunde pentru efectuarea aportului întocmai unui vânzător față de cumpărător. Legiuitorul privește aceste tipuri de aporturi cu rezervă, chiar mai circumspect decât aporturile în natură întrucât pe lângă faptul că este amânată scadența
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
excepții, iar orice convenție contrară este nulă50. O altă distincție care trebuie făcută se referă la bunurile care pot constitui aport la constituirea societății, bunuri proprii sau/și bunuri comune. Fără îndoială bunurile proprii ale unuia din soți pot fi aportate la constituirea unei societăți. Cu privire la bunurile comune s-a arătat 51 că ar trebui mai întâi partajate, contribuția fiecărui asociat trebuind să fie pe deplin individualizată valoric, încă de la data subscrierii. Și, în consecință, ar trebui aduse numai bunuri proprii
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
terțul de bună-credință care a dobândit de la societate bunul aportat va fi apărat de efectele nulității dacă a depus diligența necesară pentru a se informa cu privire la natura bunului, de a fi bun comun sau bun propriu al soțului care a aportat bunul. În această situație soțul care nu a participat la subscrierea aportului nu poate solicita anularea actului. El are dreptul de a pretinde și obține de la celălalt soț doar daune-interese și doar în măsura în care interesele sale legate de comunitatea de bunuri
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sociale sau acțiunile dobândite în schimbul aportului bun comun sunt bunuri comune. Ca urmare și dividendele ce se cuvin corespunzător acestor părți sociale vor fi bunuri comune ale soților. Cu toate acestea, calitatea de asociat este recunoscută doar soțului care a aportat bunul comun. El va exercita singur drepturile care decurg din calitatea de asociat. Mai mult soțul asociat poate chiar să înstrăineze singur cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, părțile sociale sau acțiunile deținute-bunuri comune fără acordul celuilalt soț, potrivit
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Calitatea de asociat poate să fie recunoscută ambilor soți. Este cazul în care și celălalt soț și-a exprimat voința de a avea calitatea de asociat. În privința cotelor art. 349 alin. 3 C.civ instituie prezumția că fiecare soț a aportat la capitalul social jumătate din valoarea bunului. Este prezumția legală simplă instituită prin dispozițiile art 357 C.civ. privind contribuția legală la dobândirea bunurilor comune. Bineînțeles, soții pot stabili prin convenție alte cote-părți de contribuție la capitalului social. În această
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
legale contabile. Între capitalul social și patrimoniul social există diferențe: a) capitalul social reprezintă expresia valorică a aporturilor asociaților, patrimoniul este o universalitate juridică, în care sunt cuprinse toate drepturile și obligațiile precum și bunurile societății. Întrucât expresia valorică a bunurilor aportate reprezintă capitalul social al societății, capitalul social reprezintă un element al patrimoniului social. b) capitalul social nu are o existență reală pe când patrimoniul cuprinde elemente concrete, adică totalitatea bunurilor societății. c) capitalul social este fix, patrimoniul are o compoziție și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
constantă TCRA și TCRD, precum și TCRDV 3 și 61 diferite segmente genice TCRAJ, comparativ la șoarece și la om, și au constatat că această regiune prezintă un remarcabil conservatorism în evoluția mamiferelor. Catenele TCRB și TCRD au o diversitate suplimentară, aportată de participarea segmentelor D în edificarea genelor funcționale pentru sinteza lor. Nu este cunoscut numărul exact de segmente V, în linia germinală, dar analiza secvenței clonelor cADN a permis identificarea a 100 secvențe diferite ce pot fi grupate în subgrupe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
exemplar al acestor segmente, generându-se astfel, un exon VDJ sau un exon VJ. Hipermutația somatică reprezintă un mecanism major al asigurării diversității Ig și TCR la specia umană, ca și la speciile de murine. Diversitatea suplimentară a Ig este aportată de mutațiile punctiforme la nivelul exonilor regiunii V a segmentelor parțial asamblate VJ sau VDJ, datorită ineficienței mecanismelor de reparare a leziunilor din ADN, mecanisme care predispun la erori. La iepure și la găină s-a constatat că mecanismul major
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
recombinării prin shift-macazul sau comutarea - clasei). Regiunea constantă a moleculelor Ig este specificată prin unități de transcripție care cuprind mai mulți exoni. În cursul maturării limfocitelor B are loc o recombinare intracromatidică (intracromozomală) în cadrul secvenței genice pentru catena grea, ceea ce aportează un anumit tip specific de segment genic pentru regiunea constantă în vecinătatea suprasegmentului VDJ. În anul 2002, Peterson-Mahrt și colaboratorii au arătat că hipermutația somatică, conversia genică și evenimentele recombinaționale de comutare a clasei pot să acționeze toate la o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sumele pe care investitorii străini le cheltuiesc în vederea majorării capitalului societății din resurse proprii noi, în lei sau valută sau în natură; din dobândirea de o persoană nerezidentă a unei părți sociale sau acțiuni de la o altă persoană rezidentă; sumele aportate din dividende obținute în România. În privința privatizărilor activelor statului au existat mai multe opinii ale căror extreme se încadrau în formule de genul „nu ne vindem țara” și „privatizări pe un leu”. Evident, cele două extreme nu se refereau la
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a fost stabilită la nivelul activului net contabil cumulat al celor două societăți "X" și "Y", care se dizolvă. 4. Stabilirea numărului de acțiuni de emis Stabilirea numărului de acțiuni de emis de către noua societate "Z" pe baza activului net aportat de societățile "X" și "Y", valoarea nominală a unei acțiuni fiind de 1 leu/acțiune: - pentru societatea "X" 160.000 lei : 1 leu/acțiune = 160.000 acțiuni; - pentru societatea "Y" 362.000 lei : 1 leu/acțiune = 362.000 acțiuni. Noua
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265023_a_266352]
-
stabilită la nivelul activului net contabil cumulat al celor două societăți "X" și "Y", care se dizolvă. 4. Stabilirea numărului de acțiuni de emis Stabilirea numărului de acțiuni de emis de c��tre noua societate "Z" pe baza activului net aportat de societățile "X" și "Y", valoarea nominală a unei acțiuni fiind de 1 leu/acțiune: - pentru societatea "X" 160.000 lei : 1 leu/acțiune = 160.000 acțiuni; - pentru societatea "Y" 362.000 lei : 1 leu/acțiune = 362.000 acțiuni. Noua
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266343_a_267672]
-
a diferențelor de preț aferente mărfurilor. Contul 371 Cu ajutorul contului 371 "Mărfuri" se ține evidența existenței și mișcării stocurilor de mărfuri. În debitul contului de mărfuri se înregistrează intrările și creșterile de valoare ale acestora (de exemplu: mărfuri achiziționate, mărfuri aportate în natură, alte stocuri interne de active transferate la mărfuri, mărfuri primite cu titlu gratuit, precum și alte creșteri de valoare obținute din evaluări și plusuri de inventar). În creditul contului de mărfuri se înregistrează ieșirile și descreșterile de valoare ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278960_a_280289]
-
datorate de entitate acționarilor/asociaților. Contul 456 Cu ajutorul contului 456 "Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul" se ține evidența decontărilor cu acționarii/asociații privind capitalul. În debitul contului se înregistrează subscrierea și majorarea capitalului social, în natură și/sau numerar, aportat de acționari/asociați, precum și sumele achitate acționarilor/asociaților sau bunurile retrase cu ocazia reducerii capitalului, în condițiile legii. În creditul contului se înregistrează aportul în natură al acționarilor/asociaților la capitalul entității, sumele depuse ca aport în numerar, împrumuturile din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278960_a_280289]