410 matches
-
altă petrecere cu Ada. pe care o va fi sperat, Lică hotărâse să se ducă la Sia, amintindu-și brusc de ea după o uitare cam lungă. Dincolo, Ada, care își închipuise și ea altfel urmările 201 acelei zile, era arțăgoasă. Din întîmplare nu aveau pe nimeni în seara aceea la masă. Marcian se scuzase, ceea ce făcea pe Ada să se gândească la cine știe ce plecare bruscă a artistului cu vreun angajament neprevăzut, tocmai acum când îi era așa de necesar. Starea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ca un pachet, doicile la mahala, fata târâtă apoi pretutindeni de mână, legată de traiul lui vagabond ... Și mai pe urmă acea Sie grosolană, care creștea și-i ofensa gustul de Trubadur mahalagiu și de plutonier subțire: camarada credincioasă și arțăgoasă ca uri câine-lup . Apoi, ruda proastă care făcea de râs pe profesorul de echitație, și fata aceea asasinată într-o aventură neomenoasă, care refuzase să-1 vadă pentru că-1 iubea și-1 temea, și pe care nu vroise s-o mai
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
grădină zoologică, într-un internat bucureștean unde trebuia să fie "educată" și "civilizată". Amestecul de orgoliu și timiditate care era, încă de atunci, baza caracterului meu, nu mă împingea nici el să mă arăt mai prietenos. Am mormăit un "nu" arțăgos, agresiv, când un băiat m-a chemat să intru și eu în joc, și m-am dus în fundul curții, lipindu-mă cu spatele de zid. De-acolo puteam să urmăresc ce se întîmpla, fără să mă amestec cu ceilalți și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
posibile. M-am izolat, m-am tras deoparte, am refuzat cu încăpățînare toate punțile pe care mi le întindeau colegii mei și, ca dezastrul să fie total, aproape mă mândream cu modul meu rudimentar de a fi. Aveam o timiditate arțăgoasă. În zadar, au încercat unii colegi să mă includă în atmosfera clasei. Am răspuns bunăvoinței lor cu o defensivă agresivă. Câțiva m-au invitat să-i vizitez. Am refuzat, sub diverse pretexte. Eram convins că mă chemau îndemnați de părinții
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Cocoșul Dimineața el vestește, Primul fiind ce se trezește. Are pene sclipitoare, Mândru e nevoie mare! Merge țanțoș și fălos Și din fire-i arțăgos Cucurigu-n gura mare, Cine el, să fie oare?
Coco?ul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83572_a_84897]
-
Exact cum Îi spuneam unui tip zilele trecute... Începu celălalt tînăr. — Ei, Doamne! strigă evreul. Auzi, să strîngi bani pentru zile negre! De ce dracu’ să strîng eu bani pentru zile negre? Întrebă el pe un ton autoritar și agresiv, bătîndu-se arțăgos cu pumnul În piept și privind În jur ca și cum tocmai Încercase cineva să-i vîre pe gît ideea asta murdară. La ce-ți folosește? Poate pînă mîine mori! La ce dracu-ți folosește să strîngi bani, pentru numele lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lui căptușită cu blană mițoasă și mănuși militărești, era îmbrăcat pentru frigul pătrunzător de-afară. Puse mîna pe volan și camionul porni ușor. Sludden o strînse cu un braț pe Gay și cu celălalt pe Frankie. Frankie i se opuse arțăgoasă, pînă cînd îi spuse: Am nevoie de voi amîndouă, fetelor. Gerul ăsta mă dă gata. Toal și Nan erau îmbrățișați pe bancheta din spate, dar Rima stătea atît de țeapănă, că Lanark îcare se așezase lîngă ea) își încrucișă brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Ah, ce muzică aveam pe-atunci! Cînd mi-am dat seama că nu are simțul sacrului în afară de muzică, l-am făcut organist. De atunci el a tot avansat, și eu... eu am intrat în declin. Presupun că remarci o undă arțăgoasă și plîngăreață în vocea mea? — Da. — Atunci, încearcă să înțelegi de ce. Toți acești profesori și artiști și șefi de departamente au devenit mari și tari rupînd bucățele din religia care i-a vindecat și le-au pus laolaltă formîndu-și propriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mobilă sau acțiune, în care gîndirea negocia cu sine la modul simbolic. Clasa de științe avea un miros înțepător de substanțe chimice și rafturi cu obiecte ciudate care-i stîrniră pofta pentru magie, dar profesorul era un tip mare și arțăgos cu părul ca o blană de fiară, iar Thaw își dădu seama că nimic din ce-o să-l învețe el nu-i va mări puterea sau libertatea. Profesorul de arte era blînd și între două vîrste. Le vorbi despre legile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
