50,557 matches
-
-Uite! Uite! Sunt aici! strigă Aela arătând spre un grup de soldați. Rammu! Abi! Ashur! Talestri vru să îi facă semn să tacă, dar era prea târziu. Câteva priviri ațintiră masa amazoanelor-fruntaș. Trei soldați tineri se ridicară, veseli, și se apropiară de ele. Combinația era interesantă, trei la trei și privirile amazoanelor-soldat lăsară pentru moment dansul oriental, ațintindu-se, critic, spre masa prințesei. Momentul fu prielnic pentru cei amețiți de Bachus, care începură să le ciupească de picioare pe dansatoare. Nu
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
trei și privirile amazoanelor-soldat lăsară pentru moment dansul oriental, ațintindu-se, critic, spre masa prințesei. Momentul fu prielnic pentru cei amețiți de Bachus, care începură să le ciupească de picioare pe dansatoare. Nu dură mult, pentru că una dintre amazoanele-soldat se apropie de scena improvizată. Vinul curgea, oamenii se veseleau. Curând începu și Talestri să prindă roșeață în obraz de la starea de bine care părea să inunde încăperea. La un moment dat, ușa se deschise și în prag apărură siluetele celor doi
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
se deschise și în prag apărură siluetele celor doi călăreți pe care Talestri și fetele ei îi întâlniseră în ajun. Cei trei soldați, de la masa amazoanelor, se ridicară în semn de salut prietenesc. Impertinentul, privi uimit și, vădit amuzat, se apropie de masa celor șase. -Murrabi, văd că nimfele și-au făcut deja prieteni. -Rămâne leoaica, Runkrahost... Deci așa îl chema pe impertinet. Talestri făcu un semn disprețuitor, haina îi alunecă de pe un umăr, lăsând la vedere însemnul amazonian. Runkrahost se
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
știi că voi sta cu ochii pe tine și pe amazoanele tale. Da, Gandash ar rămâne profund impresionat de o asemenea vizită. Cine știe, poate e un bun prilej de a-și mări haremul. Runkrahost se ridică dezgustat și se apropie de dansatoarele care își mișcau trupurile îmbietor. Făcu un semn și imediat, apăru o tânără cu două ulcioare de vin. Runkrahost o apucă de mijloc, trăgând-o în brațele lui. Tânăra făcu niște gestruri teatrale de apărare, apoi se agăță
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
ei subțiri, în formare, strânse de un cordon ce-i susținea fusta lungă, acum mototolită sub acel trup nefiresc de plăcut și care-i lăsase pulpele aproape goale. Tăcută, a întors capul spre mine, fără să deschidă ochii. M-am apropiat de chipul ei și am sărutat-o cu emoție, ușor, aproape fără să o ating, de teamă că se va supăra. Nu a opus rezistență și chiar mi s-a părut că-mi răspunde, deși... nu prea știam eu cum
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
aupra copilului este foarte mare că starea emoțională în care se află un cadru didactic care este în burnout afectează calitatea predării, calitatea procesului de învățare, prezența lui în mediul real este foarte redusă. În relația cu copiii în loc să se apropie se îndepărtează, nu poate fi atent la nevoile copiilor și asta este crucial, pentru că la școală, dincolo de cunoștințe, copiii învață să fie oameni, tot felul de abilități sociale, emoționale”, spune Sorina Petrică. Sunt foarte multe situații în care copiii trebuie
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
fi fost pusă la o săptămână, o lună sau o jumătate de an măcar, după seara acelei zile nefaste: Mia: De fapt, de ce ne-am despărțit noi, atunci? Am zâmbit trist, fără a-mi ridica privirea din pământ, căci mă apropiam de patruzeci de ani și amintirea tinereții mele frumoase, abia mai licărea în mine, de undeva, din acel ungher secret al inimii, de unde, ce-i drept, m-a făcut, totuși, să și tresar și să-i răspund: Să lăsăm amintirile
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
de un alt coleg. Știa că rămânând singură în casa devenită acum pustie, fără prezența celor doi părinți, iubita lui va suporta foarte greu această situație. O încuraja cum putea mai bine să treacă peste acest șoc traumatizant. Cum se apropia încheierea anului școlar, urmând să intre în vacanță, i-a promis solemn că va veni să stea cu ea la țară până lucrurile vor intra pe un făgaș normal. Vor vedea ce hotărâri au de luat între timp. Săndica era
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
