KorAP: Find »[drukola/base=aptitudinal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...24 >

579 matches

Corola-website/Law/123176_a_124505

cultura, denumita în continuare metodologie, se aplica personalului încadrat cu contract individual de muncă în instituțiile publice de cultura. Articolul 2 (1) Metodologia creează cadrul pentru realizarea următoarelor obiective: ... a) asigurarea concordanței între exigențele (cerințele) postului și calitățile angajatului (profesionale, aptitudinale și atitudinale); ... b) furnizarea elementelor necesare pentru stabilirea salariului de baza individual între limite, în funcție de performanțele profesionale ale angajatului; ... c) asigurarea unui sistem motivațional, care să determine creșterea performantelor profesionale individuale. ... (2) Pentru atingerea acestor obiective prezenta metodologie prevede: a

HOTĂRÂRE nr. 125 din 1 martie 1999 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite pentru instituţiile publice de cultura. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123176_a_124505]
Corola-website/Law/124277_a_125606

selecție și pregătire resurse umane . Secția gestionarea resurselor umane . Secția organizare și politici de salarizare . Secția investigarea stării personalului . Secția asistență religioasă . Secția veterani de război, cadre militare în retragere și în rezervă . Birouri independente j1 - . Centrul metodologic pentru selecția aptitudinala și psihologică (sec- tia de expertiză psihologică a armatei) . Centrul de pregătire management resurse umane . Birouri informare-recrutare . Centre zonale de selecție și orientare K - Inspector general k1 - INSPECTORAT GENERAL . Inspectorate pentru categoriile de forțe armate . Inspectorat pentru control financiar de

HOTĂRÂRE nr. 385 din 18 mai 1999 privind organizarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124277_a_125606]
Corola-website/Law/122056_a_123385

personalului prevăzut în anexa nr. VIII/2 la Legea nr. 154/1998 , încadrat în funcții comune din sectorul bugetar. Articolul 2 (1) Metodologia creează cadrul pentru realizarea următoarelor obiective: ... a) asigurarea concordantei între exigențele (cerințele) postului și calitățile angajatului (profesionale, aptitudinale și atitudinale); ... b) furnizarea elementelor necesare stabilirii salariului de bază individual între limite, în funcție de performanțele profesionale ale angajatului; ... c) asigurarea unui sistem motivațional, care să determine creșterea performanțelor profesionale individuale. ... (2) Pentru atingerea acestor obiective, prezența metodologie prevede: a) evaluarea

HOTĂRÂRE nr. 749 din 23 octombrie 1998 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/122056_a_123385]
Corola-website/Law/141111_a_142440

în colectivul de lucru; ... d) mediază conflictele interpersonale care afectează calitatea relațiilor de muncă în vederea diminuării sau rezolvării acestora; ... e) elaborează programele de dezvoltare organizațională; ... f) concepe și/sau asigură utilizarea instrumentelor de diagnoză organizațională; ... g) asigură pregătirea motivațională și aptitudinală a resurselor umane - antrenarea motivației intrinseci, capacității de memorare, capacității de autocontrol, abilităților comunicaționale și optimizarea atenției; ... h) îndeplinește atribuțiile corespunzătoare sferei sale de competență privind sănătatea și securitatea în muncă; ... i) îndeplinește orice alte sarcini primite de la președintele curții

REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/141111_a_142440]
Corola-website/Law/142899_a_144228

unui accident de muncă sau a unei boli profesionale. Articolul 29 Asigurătorul preia în sarcina sa cheltuielile pentru următoarele prestații și servicii de reabilitare și reconversie profesională: a) cheltuielile privind serviciile medicale și psihologice pentru aprecierea stării fizice, mentale și aptitudinale în vederea reconversiei profesionale; ... b) costul cursurilor de calificare sau de reconversie; ... c) plata unei indemnizații pe durata cursurilor de calificare și de reconversie. ... Articolul 30 (1) Indemnizația pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acordă lunar și reprezintă

