270 matches
-
exterioare apreciative. EMBED Excel.Sheet.8 Fig. 3. Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile nonguvernamentale Concluzii 1. Ancheta apreciativă este o formă a cercetării-acțiune care se fundamentează pe principiile construcționismului social și reprezintă o tehnică de cercetare-intervenție ce folosește viziunea apreciativă, putând fi aplicată pentru schimbarea mediului organizațional. 2. Orice organizație poate fi interpretată ca un text, iar ancheta apreciativă ne ajută să realizăm o reinterpretare colectivă, comună a organizației, care se construiește în cadrul procesului de negociere a interpretărilor individuale. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este o formă a cercetării-acțiune care se fundamentează pe principiile construcționismului social și reprezintă o tehnică de cercetare-intervenție ce folosește viziunea apreciativă, putând fi aplicată pentru schimbarea mediului organizațional. 2. Orice organizație poate fi interpretată ca un text, iar ancheta apreciativă ne ajută să realizăm o reinterpretare colectivă, comună a organizației, care se construiește în cadrul procesului de negociere a interpretărilor individuale. 3. Pentru a realiza o schimbare a organizației, care este văzută ca o construcție și reconstrucție permanentă generată de ideile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a interpretărilor individuale. 3. Pentru a realiza o schimbare a organizației, care este văzută ca o construcție și reconstrucție permanentă generată de ideile, credințele, intențiile membrilor săi, trebuie să schimbăm aceste idei, credințe, intenții ale oamenilor din cadrul organizației. 4. Ancheta apreciativă propune un model inovator al schimbării pentru că abandonează „paradigma deficienței”, utilizată de cercetarea-acțiune - prin revalorizarea experiențelor pozitive ale membrilor unei organizații și amplificarea acestora, pentru atingerea obiectivelor. 5. Ancheta apreciativă nu omite problemele cu care se confruntă o organizație, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aceste idei, credințe, intenții ale oamenilor din cadrul organizației. 4. Ancheta apreciativă propune un model inovator al schimbării pentru că abandonează „paradigma deficienței”, utilizată de cercetarea-acțiune - prin revalorizarea experiențelor pozitive ale membrilor unei organizații și amplificarea acestora, pentru atingerea obiectivelor. 5. Ancheta apreciativă nu omite problemele cu care se confruntă o organizație, dar le abandonează în favoarea experiențelor pozitive, pentru a obține o schimbare în sensul dorit. 6. Schimbările produse în organizație prin utilizarea anchetei apreciative pot fi sesizate într-un timp relativ scurt
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și amplificarea acestora, pentru atingerea obiectivelor. 5. Ancheta apreciativă nu omite problemele cu care se confruntă o organizație, dar le abandonează în favoarea experiențelor pozitive, pentru a obține o schimbare în sensul dorit. 6. Schimbările produse în organizație prin utilizarea anchetei apreciative pot fi sesizate într-un timp relativ scurt și au un impact la nivelul întregii organizații. 7. Ancheta apreciativă poate fi folosită în dezvoltarea organizațională a instituțiilor de asistență socială, și nu numai, pentru introducerea unor inovații sociale construite prin
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
le abandonează în favoarea experiențelor pozitive, pentru a obține o schimbare în sensul dorit. 6. Schimbările produse în organizație prin utilizarea anchetei apreciative pot fi sesizate într-un timp relativ scurt și au un impact la nivelul întregii organizații. 7. Ancheta apreciativă poate fi folosită în dezvoltarea organizațională a instituțiilor de asistență socială, și nu numai, pentru introducerea unor inovații sociale construite prin dialog și consens. Ancheta apreciativă nu caută soluții la probleme (cum face cercetarea-acțiune), ci reconstruiește arhitectura organizațională. 8. Limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un timp relativ scurt și au un impact la nivelul întregii organizații. 7. Ancheta apreciativă poate fi folosită în dezvoltarea organizațională a instituțiilor de asistență socială, și nu numai, pentru introducerea unor inovații sociale construite prin dialog și consens. Ancheta apreciativă nu caută soluții la probleme (cum face cercetarea-acțiune), ci reconstruiește arhitectura organizațională. 