720 matches
-
diferite din tabela principală. Indicii auxiliari speciali nu pot fi utilizați independent ci numai atașați indicelui principal de a cărui clasă aparțin. Indici auxiliari speciali cu liniuță -1/-9 Indici auxiliari speciali cu punct, zero .0 Indici auxiliari speciali cu apostrof '1/'9 165. Care sunt semnele de legătură și ce importanță au? R: Leagă indicii CZU principali sau auxiliari Semnul de adăugire + Semnul de extensie / Leagă noțiuni apropiate ca domeniu Semnul de relație : Exprimă o relație coordonată și reciprocă între
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
și eseuri în „Almanahul literar”, „Tribuna” (e redactor-șef adjunct în perioada 1970-1982), „Steaua” (membru în consiliul editorial), „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Astra”, „Transilvania”, „Familia”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Vatra”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Echinox”, „Revue roumaine”, „Utunk”, „Korunk”, „Apostrof”, „Transylvanian review” ș.a. Participă cu studii la volume colective și antologii: Literatura în actualitate (1971), Semnificațiile criticii literare contemporane (1976), Conceptul de istorie literară în cultura românească (1978), Marin Preda. Timpul n-a mai avut răbdare (1981), Ceasuri de seară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
în presă cu versuri, în revista „Tribuna” (1965), iar editorial în 1976, cu volumul de poeme Elegie pentru ultimul crâng. A colaborat cu versuri, proză și desene la „Echinox”, „Napoca universitară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Vatra”, „Poesis”, „Apostrof”, „Literatorul” ș.a. A participat cu pictură, acuarele, desene la numeroase expoziții județene și naționale și a avut șaptesprezece expoziții personale în țară (Cluj-Napoca, Dej, București) și în străinătate (Paris, Reno, Washington, Roma). B. a debutat cu un volum propriu ceva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
titlul de doctor în filologie cu teza Ion Pillat și pillatismul (2000), la Universitatea din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri (1972) și critică literară (1973) în revista „Echinox”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Calende”, „Luceafărul”, „Interval”, „Apostrof”, „Arca” (Arad), „Euphorion”, „Discobolul”, „Poesis”, „Altera”, „Neue Literatur”, „Magyarorság es Europa” (Budapesta), „Literatura na swiecie” (Varșovia). Editorial, debutează cu volumul de eseuri Poezie și livresc (1987). A redactat articole pentru Dicționarul scriitorilor români (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
92. 80 "A rupe, în consecință, o dată pentru totdeauna, cu metaforele ce reprezintă conștiința ca un cerc luminos în jurul căruia n-ar exista pentru ea decât întuneric. Dimpotrivă, umbra este în centru" (Gabriel Marcel, A fi și a avea, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1997, p. 27). 81 Așa cum, în termenii lui Teilhard de Chardin, potrivit unui principiu iubitor de restaurare, pasivitățile diminuante (răul, moartea) sunt transfigurate și integrate într-un plan superior. Și astfel nefasta lor "putere de descompunere și de disoluție
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Era sancționată "neglijența scriitorilor și a oricărui om cult față de felul de scriere românească"58, faptul că erau ignorate normele stabilite de Academia Română privind ortografia unor cuvinte precum vreo, vreun, nicio, nici un, scrise nu într-un cuvînt, ci despărțite cu ajutorul apostrofului sau al cratimei. Și tot atît de mult îl iritau formulările construite cu feminin, bunăoară: "am văzut-o", expresie pe care mulți "cărturari români iluștri" o scriau cu apostrof pentru că vedeau acolo un participativ al femininului, fără ca ei să observe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vreun, nicio, nici un, scrise nu într-un cuvînt, ci despărțite cu ajutorul apostrofului sau al cratimei. Și tot atît de mult îl iritau formulările construite cu feminin, bunăoară: "am văzut-o", expresie pe care mulți "cărturari români iluștri" o scriau cu apostrof pentru că vedeau acolo un participativ al femininului, fără ca ei să observe că "întorsătura este de fapt o am văzut, o fiind pronume feminin"59. După cum, tot o abatere de la "înaltele hotărîri academice" i se părea lui Noica scrierea lui dealtminteri
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
întorsătura este de fapt o am văzut, o fiind pronume feminin"59. După cum, tot o abatere de la "înaltele hotărîri academice" i se părea lui Noica scrierea lui dealtminteri pentru de altmintrelea sau l-am ortografiat nu cu liniuță, ci cu apostrof. În acest din urmă sens, nu va ezita să dezvolte, în comentariul "L-am, nu l'am", un rechizitoriu scurt și dens cu trimiteri și aluzii cultural-filosofice la antichitate și nu numai la adresa nu doar a celor ce îl ignoră
