2,802 matches
-
la pomană. ― Domnu’ doctoru’. Bunule. Spuni dacî scapî? - a Întrebat țiganca pe care acuma Gruia a recunoscut-o de-a binelea... ― Trebuie operat de urgență. Altfel nu se oprește hemoragia. Atunci se va vedea despre ce este vorba. ― Auzâț’ mo! Ari ‘moragii mari șî trebui opirat. Opireazî-l matali, cî În matali avem nădejdi. Ti rugăm ca pi Tata Ceresc... ― Stați liniștite, că va fi operat cum trebuie. Acum ieșiți de aici din triaj, că mai vin și alți bolnavi, fiindcă astăzi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pe una din ele. Era nevasta bulibașei... ― Sărut mânuțâli matali, domnu’ profesoru’ doctoru’. ― Bună dimineața. Ați venit să aflați noutăți despre Stăncuța, fata cea frumoasă? Are o apendicită și mâine va fi operată. Am pregătit-o. Totu-i În regulă. ― Ari apânticitî? Și Îi grav, domnu’ profisoru’?” ― Nu-i grav și va fi operată de cel mai bun chirurg... ― Da’ n-o opirez’ mata, domnu’ profisoru’? Tari ti rugăm... Agiutâ-ni cî... Uiti, ea Îi mama Stăncuțî... Profesorul a stat puțin În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu se lăsa prea mult rugat, că avea plăcerea și știința povestirii unor întâmplări auzite sau la care a fost parte. Așa, odată, și-a amintit de șfabii de la Adâncata, care erau niște plugari pe cinste... Aveau cai dresați, ce arau singuri, fără greșuri. Cât despre șuruburi și fierăraie, ce să mai vorbim! Știau să bată fierul cât era cald. Și toate lucrurile le făceau la marele fix și fără grabă. Adică, langsam aber siher! Erau neîntrecuți la prepararea șuncii, slăninii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ocraniană. Da, mult place la mine să chent și să vorbește rumanește, nu ca alte care, chent avut succesuri, nu mai vrut să vorbește. Și chent Colhoz luat la mine calu, eu singur trăgeam la plug și la boroană și aram și boroneam ca calu, iar tovarăș Zozuleac criticat tare că eu vrut făcut propagand, pentru care vrut dat la securitet. Și chend una cocona spart la mine în pleaț olul cu lapte și zis pardon, eu ziceam Perde ne perde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și s-o opintit mai departe în ham fără hachițe-nazuri de cal nărăvaș... În schimb, așteaptă să fie periat și apă trebuie să-i dai la vreme, că în rest poți să stai liniștit, că Roibu trage la căruță, Roibu ară. Roibu cosește, Roibu prășește, Roibu târnuiește, Roibu corhănește... Și-i deștept ca un om, numai că nu vorbește... Da, da, da!.. Cred că mănâncă și jăratec ca mârțoaga aceea din poveste, măi cumetre Bas! Numai pe dumneata de câte ori te-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
războiul cu el până la Cotu Donului și la Tatra. Vezi tu... pe el l-au ascultat și acuma-s gospodari peste pământurile lor, exact ca-n Cehia. Pe mine n-au vrut să mă asculte și au ajuns niște pârliți: ară cu o vacă înjugată la hulube lotul de cincizeci de ari și privesc, ca și noi, cu jind la solele vecinilor de la Bahna... Drumuri diferite, bădie! Bravo lor și bravo lui!.. Să vezi tu ce livadă au pe rod, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Îi fac semn să se care undeva prin fundul clasei. Niciun moft. Scena e ruptă tot dintr-un film cu bandiți. Îl văzusem cu ligheanul bulgarilor. Mă așez lângă o namilă bronzată. Tipul nu știe ce carte să joace. Îi arat eu. Îi strâng bruma de cărți și caiete de pe bancă și-i dau de înțeles că a trecut granița cu ele. Îi dau și lui un cot, ca să se mute ceva mai la dreapta. Sincer, mă bucuram că știu acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cu un pistol. Stai. Stau. Între timp trag cu coada ochiului spre el. E înalt, plăcut,(chiar plăcut), părul să zicem închis, vreo trei centimetri, și se așează comod. Nu voi spune nimic nimănui. Nici nu te-am văzut, nu știu cum arați, îmi feresc privirea de a lui. (Atunci, uită-te mai bine.) Furie, neputința, dar, ciudat, nu e chiar atât de neplăcut. Închid ochi preț de câteva momente. Mi-e rău. As vrea să mă duc la baie. Se poate? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mai repede pentru a admira pe marele cântăreț al întunericului. Așa adormeau vecinii lui târziu în noapte în cântec romantic de greier singuratic. Într-o primăvară, considerând că pământul a stat destul în repaus, Omul s-a gândit să-l are. A trecut o zi au trecut șapte și furnica se întreba cu îngrijorare de ce greierul nu mai cântă și păianjenul nu mai lucrează. -Ce-or face? se întreba furnica ..... A luat câte ceva de mâncare și s-a hotărât să bată la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de multă vreme. De cântat, nu mai cânți.. -Așa este, răspunse greierul resemnat. Nu mai cânt pentru că, sunt terminat, zise abia trăgându și respirația. -De ce? Ce s-a întâmplat? întrebă degrabă furnica. -În această primăvară, când omul și-a arat ogorul, mi-a tăiat picioarele și nu mai aud, nu mai pot ieși afară să cânt ..... -Și ... ce ai să faci? întrebă îngrijorată Furnica. -Aștept sfârșitul ..... -Vai de mine! Câtă nenorocire pe capul tău, zise furnica. -Așa este. Îmi aștept