LEGE nr. 346 din 5 iunie 2002 (*republicată*) privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142899_a_144228]
Corola-website/Law/146157_a_147486

siguranță circulației, conform modelului avizului psihologic prezentat în anexa nr. 1F. ... Articolul 27 Examenul psihologic trebuie să urmărească evaluarea capacităților cognitive (percepție, memorie, gândire), a celor motrice (reactivitate, coordonare) și a celor integrative (atenție, emotivitate, motivație, structura atitudinal-valorică), precum și psihodiagnoza aptitudinal specifică de lucru prin simulatoare și aparate de testare psihologică asistată de calculator, conform funcției pentru care se solicită examinarea. Articolul 28 Conținutul examenului psihologic pentru personalul din transporturi cu responsabilități în siguranță circulației este determinat și diferențiat potrivit scopului

INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146157_a_147486]
pentru personalul cu responsabilități în siguranță circulației, care prezintă afecțiuni medicale și/sau chirurgicale ce limitează exercitarea funcției din siguranță circulației la capacitate maximă. Acest aviz restrictiv psihologic se elaborează pentru personalul cu responsabilități în siguranță circulației pentru diminuarea potențialului aptitudinal psihologic; c) APT CU RECOMANDĂRI (medical, psihologic) pentru .......(funcția din siguranță circulației).............. ... Acest aviz se elaborează pentru personalul cu responsabilități în siguranță circulației, pentru care medicii specialiști sau/și psihologii indică anumite recomandări în vederea exercitării funcției din siguranță circulației la

INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146157_a_147486]
psihologic, raportate la cerințele funcției pentru care s-a făcut examinarea, precum și o reflectare a dinamicii evolutive a caracteristicilor psihologice evidențiate în contextul exercitării funcției profesionale. Caracteristicile psihologice investigate în funcție de nivelul examinării 1. Examinarea la școlarizare urmărește: - prezența unui potențial aptitudinal și atitudinal de bază implicat în activitatea specifică din perspectiva posibilităților de antrenare, educare, instruire și formare. 2. Examinarea la angajare/reangajare urmărește: - determinarea și evaluarea gradului de reprezentare a structurilor aptitudinal-atitudinale și a modului cum acestea sunt dinamic angrenate

INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146157_a_147486]
la angajare/reangajare urmărește: - determinarea și evaluarea gradului de reprezentare a structurilor aptitudinal-atitudinale și a modului cum acestea sunt dinamic angrenate în structura reală a profesiei. 3. Examinarea la menținerea în funcție (control periodic) urmărește: - gradul de dezvoltare și perfecționare aptitudinala pe baza acumulării de experiență, gradul de conservare a funcționalității structurii psihocomportamentale diagnosticate anterior, evaluarea dinamicii factorilor psihici în raport cu vârsta, solicitările locului de muncă, tipul de transport; - constatarea unor modificări că: uzură precoce, oboseală cumulata etc., ce pot antrena disfuncții

INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146157_a_147486]
gradul de conservare a funcționalității structurii psihocomportamentale diagnosticate anterior, evaluarea dinamicii factorilor psihici în raport cu vârsta, solicitările locului de muncă, tipul de transport; - constatarea unor modificări că: uzură precoce, oboseală cumulata etc., ce pot antrena disfuncții ale sistemului atât la nivel aptitudinal (deficit de comutare a atenției, deteriorarea capacității de organizare a activității, dificultăți în luarea deciziei, afectarea psihomotricității), cât și la nivel atitudinal-caracterial (agresivitate sau anxietate, diminuarea activismului social și a sociabilității). 4. Examinarea la contestație urmărește: - măsură în care ineficientă

INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146157_a_147486]
datorat unor cauze psihice structurale sau a fost de natură conjuncturala; - dacă se constată că nivelul unora dintre aptitudini nu se ridică la gradul de dezvoltare necesar, individualizat și în funcție de experiență profesională; - dacă există posibilități compensatorii sau formative în plan aptitudinal; - daca motivația, echilibrul psihic, capacitatea de a se mobiliza etc. intervin favorizant în păstrarea calității comportamentului profesional. 5. Examinarea la sesizare/expertizare are caracter strict individualizat dependent de situația care impune investigația psihologică și va urmări stabilirea cauzelor comportamentului deviant

INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146157_a_147486]
Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327

formă de defulare, ori de ). Al. Roșca (27) consideră că: Această clasificare este detaliată de Ioan Nicola în Tratat de pedagogie școlară (20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
83) afirma: Fenomenul complex al creației cunoaște și o altă categorie de factori, cei de ordin stimulativ și inhibitor asupra creativității, după cum i-a clasificat A. Stoica-Constantin (32, pp. 301 302). Factorii stimulativi interni (țin de individ) sunt factori intelectuali, aptitudinali și „de personalitate”, iar factorii stimulativi externi țin de colectiv (climatul creativ și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
cele: academic, artistic, interpersonal, sportiv; „catalizatorii” intrapersonali sunt: motivația, curiozitatea, autonomia și perseverența; variabilele de mediu sunt acei „catalizatori” externi: familie, școală, colegi și prieteni. Ceea ce este cu adevărat interesant este distincția pe care o realizează Fr. Gagné între dotarea aptitudinală înaltă și talent, punând problema în următorii termeni: dotarea supramedie este acea realitate psihologică manifestă, sau doar potențială, în timp ce talentul exprimă mai mult o realitate sociologică, respectiv acea performanță aptitudinală social recunoscută. Tot istoria literară, ca să rămânem în același areal

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
este distincția pe care o realizează Fr. Gagné între dotarea aptitudinală înaltă și talent, punând problema în următorii termeni: dotarea supramedie este acea realitate psihologică manifestă, sau doar potențială, în timp ce talentul exprimă mai mult o realitate sociologică, respectiv acea performanță aptitudinală social recunoscută. Tot istoria literară, ca să rămânem în același areal artistic, precum și modalitățile de receptare a literaturii în contemporaneitate, ne oferă exemple care contrazic această teză. în mod fals, avem tendința de a transla din prezent gradul social de acceptare

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului, etc.) care plasează elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur; această stare nu-i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care dispune și induce un sentiment de inferioritate care accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale; altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional pornind de la capacitățile elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege și

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
expresiv e mai dezvoltat decât cel impresiv; copiii cu această afecțiune preferă utilizarea limbajului nonverbal, în defavoarea celui verbal, atunci când rezolvă o sarcină - cu alte cuvinte, vorbirea nu reflectă nivelul real de înțelegere al copilului trisomic, iar nivelul lor intelectual și aptitudinal poate fi minimalizat/subestimat datorită dificultăților întâmpinate în organizarea și oferirea de răspunsuri verbale, chiar atunci când înțelege sensul întrebărilor și soluțiile de rezolvare (sublinierea ne aparține - n.a.); capacitatea mnezică este scăzută și sunt întâmpinate greutăți în menținerea concentrării atenției; schimbările

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
care să contribuie la schimbarea feței societății prin intermediul, întâi, a autorealizării individului. Pentru a stimula dezvoltarea talentelor, în special în arii academice, în multe țări (mai nou și în România) există școli/clase destinate copiilor cu aptitudini supra-medii sau dotare aptitudinală înaltă, însă sectorul copiilor dizabili incluși în aceste sisteme este prea mic ca să fie menționat ori, chiar, nici nu este inclus ca grup-țintă. Pentru copiii cu dizabilități diverse, dar cărora aceste dizabilități nu le afectează forța creativă, toate ideile pe