8. Limbajul reprezintă un artefact social, nu doar o oglindă a realității, și participă la trasarea hărții care precede viitorul (ghidează construirea viitorului organizației). 9. Unele organizații sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acesteia, un sens, o sursă pentru stabilirea obiectivelor și realizarea acestora. 12. Motivația personalului este dependentă de modul în care interpretează oamenii diferite situații și evenimente din interacțiunile lor în mediul organizațional. 13. Motivația poate fi modificată printr-o abordare apreciativă a evenimentelor, prin reintepretarea acestora. 14. Organizația studiată evoluează în direcția în care este cercetată, iar formularea întrebărilor direcționează sensul de evoluție a organizației. 15. Oamenii au în general o percepție negativă față de organizație, și nu numai, care se reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se reflectă în afirmațiile pe care le fac despre aceasta. 16. Interpretările negative în mediul organizațional public sunt mai frecvente decât în cel privat, ca un rezultat al stilului managerial, de comunicare și de valorizare a individului. 17. Cultivarea percepțiilor apreciative (descoperirea, înțelegerea și amplificarea acestora) conduce la o schimbare reală în mediul organizațional, pentru că prin aceasta se modifică sistemul interacțiunilor din organizație. Bibliografie Barett, F. (1995). Creating appreciative learning culture, Organizațional Dynamics, 24 (2), 36-49. Brueggemann, W.G. (1996). The
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
interacțiunilor din organizație. Bibliografie Barett, F. (1995). Creating appreciative learning culture, Organizațional Dynamics, 24 (2), 36-49. Brueggemann, W.G. (1996). The Practice of Macro Social Work. Chicago, IL: Nelson Hall Publishers. Bushe, G.R. (2001). Five theories of change embedded in apreciative inquiry. În D.L. Cooperrider, P. Sorensen, D. Withney, T. Yeager, Apreciative inquiry. An emerging direction for organization development. Champaign, IL: Stipes. Bushe, G.R. (1995). Advances in appreciative inquiry as an organizational development intervention, în Organization Development Journal, 13 (3),14-22
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Organizațional Dynamics, 24 (2), 36-49. Brueggemann, W.G. (1996). The Practice of Macro Social Work. Chicago, IL: Nelson Hall Publishers. Bushe, G.R. (2001). Five theories of change embedded in apreciative inquiry. În D.L. Cooperrider, P. Sorensen, D. Withney, T. Yeager, Apreciative inquiry. An emerging direction for organization development. Champaign, IL: Stipes. Bushe, G.R. (1995). Advances in appreciative inquiry as an organizational development intervention, în Organization Development Journal, 13 (3),14-22 toamna. Cazacu, A., Bădescu, I. (1981). Metode și tehnici de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de cercetare sociologică. Ghid pentru lucrări aplicative. București; Universitatea București. Chelcea, S. (1982). Experimentul în psihosociologie. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Chelcea, S., Mărginean, I.; Cauc, I. (1998). Cercetarea sociologică. Metode și tehnici, Deva: Editura Destin. Cojocaru, D. (2003a). Ancheta apreciativă - formă a cercetării-acțiune în schimbarea socială, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, Departamentul de Sociologie și Asistență Socială, și Holt România, Iași: Lumen, 2, 203-208. Cojocaru, D. (2003b). Repere ale cercetării prin metoda studiului de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Editura Lumen, 3, 364-370. Cojocaru, Șt. (2003a). Elaborarea proiectelor, Iași: Editura Expert Projects.. Cojocaru, Șt. (2003b). Vulnerabilitate și intervenție socială. În George Neamțu (coord.), Tratat de asistență socială. Iași: Editura Polirom. Cooperrider, D.L.; Sorensen, P.; Withney, D.; Yeager, T. (2001). Apreciative inquiry. An emerging direction for organization development, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Withney, D. (2000). Apreciative inquiry: Rethinking human organization toward a positive theory of change, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Srivatsva, S. (1987). Apreciative Inquiry in organization life în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Vulnerabilitate și intervenție socială. În George Neamțu (coord.), Tratat de asistență socială. Iași: Editura Polirom. Cooperrider, D.L.; Sorensen, P.; Withney, D.; Yeager, T. (2001). Apreciative inquiry. An emerging direction for organization development, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Withney, D. (2000). Apreciative inquiry: Rethinking human organization toward a positive theory of change, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Srivatsva, S. (1987). Apreciative Inquiry in organization life în research Organizational Change and Development, 1, 124-148. Cooperrider, D.L.; Srivatsva, S. (1994). Appreciative inquiry: An alternative
