1,443 matches
-
cele mai multe obiecții din cauza ideii preconcepute de a nu utiliza decât date pretins obiective, după cum am specificat în secțiunea „Elitele poziției”. Această abordare este fondată pe ipoteza că pozițiile atinse în structurile formale ale diverselor organizații și instituții furnizează o bună aproximare a puterii deținute de persoanele care le ocupă. O astfel de ipoteză se poate întemeia pe două raționamente diferite: baza organizațională sau instituțională este considerată sursa puterii deținute de individ sau rezultanta acestei puteri, sursa fiind situată în exterior. În afara
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
celălalt hedonismul. Figurile lor, asemenea cu niște personajele de teatru, par a-i servi, dar, de fapt, cel mai adesea îi deservesc. Paradoxal, eu aș spune că Diogene nu era cinic, nici Aristip hedonist, dacă ne limităm la neînțelegerile și aproximările asociate cel mai adesea cuvintelor și numelor proprii reduse la niște caricaturi. Astfel încât greșesc cei care-i cantonează pe Diogene și pe Aristip în rolul de mici socratici, sau chiar de socratici minori. Ca și Socrate, și în aceeași măsură
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
inaccesibile simțurilor și care pot fi doar concepute - în cel mai bun caz - de către suflet, partea nemuritoare și eternă a unui trup muritor: realitatea coincide foarte exact cu ceea ce vedem, simțim și percepem, cu ceea ce ne arată simțurile. Epicurismul combate aproximările teoretice care recurg la explicații mitologice. Nici în această privință nu ne putem împiedica să ne gândim la fabulațiile platoniciene: Prometeu și Epimeteu în Protagoras, androginul din discursul lui Aristofan sau nașterea iubirii în Banchetul, atelajul înaripat din Phaidros, peștera
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
împărtășite de indivizi, pe de o parte instituțiile eliberează individul de nevoia de a repeta decizii, iar pe de altă parte reduce entropia socială prin diminuarea impactului subiectivității. Ca reguli constitutive ale socialului, instituțiile contribuie la agregarea așteptărilor, oferă o aproximare a ceea ce va fi sau nu va fi, reducând incertitudinea agenților. Ele ne ajută să interpretăm corect diverse situații și să anticipăm ceea ce este posibil să se întâmple sau să nu se întâmple. În context instituțional putem acționa mai ușor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
definiții propuse procesului, devenit fenomen în ultimii 20-30 de ani, dovedesc înnoirea continuă, teoretică și practică a globalizării, complexitatea conceptului dată și de scara geografică la care se manifestă. Evaluările cu caracter concluziv, la nivelul cunoașterii de astăzi, implică și aproximări care vor fi certificate de evoluțiile viitoare ale globalizării și de cei care zăbovesc să le descifreze și să le prezinte cititorilor. 1.3. Principiile globalizării Evoluția globalizării poate fi surprinsă prin cunoașterea principiilor care-i dau contur, dimensiune, substanță
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Iad”). Datele nu au permis comparații de ordin longitudinal al nivelului religiozității măsurate ca indice compozit, de aceea am folosit pentru descrierea variației în timp a nivelului de religiozitate doi indicatori compuși dintr-un singur item, indicatori care folosesc ca aproximare orientarea valorică a individului: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4) și „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
punct a unor tehnici care să ne permită să ieșim din situațiile de comunicare dificile, ci va urmări totodată să elaboreze, prin analiza situațiilor respective, elementele unei veritabile teorii a lecturii, atentă la tot ceea ce În aceasta - puncte slabe, lipsuri, aproximări - ține de o formă de discontinuitate, contrar imaginii ideale ce ne este adesea Înfățișată. * Aceste câteva remarci ne conduc În mod logic către planul eseului. Voi Începe În prima parte prin a detalia tipurile principale de nonlectură, care nu Înseamnă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
unul dintre colegii săi, un sentiment pe care regulile rafinate ale societății, și mai ales ale lumii universitare, te forțează să Îl treci sub tăcere. Dar, În același timp, adevărul culturii, pentru că ea e străbătută de violență și facută din aproximări. Acest sentiment de rușine mai mult sau mai puțin inconștient apasă asupra majorității raporturilor noastre cu cărțile și asupra cuvintelor pe care le rostim despre ele, În măsura În care cultura - și imaginea pe care ne străduim să i-o dăm - este un
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Numele și profilul unor ofițeri de Securitate cu tristă faimă atunci și azi, crearea rețelei de informatori ai poliției politice, reprimarea oricărei forme de opoziție internă, arestările masive, noul sistem legislativ, tortura În anchete, slaba pregătire a membrilor poliției politice, aproximarea numărului celor arestați și Încarcerați În anii ’48-1965, colectivizarea și violențele din mediul rural, deportările, festivismul regimului ș.a.m.d. pot fi aflate În această secțiune. Capitolul 7, „Lupta lui Dej pentru dominație În partid”, capitolul 8, „Căderea lui Lucrețiu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