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
egal. Un rol foarte important revine, însă, familiei și școlii, ca medii de stimulare imediate, care să-i încurajeze pe creatorii dizabili să se dezvolte, să arate lumii că și ei au ceva de oferit acesteia. Căutarea și practicarea resurselor aptitudinale ale copilului, implicarea sa în diverse activități din familie, școală și comunitate, cu scopul de a găsi căi de împlinire personală compensatoare ale deficitului și, eventual, furnizoare, chiar, de deprinderi profesionale ori de succes social, constituie modalități eficiente de autorealizare

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
integra în societate, să ia, în măsura posibilităților, decizii pertinente și realiste. Pentru a încuraja copilul cu cerințe speciale să se dezvolte în acord cu cerințele unei viitoare profesiuni, dezirabile pe piața muncii, consilierul trebuie să cunoască particularitățile psihointelectuale și aptitudinale ale copilului, să-l informeze cu privire la ofertele școlii sau ale instituțiilor de educație de masă și speciale, ori despre programele de formare din zonă, să evalueze resursele familiei și să se informeze la zi cu situația de pe piața muncii. Familia

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
cu CES a conținuturilor predate în clasă; e) folosirea de metode și tehnici de evaluare prin care să se evidențieze evoluția și performanțele elevilor nu numai în plan intelectual, ci mai ales în plan aplicativ (gradul de valorificare a potențialului aptitudinal și modalitățile de rezolvare a unor probleme tipice de viață sau a unor situații problemă, posibilitățile de relaționare și comunicare cu cei din jur, performanțele în plan profesional, etc.) (sublinierea ne aparține - n.a.) Alois Gherguț (6, pp. 275-277) face o

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051

necesare, dar nu și suficiente. O mare parte din variația semnalată în capacitățile creative ale indivizilor se explică prin trăsăturile de personalitate. Bloom constată că „factorii de personalitate și motivaționali sunt cel putin tot atât de importanți în determinarea performanței că cei aptitudinali” (M. Gârboveanu, V. Negoiescu, G. Nicola, et al., 1981, p 15Ă. Că trăsături generale, persoanele creative au încredere în forțele proprii, tendința spre dominare, tărie de caracter. Ele sunt independente, noncorfomiste, nepreocupate de părerile altora și au de regulă o

CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
Nicola et al, 1981, p. 19). Această motivație face că activitățile să devină mai interesante, plăcute, provocatoare, generatoare de satisfacții și bucurie. Unele cercetări contemporane „acorda o atenție deosebită atitudinii creative, apreciată drept o caracteristică a tuturor persoanelor cu potențiale aptitudinale înalte” ( D. Sălăvăstru, 2004, p. 107). În psihologia românească P.Popescu-Neveanu plasează creativitatea în „interacțiunea optimă, generatoare de nou, dintre aptitudini și atitudini. Aptitudinile nu sunt creative prin ele însele, ci devin astfel în măsura în care sunt activate și valorificate prin motive

CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

rezultă necesitatea folosirii lui pe o scară tot mai largă. Evaluarea - considerente generale Motto : . ,,Practica pedagogică demonstrează că în domeniul instrucției și educației, strategiile didactice identice generează rezultate diferite, în funcție de caracteristicile individuale și de vârstă ale educaților, nivelul intelectual, structura aptitudinală, opțiunile profesionale, atitudini și convingeri proprii, determinând o receptare și prelucrare diferențiată a mesajelor transmise. Pentru o acțiune eficientă, orice educator trebuie să renunțe la tipare unice și la prejudecăți, și să-și direcționeze acțiunea bazându-se pe cunoașterea capacităților

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
ca scop formarea și dezvoltarea unor deprinderi, atitudini, competențe specifice, pentru a crea premisele necesare integrării socio-profesionale a acestor copii. Ca profesor de limba și literatura română în școala specială am înțeles că trebuie să îmbin o varietate de trăsături aptitudinale cum ar fi: empatia, sensibilitate, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului, abilități specifice deficienței auditive (cunoașterea limbajului mimico-gestual, sistemul dactil). Ca profesor al unui copil cu deficieță de auz este important să cunoști limbajul semnelor, să știi să-l folosești

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]