la ce-mi folosește un pașaport al consiliului? — Poți obține o slujbă foarte bine plătită. — Vreau asta! zise Lanark interesat. Cum să obțin așa ceva? Vreau asta! — Cere celor de la centrul de angajare să te pună pe lista profesioniștilor, răspunse Jack arțăgos. Părea dezamăgit. Lanark privi pe geam cu mai multă tragere de inimă. Autobuzul trecea pe lîngă magazine noi și aglomerate, ale căror vitrine acopereau blocuri întregi și prezentau mîncare, medicamente, discuri și haine în ambalaje strălucitoare. Observă că erau multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
aflăm rezultatele la tragerea loteriei! Ce ne facem dacă câștigăm? De când îl auzea pe bărbatul ei cu vorbe dulci și de alint care, pe drept cuvânt, își închipuia că sunt pentru ea, nevasta se îmbunase și nu mai era așa arțăgoasă ca mai înainte. Îi răspunse cu glasul ei din tinerețe că-și dorea să aibă o trăsură și cai frumoși, cu hamuri elegante, cum are lumea bună și măcar un ajutor două la gospodărie, că o durea peste tot și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în America Centrală și în partea nordică a Americii de Sud. Regentul anului - Marte, zeul războiului, al tulburărilor și al împerecherilor dintre oameni. În cursul acestui an vor fi multe accidente fenomenale. Copiii născuți în decursul anului vor avea un caracter iute și arțăgos; băieții vor fi îndrăzneți, iubitori de certuri și fapte războinice, nesupuși ordinelor mai marilor lor și iubitori de independență; fetele vor fi frumoase, deștepte, harnice, devotate sentimentului datoriei, dar rele, cârtitoare, gâlcevitoare. Membrii Sfântului Sinod care l-au judecat pe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
sută optzeci de grade în atitudinea mea. Lucrurile s-au petrecut în felul următor. M-am purtat colțos cu doctorii fără să reușesc altceva decât să-i silesc să fie și mai bănuitori cu mine. Pe măsură ce eu mă izolam mai arțăgos în tăcerea mea, refuzând să răspund la întrebări și să înghit medicamentele pe care mi le dădeau, mă socoteau din ce în ce mai evident un bolnav dificil. Îmi dădeam seama de asta din felul cum mă așezau pe scaun, impunîndu-și să aibă răbdare
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cu apa ploilor și zăpezilor, se transformase în noroi. Camioane vechi, cu roțile murdare, lăsau urme adânci în care se strângeau băltoace tulburi pe care, când mi-am mânjit cu totul pantofii, am încetat să le mai ocolesc. Un șofer arțăgos m-a înjurat. Ce căutam acolo? Îi încurcam și se putea să-mi cadă ceva în cap. N-am protestat. Avea dreptate, ce căutam? O amintire? Amintirile nu mai existau. Erau amestecate cu noroi. 24 decembrie Augusta e plecată. M-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
una, hotărî el. Era ceva între rugăminte și poruncă. Intre dorință și amenințare. A trebuit să mă supun. Și, din nefericire, ar câștigat următoarea partidă. Bătrânul s-a enervat foarte tare. ― Încă una, zise el. Se congestionase la față, tăcea arțăgos și întreaga mea situație atârna, simțeam, de un fir de păr. Respira greu și scrâșnea din dinți. Trebuia să pierd neapărat. Am încercat să mă trișez, dar, ca un făcut, diavolul își vârâse coada și îmi veneau exact cărțile câștigătoare
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
amestece în treburi care nu-l priveau, când, întorcîndu-se de la fereastră, unde stătuse privind marea, el adăugă: "Nu te porți normal, dragă Daniel". Atunci am priceput că stătuse de vorbă cu Laura și i-am zis pe un ton destul de arțăgos: "Cum ar trebui să mă port normal? Să spăl pahare murdare într-o cîrciumă? Să caut un meșter de cruci căruia să-i fie milă de mine? Ori să mă întorc la pușcărie, să fac portretele gardienilor și să deschid
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
obiceiul, iat-o În casa bunicii, aranjând masa pentru cină. — Da, am spus Într-adevăr „cărți“, a zis Armanoush ducând pe umăr rucsacul ei de pânză pe când intra În livingul spațios. — N-o băga În seamă. Îmbătrânește și devine din ce În ce mai arțăgoasă, a ciripit mătușa Surpun din spatele ei, urmând-o În living. Suntem atât de mândri de tine, scumpo. — Suntem Într-adevăr mândri de ea, Însă ar putea să se comporte ca o fată de vârsta ei. Mătușa Varsenig a ridicat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