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Withney, D.; Yeager, T. (2001). Apreciative inquiry. An emerging direction for organization development, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Withney, D. (2000). Apreciative inquiry: Rethinking human organization toward a positive theory of change, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Srivatsva, S. (1987). Apreciative Inquiry in organization life în research Organizational Change and Development, 1, 124-148. Cooperrider, D.L.; Srivatsva, S. (1994). Appreciative inquiry: An alternative to problem solving. În W. French și C. Bell Organizational development and transformation, urr Ridge, Irwin, 207-208. Elliott, C.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al metodelor calitative în șiințele umane și sociale. Iași: Editura Polirom. Murrel, K.L. (2001). Book review of appreciative inquiry: Change at the speed of imagination, de Watkins, J.M. și Mohr, B., Organization Development Journal, 19(3), 92-93. Norum, K.E. (2001). Apreciative design, Sistem Research and Behavioral Science, 18, 323-333. Rotariu, T.; Iluț, P. (1997). Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Iași: Editura Polirom. Rubin, A.,; Babbie, E. (1989). Research methods for social work. Belmont, California: Wadsworth Publishing Company. Saleebey, D. (1992
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
inexistente, rareori se fac trimiteri la relațiile de muncă, sindicate, conducerea Întreprinderii, ierarhiile de autoritate de partid și guvern. Relatările dezvăluie mecanismele și sensurile pe care le capătă memoria: depozitară a unei experiențe de calvar, recuperatoare, justificativă, manipulatoare, evaluatoare și apreciativă. Se cuvine să observăm cum acționează bine cunoscutul mecanism de tipul „vîrsta de aur” În cuprinsul volumului. Trecutul apropiat este evocat cu nostalgie ca simbol al unei epoci de prosperitate În opoziție cu prezentul dificil și viitorul incert. Lipsurile, inflația
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tările de limbă germană (un catolicism profund ancorat social și politic) pledau în favoarea laturii culturale a apostolatului bisericii și a asumării valorilor răspândite de cultura catolică 460. Această situație s-a reflectat prin apariția unor articole și trimiteri la volume apreciative la adresa Bisericii Catolice, aparținând unor protestanți germani (Friedrich Kurtius, Lorinzing von Gottingen); de asemenea, s-a publicat o întreagă serie de materiale care tratau teme fundamentele ale catolicismului european de la acea dată. Au existat numeroase articole care prezentau știri din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
forma unor finalități; * competența instrumentală se dovedește prin utilizarea ansamblului de metode și de mijloace în vederea obținerii unei performanțe la elevi conform scopurilor propuse; * competența decizională presupune alegerea cea mai bună între cel puțin două variante de acțiune posibile; * competența apreciativă presupune măsurarea corectă a rezultatelor elevilor, dar și a propriilor rezultate (M. Călin, 1996, p. 49). Abordând aceeași problemă, a competențelor profesorului, L. Antonesei, într-o lucrare recentă, identifică un set de cinci astfel de competențe: * competența culturală presupune atât
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
singaporezii nu au fost atât de sever afectați de criza financiară ca și tailandezii, atitudinea lor față de bani a fost alterată, ca urmare a situației financiare negative pe care au înfruntat-o. Atât tailandezii, cât și singaporezii au devenit mai apreciativi față de realizările lor financiare, datorită reducerii numărului de oportunități de a face bani, de asemenea erau mai precauți în modul în care își cheltuiau veniturile (Hoon și Lim, 2001). O posibilă explicație ar fi că indivizii au coborât așteptările lor
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]