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
aceea nu mai auziți amândoi? -Exact, vecino! Și ..... zici că vecinul nostru, greierul, a pățit la fel? întrebă curios și surprins totodată păianjenul. -Da, vecine. Da! Și el a pățit la fel ca și tine. -Atunci când omul și-a arat pământul, a pățit-o și el. -Așa este! zise furnica după care a căzut adânc pe gânduri. -Ei! Acum să te văd, vecino. Cum ai să te descurci cu doi surzi fără picioare. -După ce că ești necăjit, îți mai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-i mai frumos, mai plăcut ca acolo unde ai văzut pentru prima dată soarele, acolo unde te-ai trezit în cântec de ciocârlie și unde ceru-i mai aproape de pământ. Era suficient să ies la câmp să văd cum plugul ară, pasărea măiastră se-ntrecea pe sine, concertul lucrătorilor de pe ogoare, toate trimise lui Dumnezeu ca semn de mulțumire și din suflet împlinire. Ținteam de nenumărate ori cerul albastru și tot de atâtea ori eram supărat pe fulgerul luminos care a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ca statul român să iasă din izolare Până la sfârșitul anului Roșia Montană va avea un plan de salvare prin protejarea patrimoniului și dezvoltarea economică și socială a comunității, au anunțat, într-o conferință de presă comună Fundația Pro Patrimonio, Asociația ARA - Arhitectură. Restaurare. Arheologie, Asociația Alburnus Maior, Parohia Unitariană Roșia Montană, Ordinul Arhitecților din România și ICOMOS România. Va urma o misiune comună a celor trei organizații inițiatoare ale programului „7 Most Endangered” - Europa Nostra, Banca Europeană de Investiții și Banca
Plan de salvare, finanțat de BEI, pentru patrimoniul din Roșia Montană by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/78499_a_79824]
-
în care stau culcat e lipit de zid. E frig pe lângă ziduri. Codri întregi să azvârli în sobă, acest frig va stărui, intact, în temelii. Fiindcă moartea, trecutul nu le poți încălzi cu nimic. Războinicii puși pe jafuri care străbăteau }ara Bârsei... Cetățile ridicate: Feldioara, Râșnov, Bran, Prejmer... Oștile lui Bathory care au asediat și cetățuia de alături, de aici, de lângă Hărman, din piață, cu biserica evanghelică cu o capelă veche, catolică, pe care sașii au văruit-o pe dinăuntru, acoperindu
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
să vadă ca nu cumva porcii sătenilor să dea iama prin acii s.a.m.d. În final îi cere lui Marinescu să-l țină la curent cu soarta culturilor de grâu și rapiță și să-i comunice dacă țăranii au arat moșia. Dat fiind destinul tragic al semnatarului scrisorii care , cum spuneam, a murit la numai câteva ore după expedierea ei, se poate spune că documentul are și o semnificație testamentară. Felul în care strănepotul se raportează la acest text merită
Ispitele istoriei mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6996_a_8321]
-
sale. După o scurtă ședere la Beirut, Liban, unde a debutat într-un recital la Universitatea Americană din Beirut, primește în octombrie 1970 o bursă la Juilliard School din New York. În 1972, la New York, Cristian Petrescu este distins cu premiul "Aram Haciaturian" rezervat pianiștilor de origine armeană, iar în 1974, după încheierea cu un Master Degree a studiilor sale, primește din partea "Cursurilor de vară pentru muzică contemporană" din Darmstadt o bursă pentru cursurile de pian din același an cu pianistul german
Pianistul Cristian Petrescu va susţine un recital la Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70215_a_71540]
-
au protejat clerul vorbitor de limbă elenă și, cu toate acestea, au lăsat neatinsă slavona. Au respectat astfel tradițiile locale. Echilibre stranii și structuri originale pentru o țară traversată de o breșă geo-culturală. Așadar, în secolul al XVI-lea, în }ara Românească (Valahia) existau cărți de cult în limba slavonă, hagiografii cu lămuriri în greacă, inscripții în chirilică pe mormintele domnești din vechile capitale Curtea de Argeș și Târgoviște. Slavona n-a apărut de nicăieri și nici n-a fost impusă cu forța