neatins.” Intervine apariția tanatologică, proprie spațiului fantastic în universul paralel creat: „Când am crezut că totul a luat sfârșit, în prag se ivi un tînăr care mă zări, fixându-mă cu privirea...Cu un zâmbet de adolescent încerca să se apropie cu vocea tremurândă... Domnișoară Maria? Nu vă deranjați! Sunt deprins să mă descurc singur.” Timpul poate fi anulat, oglinda realității devine poartă între personaj și iluzie, iar erosul straniu concretizează o stare psihică în spațiul edenic. „Noaptea săgeta egal fereastra
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
Ștefănescu Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Simfonia trupului poezie [] Poezia de dragoste - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2009-07-14 | | Simfonia trupului Cu privirea cobor spre tine iubito... și-ți simt emoția caldă ce tresare, mă apropii... te cuprind, în brațe... și inima-ți în piept pulsează cu ardoare Te ating și palmele-mi valsează, pe pieptul tău mă las ușor...cobor... și buzele-mi însetate de dor... se odihnesc ușor pe trupul tău îmbietor Aștern clipele
SIMFONIA TRUPULUI de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Simfonia_trupului.html [Corola-blog/BlogPost/360713_a_362042]
-
Costi rostogolea micii, împingându-i cu furculița lungă, cu coada de lemn arsă, atent la zeama care curgea pe cărbuni. - Dă-mi cinci bucăți! Strânse pachetul cald la piept și o luă încet spre casă. I se păru că vede apropiindu-se de stație un tramvai galben condus de un Nicu țanțoș și plin de sine. Șinele străluceau sub burnița rece, ca niște linii fără început și fără sfârșit. Vasilica atinse o linie cu piciorul, simțind tremurul metalic al acesteia până în
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
papucii de gumă furați de la bătrână. Din pachet se ridica spre ea mirosul unic al micilor. Cât timp putea să mănânce mici, putea să lase deoparte drumul greșit și să pășească pe unul corect. Ridică privirea către lumina care se apropia într-un sunet straniu și ascuțit de frâne și i se păru că Nicu se grăbea să ajungă la ea. Zâmbi ușor și îl așteptă nemișcată. Referință Bibliografică: VASILICA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1733, Anul
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
lor a fost presărată cu multe momente buclucașe, unele chiar stânjenitoare pentru părinți...... XIX. HOBZOAICA ȘI TEȘCUȚOAIA*, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015. HOBZOAICA ȘI TEȘCUȚOAIA* Bunica mea maternă, Floarea Costea, poreclită Hobzoaica, se apropia de 55 de ani, vârsta de la care eu urma să fiu „acuzat” că-mi vopsesc părul, deoarece nu-mi apăruse încă niciun fir de păr alb. Această caracteristică am moștenit-o de la tatăl meu, pe care și el și ceilalți
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
ochi de vultur, dintr-un tablou vechi, mama ei și străbunica mea, Floarea Teșcuț, poreclită Teșcuțoaia, care în 1901 era să moară înecată în Olt. Era ... Citește mai mult HOBZOAICA ȘI TEȘCUȚOAIA*Bunica mea maternă, Floarea Costea, poreclită Hobzoaica, se apropia de 55 de ani, vârsta de la care eu urma să fiu „acuzat” că-mi vopsesc părul, deoarece nu-mi apăruse încă niciun fir de păr alb. Această caracteristică am moștenit-o de la tatăl meu, pe care și el și ceilalți
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
prea firavă, cu fruntea puțin cam îngustă dar sub care străluceau, ca două rubine, ochii migdalați și inteligenți, tenul subțire și puțin rozaliu. Vocea, dobândită probabil în împrejurările create de peregrinările sale, era caldă și parcă te îndemna să te apropii de ea. De ce? Nu se putea explica. Surprinzător, vorbea o limbă română foarte curată, ca și stăpânul său. Intrând sub așternut, Manu a încercat să se mai gândească la noua situație în care se afla, căutând să „descifreze” persoanele cu
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
să mănânc nici eu. Dacă mă inviți înăuntru, putem lua micul dejun împreuna, la tine, în cameră. - Nici nu mai am cuvinte, m-ai luat prin surprindere! Poftim, intră! Gicu puse pe masă pachetul și îi înmână florile Ilincăi. Se apropie de ea și o sărută pe obraji. Ea făcu la fel, mulțumindu-i, apoi luă florile și le puse într-un vas care era pe măsuța de lângă pat. - Foarte frumoși sunt trandafirii, îmi plac toate culorile, sunt florile mele preferate
POVESTE DE INCEPUT DE PRIMAVARA (VIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Inceput_de_poveste_de_primavara_viii_vasilica_ilie_1351967251.html [Corola-blog/BlogPost/351249_a_352578]
-