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Chichere, agricultori. A absolvit Liceul teoretic din Gătaia (1969-1973), urmând apoi un curs postliceal de telecomunicații la Reșița. Înainte de a se pensiona medical, lucrează treisprezece ani în domeniul telecomunicațiilor. Colaborează la revistele „Orizont”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Calende”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Ramuri”, „Arca”, „Anabasis”, „Orient latin”, „Poesis”, „Semenicul”. A mai semnat Sorin Roianu, Ion Chirescu. Debutează în 1971, cu versuri, în „Orizont”, iar editorial, în 1986, în placheta colectivă Argonauții. Poeziei spectaculare a primului volum personal, Balade vesele și triste scrise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
revista „Cercetări filozofice” cu o recenzie, și editorial în 1972 cu studiul Dimitrie Cantemir și umanismul (Premiul Asociației Scriitorilor din București), o dezvoltare a lucrării de doctorat. A colaborat statornic la „Revista de filozofie” și sporadic la „Limba română” și „Apostrof”. După câteva studii parțiale asupra lui Dimitrie Cantemir, publicate între 1964 și 1966 (Dimitrie Cantemir și Andrei Wissowatius. Contribuții la problema izvoarelor umanismului lui Cantemir, Cantemir și Antichitatea), V. tipărește o încercare de sinteză asupra cărturarului, intitulată Dimitrie Cantemir și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
-
braziliană, catalană, hispano-americană, versiuni ale unor cărți de critică, estetică, poezie, însoțindu-le de prefețe, postfețe, bibliografii, cronologii, note etc. Avea în șantier o traducere a Divinei Comedii de Dante, din care a încheiat și a publicat parțial în periodice - „Apostrof”, „Echinox”, „Vatra” - prima parte, Infernul. A fost distins cu Premiul Internațional „Eugenio Montale” (1988) pentru tălmăcirea poetului în românește și cu Premiul Internațional Diego Valeri-Città di Monselice pentru întreaga activitate de traducător (1997). Era ofițer al Ordinului francez Les Palmes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
ECH, 1995, 37-38; Ulici, Lit. rom., I, 489-491; Mircea Zaciu, Scrisori nimănui, Oradea, 1996, 136-142; In memoriam. Marian Papahagi, RL, 1999, 3 (semnează Eugen Uricaru, Grete Tartler, Alexandru Niculescu, Sanda Anghelescu); „Diminețile la Roma au o prospețime de nebănuit”. Dosar „Apostrof” - Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1999; Dicț. esențial, 612-615; Micu, Ist. lit., 779; Manolescu, Lista, III, 391-397; Petraș, Panorama, 480-487; Pop, Viață, 125-134. M.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
și al revistei româno-italiene cu același nume (1996-1997). Debutează la „România literară” în 1991, debutul editorial reprezentându-l volumul de polemici Între Icar și Anteu (1996), urmat de altă carte de polemici, Orient-Expres (1999). Colaborează la „România literară”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Apostrof”, „Echinox”, „Steaua”, „Familia”, „Euphorion”, „Observator cultural” ș.a. Subiectele alese de L. în eseurile și comentariile sale sunt dintre cele mai diverse, de la teatrul și eseurile lui Václav Havel la biografia papei Ioan Paul al II-lea, de la moravurile presei literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
funcționat și ca director între 1992 și 1994). A mai fost director al Departamentului Arte Vizuale în Ministerul Culturii (1990) și președinte al Grupului pentru Dialog Social (1993). A colaborat cu poezii la „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Ateneu”, „Dialog”, „Contrapunct”, „Apostrof” și, în străinătate, la „Letopis” (Iugoslavia), „Visions International” (SUA), „Orte” (Elveția), „Quadrant” (Australia), iar cu lucrări de specialitate la „Studii și cercetări de istoria artei”, „Arta”, „Revue roumaine d’histoire de l’art”, „Viața românească” ș.a. A primit Premiul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
cea mai bogată și cea mai activă, indiferent dacă beneficiarii ei o recunosc sau nu. Paul Georgescu Scrisorile lui Paul Georgescu trimise lui Ion Simuț (prima datând din 1976, ultima din 1986), publicate la sfârșitul anului trecut* în admirabila Bibliotecă Apostrof (colecția „Scrinul negru“ coordonată de Ion Vartic), readuc în atenție perso nalitatea unui scriitor contemporan de care s-a vorbit rar în anii din urmă, iar atunci mai mult în sens negativ. Există explicații pentru aceasta. Cine examinează azi fenomenul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu trecut apreciabil, cum este și Ramuri, și care, tocmai ele, întâlnesc dificultățile cele mai mari în cursa supraviețuirii. M-a pus pe gânduri propunerea pe care ne-o face în intervenția ei din Ramuri Marta Petreu, directoarea admirabilei reviste Apostrof, și anume aceea de-a încerca să ne imaginăm cum ar fi fără reviste literare, adică fără dezbateri, fără cronici ale noilor apariții, fără interviuri, fără descoperiri de istorie literară, fără selectarea critică a literaturii la zi. Cum ar fi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de natură (în marea lor majoritate) a îndrepta o punctuație deficitară, ce apare fie dintr-o lecțiune greșită a manuscrisului eminescian, fie din pricini tipografice etc., demonstrând cât de importantă este prezența sau lipsa unei virgule, de pildă, ori a apostrofului eliminat prin lege în anii '50, într-o poezie căreia îi poate schimba nu doar sensul lecturii ci chiar sensul ideatic. Iată, luat la întâmplare comentariul de acest fel pentru poezia Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie: "F(aximil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Mihai Eminescu, Editura Humanitas, București, 2009. 