468 matches
-
prin războaiele cu Israelul, iar în Qatar prin rarele confruntări de frontieră cu Arabia Saudită și Bahrain. 3.2.6.2. Raporturile stabilitate conflictualitate în plan spațio-teritorial Prin prisma elementelor prezentate până aici pare relativ ușor de afirmat faptul că domeniul arabofon reprezintă un spațiu conflictual în care arealele și perioadele de stabilitate apar ca niște „insule” izolate în oceanul de instabilitate. Dar această afirmație trebuie susținută de un discurs argumentativ cantitativ și analitic. Întradevăr, volumul celor 220 de stări conflictuale consumate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
poate influența aprecierile, uneori emoționale, ale analiștilor în domeniu. Pentru o evaluare corectă a raporturilor stabilitate versus conflictualitate este necesară atât o cuantificare spațială riguroasă a stării de conflictualitate/stabilitate în interiorul spațiului arab, cât și a semnificației și locului arealului arabofon pe scena conflictualității globale. A. Repartiția teritorială a potențialului conflictual în interiorul spațiului arabofon Exprimarea potențialului conflictual al unui spațiu dat exclusiv prin cantitatea numerică a stărilor conflictuale înregistrate poate induce unele erori de interpretare derivate din neluarea în considerare a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a raporturilor stabilitate versus conflictualitate este necesară atât o cuantificare spațială riguroasă a stării de conflictualitate/stabilitate în interiorul spațiului arab, cât și a semnificației și locului arealului arabofon pe scena conflictualității globale. A. Repartiția teritorială a potențialului conflictual în interiorul spațiului arabofon Exprimarea potențialului conflictual al unui spațiu dat exclusiv prin cantitatea numerică a stărilor conflictuale înregistrate poate induce unele erori de interpretare derivate din neluarea în considerare a duratei de desfășurare a conflictelor. Spre exemplu, putem avea situații în care ponderea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
maximă o vom lua în calcul, excluzând stările tensionale indirecte (de exemplu, relațiile încordate ale diferitelor state arabe cu Israelul, dar între care nu au existat conflicte efective). Din datele prezentate în tabel se remarcă faptul că pentru majoritatea statelor arabofone (10 state) cele mai îndelungate intervale de conflicte armate se circumscriu relațiilor conflictuale interarabe, iar pentru alte 9 state conflictele civile interne au avut durata cea mai îndelungată. Pentru 4 state cele mai lungi confruntări armate au fost confictele cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și Eritrea cu o durată de 32 de ani. Cele mai scurte perioade conflictuale au fost înregistrate de statele cele mai stabile, constând în scurte episoade conflictuale frontaliere cu o durată de până la 1 an. B. Locul și valențele spațiului arabofon pe harta potențialului conflictual la scară globală Atributele și “identitatea conflictuală” a spațiului arabofon sunt reliefate prin cartografierea volumului de conflicte atât pe mari ansambluri continentale (Tabelul nr. 48), cât și pe state, la nivelul celor trei continente (Asia, Africa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
au fost înregistrate de statele cele mai stabile, constând în scurte episoade conflictuale frontaliere cu o durată de până la 1 an. B. Locul și valențele spațiului arabofon pe harta potențialului conflictual la scară globală Atributele și “identitatea conflictuală” a spațiului arabofon sunt reliefate prin cartografierea volumului de conflicte atât pe mari ansambluri continentale (Tabelul nr. 48), cât și pe state, la nivelul celor trei continente (Asia, Africa, Europa) la intersecția cărora se găsește lumea arabă. Prin urmare, nu am luat în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