asocia liricul unui continuum, în contrast cu ceea ce este caracteristic limbajului științific, se dezvoltă o analiză a limbajului poetic ca structură topologică, pur calitativă, în care se distinge între constructul teoretic și manifestările sale, între starea ideală de poeticitate și diferitele ei aproximări textuale. Se regăsesc aici idei disparate, cum ar fi cele de teoria reprezentării (Gestalttheorie), din Umberto Eco („opera deschisă”), din Roland Barthes (pentru care „cuvintele produc un fel de continuum formal”), din formaliștii ruși (în modul de concepere a structurilor
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
din valoarea fermei (skyld) și nu din parcela de teren, iar nici unul dintre coproprietari nu putea spune că o anumită parte a fermei Îi aparține lui. Deși era posibilă o estimare a terenului arabil deținut de fiecare comunitate și, prin aproximări ale productivității și nevoilor de subzistență, se putea ajunge la o povară fiscală plauzibilă, acești țărani trăiau În mare parte din pescuit, exploatarea pădurii, colectarea de rășină, vânat și fabricarea cărbunilor. Or, ținerea sub observație a acestui tip de venituri
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu toată diversitatea ei. Harta cadastrală și titlul de proprietate sunt o reprezentare grosieră, de multe ori chiar Înșelătoare, a drepturilor reale de folosire și vânzare a terenurilor. Funcționarul oricărei organizații mari „vede” activitatea umană care Îl interesează din perspectiva aproximărilor simplificatoare din documente și statistici: veniturile fiscale, listele cu contribuabili, cărțile funciare, veniturile medii, rata șomajului și a mortalității, volumul tranzacțiilor, productivitatea, numărul total al cazurilor de holeră dintr-o anumită zonă. Aceste tipologii sunt indispensabile administrației statului. Simplificările de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Simplificările operate de stat pot fi considerate ca făcând parte dintr-un „proiect de lizibilizare” continuu, ce nu este niciodată pe deplin realizat. Datele de la care pornesc aceste procese sunt, Într-o măsură mai mare sau mai mică, marcate de aproximări, omisiuni, asocieri incorecte, fraude, neglijență, denaturare de ordin politic și așa mai departe. Orice guvernare care Își propune să manipuleze societatea va avea inevitabil un proiect de lizibilizare, Însă acesta este subminat de rivalitățile interne, de obstacolele tehnice și, mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu se pot stabili strategii sau planuri de luptă În avans. Numărul mare de necunoscute din ecuație face de neconceput găsirea unei soluții simple. În limbaj mai tehnic, astfel de scopuri pot fi atinse numai printr-un proces stocastic de aproximări succesive, eliminări, experimentări și Învățăminte bazate pe experiență. Cunoștințele necesare pentru asemenea acțiuni nu sunt deduse pe baza unor prime principii, ci țin mai degrabă de ceea ce grecii clasici numeau mētis, concept asupra căruia vom reveni. Termen tradus de obicei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
efectiv vorbite. El nu se bazează mai mult pe regulile empirice decât limba vorbită pe gramatica formală. Competența lingvistică se dezvoltă Încă din leagăn, prin imitație, uz, Încercări succesive. Învățarea limbii materne este un proces stocastic, adică unul alcătuit din aproximări succesive și auto-corectare repetată. Nu Începem prin a Învăța alfabetul, cuvinte separate, părți de vorbire și reguli de gramatică, pentru a Încerca apoi să le folosim În așa fel Încât să obținem o propoziție corectă gramatical. Mai mult, după cum arată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
reguli universale”. Filosoful grec spunea că navigația și medicina sunt acele două activități În care Înțelepciunea practică, dobândită după o Îndelungată experiență, este indispensabilă obținerii de performanțe superioare. Este vorba de activități ce necesită mētis, precum și promptitudine, improvizare și iscusite aproximări succesive. Dacă e să Îl credem pe Platon, Socrates s-a abținut intenționat de la a-și scrie Învățăturile, deoarece credea că activitatea filosofică ține mai degrabă de mētis decât de epistemă sau tehne. Un text scris, chiar dacă ia forma unui
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
varianta fără extensia ACCORDING TO sel. Această extensie determină luare în considerare și sumarea doar a acelor câmpuri ce îndeplinesc condiția de selecție sel. 3.10 Funcții de prelucrare primară a variabilelor în virgulă mobilă Acestea se referă la rotunjiri, aproximări, parte întreagă, parte zecimală, modul. ABS(...) calculează valoare absolută a unei expresii numerice, altfel spus modulul. SIGN(...) determină semnul expresiei numerice dacă este negativă întoarce -1, nulă 0, pozitivă +1. CEIL(...) întoarce cea mai mică valoare întreagă mai mare decât