sora mai mare În brațele unui băiat pe care nu-l cunoșteam! „Hai, plecăm de aici, las-o În pace“, mi-a spus Jean-Claude, dar eu, dimpotrivă, m-am năpustit drept spre ea și am Întrebat-o pe un ton arțăgos la ce oră avea de gînd să se Întoarcă acasă. „Cine-i tolomacul ăsta?“, a Întrebat-o tipul care-i făcea curte. „E frate-miu! - Ei bine, frățioare, a reluat amicul soră-mii, n-ai putea s-o iei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
simțeam prizonier Într-un taxi, deoarece Îi puteam cere oricînd șoferului să oprească. Puteam coborî geamul de Îndată ce mă cuprindea teama că mă sufoc, chiar dacă iarna eram insultat de șoferii care Îmi permiteau astfel să regăsesc, pentru a le răspunde, tonul arțăgos și tăios care mă caracteriza pe la nouăsprezece-douăzeci de ani și la care renunțasem plătind scump, ca de fiecare dată cînd refulezi ceva din agresivitatea aceea atît de necesară, totuși, pentru a-i Împiedica pe ceilalți să te trateze drept o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
sută optzeci de grade în atitudinea mea. Lucrurile s-au petrecut în felul următor. M-am purtat colțos cu doctorii fără să reușesc altceva decât să-i silesc să fie și mai bănuitori cu mine. Pe măsură ce eu mă izolam mai arțăgos în tăcerea mea, refuzând să răspund la întrebări și să înghit medicamentele pe care mi le dădeau, mă socoteau din ce în ce mai evident un bolnav dificil. Îmi dădeam seama de asta din felul cum mă așezau pe scaun, impunându-și să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cu apa ploilor și zăpezilor, se transformase în noroi. Camioane vechi, cu roțile murdare, lăsau urme adânci în care se strângeau băltoace tulburi pe care, când mi-am mânjit cu totul pantofii, am încetat să le mai ocolesc. Un șofer arțăgos m-a înjurat. Ce căutam acolo? îi încurcam și se putea să-mi cadă ceva în cap. N-am protestat. Avea dreptate, ce căutam? O amintire? Amintirile nu mai existau. Erau amestecate cu noroi. 24 decembrie Augusta e plecată. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
una, hotărî el. Era ceva între rugăminte și poruncă. Între dorință și amenințare. A trebuit să mă supun. Și, din nefericire, am câștigat următoarea partidă. Bătrânul s-a enervat foarte tare. — Încă una, zise el. Se congestionase la față, tăcea arțăgos și întreaga mea situație atârna, simțeam, de un fir de păr. Respira greu și scrâșnea din dinți. Trebuia să pierd neapărat. Am încercat să mă trișez, dar, ca un făcut, diavolul își vârâse coada și îmi veneau exact cărțile câștigătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în treburi care nu-l priveau, când, întorcându-se de la fereastră, unde stătuse privind marea, el adăugă: „Nu te porți normal, dragă Daniel”. Atunci am priceput că stătuse de vorbă cu Laura și i-am zis pe un ton destul de arțăgos: „Cum ar trebui să mă port normal? Să spăl pahare murdare într-o cârciumă? Să caut un meșter de cruci căruia să-i fie milă de mine? Ori să mă întorc la pușcărie, să fac portretele gardienilor și să deschid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de fotbal joacă Steaua cu Rapidul și țin foarte mult să văd meciul. Toți suntem aici împreună și vreau să știți că doresc foarte mult să văd meciul. Aici nu ne interesează sportul, a răspuns un deținut pe un ton arțăgos. Nu știu cine te crezi, dar n-o să vezi nici un meci la televizor. Mi-am dat seama că ar fi fost mai bine dacă nu-mi exprimam dorința, dar acum, dacă problema a fost menționată, ea trebuia rezolvată, decisiv. Ia ascultă, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
bine de ce voia ca Petru să aducă inelul și nici nu se gândise ce să facă după aceea. Pur și simplu, îl ațâța gândul că avea să-i vadă fața de om spășit. Se lăsase frig și bătea un vânt arțăgos peste suprafața apei. Nu se vedea nimeni. I-ar fi plăcut să fie de față Ioniță Bubosu, așa, ca să se simtă umilit. Atunci încă nu știa că sângele lor, de la Ioniță bubosul și trădătorul la Andrei Ionescu, nu dă nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]