urmare, nu am luat în calcul distribuția valorilor specificate pentru continentele America și Australia-Oceania, dată fiind absența elementelor de proximitate în raport cu spațiul nostru de referință. Din perspectiva repartiției stărilor conflictuale la scară macrospațială arătate în tabelul de mai sus, domeniul arabofon se prezintă sub forma unei borduri intermediare de tranziție, defalcată pe două componente areale (partea asiatică și cea africană), ce face joncțiunea între spațiile limitrofe cu caracteristici conflictuale diferite și opuse unele față de altele. Astfel, Africa arabofonă prin volumul încărcăturii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Asia nearabă, ocupă o poziție ce o plasează, din punct de vedere conflictual, între Africa și Europa, cu predominarea statelor ce au înregistrat sub 10 conflicte (15 state - 65% din totalul statelor). Rolul de spațiu “entredeux” al Africii de nord arabofone între Europa și Africa subsahariană nearabă este redat și de dispunerea numărului de state cu diferite valori ale volumului conflictual. Numărul statelor araboafricane cu diferite încărcături conflictuale reprezintă o valoare intermediară, pe o tendință crescătoare dinspre Europa spre Africa, pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
palierul conflictualității scăzute (1-5 conflicte/stat) domină Europa cu 20 de state, iar partea arabo-africană se află la egalitate cu partea subsahariană cu numai 3 state fiecare. 3.3.1. Un spațiu istoricește “condamnat” la asumarea valorificării trecerilor obligatorii Spațiul arabofon a fost binecuvântat de Allah cu o poziție geografică cu semnificație geopolitică de excepție: se plasează pe de o parte între două căi de navigație - Mediterana și Oceanul Indian, iar pe de altă parte între trei mase continentale cu mari densități
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
exemplu: aportul potențialului economic va fi 0,20·100·E/Emax). Așadar, formula (4) se transformă în ecuația efectivă de calcul: <formula>. Valorile indicelui de potențial geopolitic (I) calculate potrivit formulei de mai sus, relevă faptul că nici unul dintre statele arabofone nu a înregistrat valori I>40 și ca atare, nici unul nu îndeplinește condițiile pentru a fi catalogat drept stat-putere, adică stat cu vocație hegemonică într-un domeniu sau altul, la nivel mondial (Tabelul nr. 52). La nivelul anului 2008, se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
drept stat-putere, adică stat cu vocație hegemonică într-un domeniu sau altul, la nivel mondial (Tabelul nr. 52). La nivelul anului 2008, se remarcă existența a 3 state pivot și a 21 entități periferice, ce alcătuiesc mozaicul politico-geografic al spațiului arabofon și a căror dispunere teritorială determină o serie de raporturi spațiale de tip centru-periferie pe care le vom analiza în subcapitolele următoare. Conform acestui algoritm de calcul, pe Glob există un număr de 3 state ce se încadrează în categoria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale Pentru o evaluare obiectivă a raporturilor centru-periferie vomefectua o cuantificare spațială a potențialului geopolitic atât în interiorul spațiului arab, cât și la scară globală. A. Repartiția spațială a potențialului geopolitic la scara spațiului arabofon În spațiul arabofon, la nivelul anului 2008, valorile indicelui de potențial geopolitic evidențiau existența a 3 state pivotale: Arabia Saudită (I=23,5), Egipt (I=21,3) și Maroc (I=20,2). Acestea ocupă 23,1% din spațiul arabofon, 7,6
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
periferii de contact, periferii marginale Pentru o evaluare obiectivă a raporturilor centru-periferie vomefectua o cuantificare spațială a potențialului geopolitic atât în interiorul spațiului arab, cât și la scară globală. A. Repartiția spațială a potențialului geopolitic la scara spațiului arabofon În spațiul arabofon, la nivelul anului 2008, valorile indicelui de potențial geopolitic evidențiau existența a 3 state pivotale: Arabia Saudită (I=23,5), Egipt (I=21,3) și Maroc (I=20,2). Acestea ocupă 23,1% din spațiul arabofon, 7,6% din totalul spațiilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