1 Geta Deleanu, Probleme de filosofie socială și de filosofia culturii în scrierile sociale și politice ale lui Eminescu, Editura Metafora, Constanța, 2000. *) Călin Teutișan, Textul în oglindă. Reflecții ale imaginarului eminescian, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj Napoca, 2006, Colecția Ianus. *) Cornel Ungureanu, Istoria secretă a literaturii române, Editura Aula, Brașov, 2007, Colecția Studii 2 Ioana Vasiloiu, Receptarea critică a lui Eminescu până la 1930, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2008. * Paul Iruc, Eminescu și devenirea poeziei europene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Ion Negoițescu. Mi-aș dori să fiu în viață și să scriu la publicarea lui.1 9 1. Acest text reia, cu minime modificări, articolul publicat în România literară nr. 24/2002, la apariția primei ediții a Strajei dragonilor (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1994) (n. ed.). Trei schițe de portret Prefață de Ion Vartic Fișă de dicționar. Criticul, poetul și prozatorul I. Negoițescu se naște la 10 august 1921 la Cluj. E fiul avocatului Ioan Negoițescu și al Lucreției (n. Cotuțiu). Absolvă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
topit. Exasperat până la deznădejde de șicanele continue ale „vicelui“ Ion Dodu Bălan, ale cenzurii și Securității, face, în semn de protest suprem, o tentativă de sinucidere în ziua de 23 august 1974. Cum mărturisește scriitorul într-un interviu acordat revistei Apostrof, aceasta este cea de a doua tentativă a sa de sinucidere politică (prima a făcut-o la Malmaison în 1961, când „voiam să le «fac figura» tartorilor mei și să distrug obiectul plăcerii lor sadice“). Urmează luni grele de restabilire
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
române (1991), care nu e „o istorie estetică sau descriptiv-istorică, ci o istorie axiologic-analitică“, reflectând viziunea euforionistă a Cercului Literar. Între 1991 și 1992, lucrează la Straja dragonilor, autobiografia sa, încheind primele două capitole; în interviul cu Marta Petreu din Apostrof, scriitorul exclamă: „Singurul eșec care mă mai poate aștepta este acela de a muri înainte de a-mi termina Autobiografia.“ Imediat după Anul Nou 1993, se internează în clinică, perfect conștient că urmează să asiste la procesul morții sale medicalizate. Spirit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nici un fel de restricții mentale: „Așa ceva nu s-a mai scris la noi“, exclama el, cu o satisfacție copilărească, acompaniată de râsul lui sacadat-gâlgâitor, atât de aparte. Regăsesc, de altfel, această afirmație și în interviul acordat Martei Petreu în revista Apostrof: „În Autobiografie, voi spune totul despre mine, chiar și cele mai inconfortabile lucruri.“ Pentru oricine l-a cunoscut este absolut clar că I. Negoițescu s-ar fi ținut de cuvânt până la capăt, dacă Parcele i-ar fi îngăduit-o. Aceste
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pasajele cenzurate din Romanul epistolar. Oricum, chiar și prin atâta câtă este, Autobiografia lui I. Negoițescu va marca, în mod sigur, maniera de a scrie proză subiectivă la noi. PREFAȚĂ Notă asupra ediției I. Negoițescu a transmis pe cale testamentară revistei Apostrof dreptul de publicare în țară a Autobiografiei (Straja dragonilor): în foileton în numerele revistei și, separat, în volum editat de „Biblioteca Apostrof“. Din nefericire, scriitorul a reușit să termine doar primele două capitole ale Autobiografiei: „Rochia de bal“ și „Convocat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de a scrie proză subiectivă la noi. PREFAȚĂ Notă asupra ediției I. Negoițescu a transmis pe cale testamentară revistei Apostrof dreptul de publicare în țară a Autobiografiei (Straja dragonilor): în foileton în numerele revistei și, separat, în volum editat de „Biblioteca Apostrof“. Din nefericire, scriitorul a reușit să termine doar primele două capitole ale Autobiografiei: „Rochia de bal“ și „Convocat la director“. Aceste capitole au fost publicate de autor, mai întâi, în Caietul de literatură (coordonat de el însuși) al revistei „Dialog
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
responsabil: dr. Ion Solacolu): capitolul 2, „Convocat la director“, în numărul cvadruplu 27-28-29-30 din mai 1992, iar capitolul 1, „Rochia de bal“, în numărul 31-32-33 -34 din decembrie 1992. Cele două capitole au fost apoi republicate, în foileton, în revista Apostrof, începând cu numărul 5/1993 și sfârșind cu numărul 5-6-7/1994. În toamna anului 1994, Straja dragonilor a apărut, în volum, la „Biblioteca Apostrof“. Ediția Humanitas a Strajei dragonilor are la bază - ca și ediția „Biblioteca Apostrof“ - textul rezultat din
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]