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
experiențe ale lirismului. El a publicat versuri libere (Hinov, 1880) înaintea lui Gustave Kahn și Jules Laforgue. Absurdul poeziei, „nelogica” ei sublimă, ce o înrudește în esență cu muzica, idei formulate de Macedonski în Despre logica poeziei (1880), reprezintă o aproximare intuitivă a inefabilului poetic. Într-o formă mai simplă, Macedonski anticipează experiențele instrumentaliste ale lui René Ghil. În 1892 el proclama unirea simbolismului cu instrumentalismul drept „ultimul cuvânt al geniului omenesc”. Pledoaria pentru simbolism este continuată în 1899 (În pragul
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
totul pe inspirație mi se pare o pierdere de vreme. Mircea Muthu: Cred că anarhetipul este un concept important pentru Corin. În cele Zece studii de arhetipologie apăreau niște elemente - unele le-ai și amintit În textul tău - care anunțau aproximarea câtorva concepte (Între care și acesta, de anarhetip) ce vertebrează propunerea de discuție. Citită cu creionul În mână, prezentarea este incitantă și ridică mai multe semne de Întrebare... Din punctul meu de vedere, așa, ca o deschidere, dacă vreți, atunci când
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să anunțe descoperirea unui motiv sau a unui lucru. În momentul actual relația dintre anthropos și dezantropomorfizare se pune cu totul altfel decât acum, să zicem, un secol. Pe baza unei asemenea relații În termeni substituibili se poate Încerca o aproximare ontologică a conceptului de anarhetip, nu neapărat În grilă metafizică. Ovidiu Mircean: Probabil că strategia de prezentare a acestui termen este obligată să fie modernistă, oricât de postmodern ar fi termenul În sine. Cred că ceea ce spune domnul Muthu este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dintre științele sociale și produsul anticipativ care ar trebui să reprezinte unul dintre demersurile fundamentale ale intelligence-ului:„Cercetarea este singurul proces care noi, cei din tradiția liberală suntem dispuși să admitem că e capabil să ne ofere adevărul sau o aproximare a adevărului... Insistăm și am insistat de generații că adevărul trebuie abordat, dacă nu și obținut, prin cercetare îndrumată de o metodă sistematică. În științele sociale, care în mare parte constituie materia informației intelligence strategic, există o asemenea metodă. Este
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fost imposibil. Churchill susține cu tărie că ilustrul său strămoș a procedat corect folosind sursele tradiționale de bani pentru a finanța activitățile de culegere a informațiilor, care nu erau finanțate de guvern. 7. La începuturile republicii americane s-a încercat aproximarea vechiului sistem, Congresul stabilind un fond pentru situații neprevăzute aflat la discreția președintelui care să poată fi folosit pentru a plăti persoanele ce „servesc SUA în afara teritoriului țării”. Președintele era obligat să informeze Congresul numai despre faptul că banii au
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
la economia de piață. De fapt, în țările postcomuniste, cifrele care măsoară redistribuirea venitului național între extremele scalei veniturilor sunt înșelătoare. Schimbările față de comunism care au loc la nivelul lor nu sunt chiar atât de mari, căci putem presupune fără aproximări nejustificate că, în vreme ce situația din 1992 reproducea în bună măsură caracteristicile fostului sistem de organizare socială și de redistribuire comunist, situația din 2000 exprima deja caracteristicile noului sistem de distribuție bazat pe economia de piață. Variațiile reduse în distribuția veniturilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lui S. relevă câteva direcții principale. Astfel, Îngerul bătrân sau Comedia nebunilor (publicată în „Teatrul”, 7/1976, reluată în volum în 1982) și Noaptea e parohia mea (1982) sunt, de asemenea, mostre despre personalitatea lui Hitler și sistemul opresiv, variante, aproximări tematice ale piesei Don Juan apocalipticul. Și Îngerul bătrân este o parabolă a ororilor totalitarismului, drapată în metaforele derutante ale speranței decapitate. La Auschwitz bântuie fantoma unui înger, simbol cu semnificații multiple, de la aceea de produs al halucinației colective până la
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
de a realiza o încadrare a câmpului de împrăștiere în câmpul de toleranță, în ipoteza reducerii la limită a influențelor sistematice, este cunoscută ca studiul capabilității. Când caracteristica X este repartizată normal, o măsură statistică a capabilității este dată de aproximarea prin 6σ a intervalului de împrăștiere al caracteristicii. Justificarea este următoarea: în intervalul σσ 3,3( +− xx ) sunt cuprinse 99,8% dintre valorile unei probe, deci valori observate se vor plasa în afara acestui interval doar cu o mică probabilitate. În
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]