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
căruia lucra ca secretar, tînărul ardelean de extracție modestă, fiu de țăran sărac din Drăgușul Făgărașului, are brusc revelația că e croit pentru un destin înalt, nu pentru viața mizerabilă și subalternă pe care o ducea. De aceea, fuge în }ara Românească, unde va escalada, în viteză, treptele sociale și materiale, cu o îndemînare și cu o hotărîre oricum stupefiante, dar mai ales în Principatele din epoca regulamentară. Conștiința că pleacă foarte de jos îl propulsează, prin compensație, spre înălțimi. "Te-
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
din acest poem psihologie de despărțire. Dacă avea curiozitatea să vadă ce e la mijloc, autorul ar fi dat peste strofa următoare, pe care n-o mai citează, și care la Maiorescu este astfel: „Că nu mai vrei să te arați, / Lumină de 'ndeparte,/ Cu ochii tăi întunecați, / Renăscători din moarte" - iar la ceilalți editori are punctuație foarte diferită de la unul la altul. In „Convorbiri literare" și, deci, în intenția autorului, a lui Eminescu, strofa nu are nici o virgulă. A SE
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
în pantalonii altora. Valorile noastre, pentru noi, nu mai sînt știre. Nu mai sînt știre demult. Nu mai avem știre. De ei. Sîntem în neștire. În neștirea lor. Și, aidoma, în neștirea noastră. Așa sîntem și așa rămînem: în neștire. }ară a lui gutză, țară de troglodiți, de florinparizeri și pop-corn al gîndirii. De sorinelpustii și pustiu peste tot. Modelele noastre sînt gigiibecalii, oanezăvorane și irinelcolumbofili. Ne scapără invidia cînd o vedem pe monica-vedetă, în loc să ne bufnească plînsul. Că, din rîs
întrebări pentru un sociolog by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7925_a_9250]
-
cu alte cuvinte, călinescian într-unul din puținele cazuri în care Călinescu nu fusese. Gestul e reparatoriu și polemic. Inutil să mai amintesc că în Istoria din 1941 Goga căpăta, halucinant, statutul de poet pur, desprins de orice determinare contingentă. ("}ara pe care o înfățișează această poezie are un vădit aer hermetic. E un Purgatoriu în care se petrec evenimente procesionale, în care lumea jelește misterios împinsă de o putere nerevelabilă, cu sentimentul unei catastrofe universale. De ce cresc aici numai fluturi
Câteva metode (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7448_a_8773]
-
-și șterge lacrimile de la atâta râs, în timpul unui inteviu de angajare. 7)Nu trebuie să te discreditezi în față angajatorului Acest context,chiar nu este unul în care să fii modest,trebuie să te vinzi pe tine.Ești acolo ca să arați tot ce e mai bun în tine și nu ca să-ți expui micile defecte pe care cu toții le avem.
Top 7 lucruri pe care nu ar trebui să le spui niciodată la un interviu by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79487_a_80812]
-
Surorile Bilguisa și Salimata Simpore au fost scoase din lotul echipei Guineea Ecuatorială pentru Cupa Mondială de fotbal feminin din Germania, după ce căpitanul reprezentativei Ghanei, Florence Okoe, a afirmat că acestea ar fi bărbați, informează publicația Ara. Okoe le-a acuzat pe Bilguisa și Salimata Simpore că sunt de fapt bărbați după meciul amical de miercuri, însă cazul nu este unul nou, aceleași acuzații apărând și din partea Camerunului sau Senegalului, la Cupa Africii din noiembrie 2010, potrivit
Două fotbaliste, scoase din lotul Guineei Ecuatoriale, după acuzaţii că ar fi bărbaţi () [Corola-journal/Journalistic/76845_a_78170]
-
distrăm. Următorii 40 de ani muncim ca sclavii în soare ca să ne întreținem familiile. După care ne maimuțărim timp 10 ani ca să ne bucurăm nepoții. Iar ultimii 10 ani îi petrecem pe prispa casei lătrând la toată lumea. Culmea politicii: să ari Calea Victoriei cu boii din Guvern! Culmea norocului: să te calce ambulanța! Citește și:
BANCUL ZILEI: De ce a făcut Dumnezeu diferenţă între om şi câine () [Corola-journal/Journalistic/68339_a_69664]
-
ca niciodată. A fost un formidabil exemplu, o permanentă sursă de inspirație. - Ai spus undeva că, în primii zece ani petrecuți aici, nu ai putut citi nicio carte, pentru că munceai câte 16 ore pe zi și că, la venirea în }ara Cangurilor, nu aveai bani nici măcar de tramvai! - Corect, dar e vorba de o experiență pozitivă: am muncit cu imensă tragere de inimă, fiindcă trăiam cu un sentiment al pionieratului, care îmi dădea infinite rezerve de energie. Și din munca mea
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]