pentru metaforă care este algebra superioară a cuvintelor, poezia este trigonometria metaforei. Doamne, te mai rog să-mi ierți păcatele... (Se ridică. Se oprește în fața hubloului privind imensitatea apei.) SCENA II (În scenă intră un om fără mâna dreaptă. Se apropie de icoana Apostolului Iuda zugrăvită pe peretele din partea stângă. Îngenunchiază numai cu piciorul stâng și începe să se roage) Stângaciul: (Închinânduse cu mâna stângă la icoana Apostolului Iuda) - Apostole Iuda, ajută-mă să ajung pe Tărâmul Făgăduinței. Îți mulțumesc că
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
putea să vezi, nu asculta că s-ar putea să auzi... nu lua hotărâri că s-ar putea să greșești față de cauză, nu trăi că s-ar putea să mori. (Se ridică. Fără să se închine) SCENA III Dreptaciul: (Se apropie de Stângaciul) - Suntem plecați de o bună bucată de vreme și nu se vede, încă, Tărâmul Făgăduinței. Stângaciul: - Nu este departe. Presimt că ne apropiem de el. Dacă vom fi uniți pe această insulă plutitoare în caz de furtună vom
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
s-ar putea să mori. (Se ridică. Fără să se închine) SCENA III Dreptaciul: (Se apropie de Stângaciul) - Suntem plecați de o bună bucată de vreme și nu se vede, încă, Tărâmul Făgăduinței. Stângaciul: - Nu este departe. Presimt că ne apropiem de el. Dacă vom fi uniți pe această insulă plutitoare în caz de furtună vom ajunge acolo. Unitatea ne v-a face să atingem idealul nostru. Dreptaciul: Punând mâna streașină deasupra ochilor și privind în zare) - Nu se vede țărmul
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
necătând de ce etnie este. Și, dacă sărbătoarea este a iei, a iei noastre românești și nu e cazul de supărare. Ce să vă mai spun? Mi-a fost trist pe suflet după aceasta? Deloc! Fiindcă de care colectiv nu mă apropiam îmi spuneau cuvinte de laudă și susținere... Și voia bună și dispoziția ridicată a dominat la toți participanții festivalului până la sfârșit... Dar tot mi-i trist pe suflet din cauza că nu pot găsi răspunsul la următoarea întrebare: de ce Ziua Universală
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
se face noapte și nu apare? Ce s-o fi întâmplat? Nu trebuia să aibă încredere în necurat. Ulciorul nu merge de multe ori la apă... Vai de mine, ce mă fac?” Deodată, i se năzări că aude un tropot apropiindu-se și ieși repede în pridvor. Așteptă aproape o jumătate de oră cu sufletul la gură, dar zgomotul dispăruse de mult. „Nu-i semn bun!” - își zise cu amărăciune. Urcă pe scară în fânar, sperând că de la înălțime îl va
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
la gură, dar zgomotul dispăruse de mult. „Nu-i semn bun!” - își zise cu amărăciune. Urcă pe scară în fânar, sperând că de la înălțime îl va zări pe Pătru undeva pe coline, la liziera pădurii. Din depărtări un punct se apropia vijelios de sat. Bucuroasă bătu din palme ca o fetiță: - El este, iubitul meu soț! Dar nu termină vorba că o musculiță îi pătrunse în ochi. O scoase cu colțul de la șorț și privi din nou în zare. Spre dezamăgirea
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
El este, iubitul meu soț! Dar nu termină vorba că o musculiță îi pătrunse în ochi. O scoase cu colțul de la șorț și privi din nou în zare. Spre dezamăgirea sa realizează că din atâta concentrare, acel punct ce se apropiase vijelios, nu fusese decât sărmana musculiță. Amărâtă și ca vai de ea o apucă amețeala și în stomac simți un leșin. Se afundă pe spate în fân, ca să nu cadă din fânar, și cu privirea spre bolta cerului ațipi... Pătru
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
drepturi. Cu relațiile fiecăruia, prin oameni sus-puși, dar și serioși, cu un avocat de notorietate, făcură demersurile de declarare a comorii și a bijuteriilor. Bineînțeles că se loviră de un șir întreg de probleme și formalități. Între timp iarna se apropia, iar Elenei îi venea sorocul să nască. Sărmanul Pătru a parcurs de nenumărate ori drumul din sat la reședința de județ și înapoi. Uneori, cum clarifica un aspect în locul lui apăreau cinci neclarități! În cele din urmă îl luară în
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
nu se mai uită la ea: „bărbații de vârsta mea se uită după fetele tinere, cu fuste scurte și cu buricul gol, asta este la modă acum”, își continuă ea gândul. Se anunță stația unde trebuia să coboare. Tresări. Se apropie de ușă pentru a coborî. În fața ei se afla un bărbat înalt care stătea cu fața spre ușă. - Coborâți la prima stație, vă rog? Bărbatul s-a dat într-o parte, a privit-o atent în ochi și i-a
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( I ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_inceput_de_primavara_i_vasilica_ilie_1331915511.html [Corola-blog/BlogPost/354608_a_355937]