scara spațiului arabofon În spațiul arabofon, la nivelul anului 2008, valorile indicelui de potențial geopolitic evidențiau existența a 3 state pivotale: Arabia Saudită (I=23,5), Egipt (I=21,3) și Maroc (I=20,2). Acestea ocupă 23,1% din spațiul arabofon, 7,6% din totalul spațiilor pivotale de pe mapamond și 2,4% din suprafața uscatului terestru, procente destul de firave ce atestă participarea încă relativ modestă a lumii arabe în ecuația sistemului geopolitic planetar. De menționat apropierea valorică a E.A.U. (I
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
geopolitic al regatului marocan la gurile Gibraltarului, ceea ce îi mărește rate ingul importanței atât ca parte a viitoarei construcții regionale euro-mediteraneene, cât și în calitate de cap de pod al intereselor americane în estul Atlanticului. După cum am văzut în subcapitolele anterioare, domeniul arabofon, pe diferitele sale componente teritoriale, posedă valențele unei/unor periferii de tipul arealelor intermediare ori punților de legătură între ariile geopolitice din vecinătatea continentală (fig. 91). Juxtapunerea calitativ-spațială a trăsăturilor derivate din potențialul geopolitic al statelor arabofone, precum și al statelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
subcapitolele anterioare, domeniul arabofon, pe diferitele sale componente teritoriale, posedă valențele unei/unor periferii de tipul arealelor intermediare ori punților de legătură între ariile geopolitice din vecinătatea continentală (fig. 91). Juxtapunerea calitativ-spațială a trăsăturilor derivate din potențialul geopolitic al statelor arabofone, precum și al statelor de pe continentele învecinate (Europa, Asia, Africa), configurează geografia politică a tablei de șah pe care se “joacă”, se compun și se recompun echilibrele de putere în macrospațiul euro-afro-asiatic. Avem de-a face așadar la începutul secolului al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
la începutul secolului al XXI-lea cu o repartiție spațială relativ simetrică ca poziționare a potențialului geopolitic în spațiul arab, deși asimetrică ca “greutate”. Este simetrică pentru că cele două areale pivotale sunt situate la extremitățile estică și vestică ale domeniului arabofon: arealul estic cuprinde cea mai mare parte a peninsulei arabe și regiunile limitrofe rutei Sudanului, Eritreii, Republicii Djibouti, Somaliei, Yemenului și Insulelor Comore (41,1% din spațiul arabofon). E un spațiu periferic dominat de pauperitate și instabilitate, stări responsabile de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
două areale pivotale sunt situate la extremitățile estică și vestică ale domeniului arabofon: arealul estic cuprinde cea mai mare parte a peninsulei arabe și regiunile limitrofe rutei Sudanului, Eritreii, Republicii Djibouti, Somaliei, Yemenului și Insulelor Comore (41,1% din spațiul arabofon). E un spațiu periferic dominat de pauperitate și instabilitate, stări responsabile de scăderea drastică a valorilor indicelui de potențial geopolitic, în baza cărora statele în cauză au fost încadrate în această categorie. B. Potențialul geopolitic al spațiului arabofon și valențele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
din spațiul arabofon). E un spațiu periferic dominat de pauperitate și instabilitate, stări responsabile de scăderea drastică a valorilor indicelui de potențial geopolitic, în baza cărora statele în cauză au fost încadrate în această categorie. B. Potențialul geopolitic al spațiului arabofon și valențele sale la scară macroregională Dacă distribuția valorilorindiceluiI pe state a evidențiat, după cum am văzut anterior, modul de configurare a “tectonicii” geopolitice pe tabla de șah mondială, calculul valorii de potențial pentru mari regiuni geografice va reda locul valoric
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
P.I.B. al ansamblului teritorial vizat (rezultată din însumarea P.I.B. al statelor din unitatea regională în cauză) la valoarea totală mondială a P.I.B., respectiv 65.610.000.000.000 USD (2007). Pentru realizarea unei juste aprecieri a potențialului geopolitic al spațiului arabofon în contextul proximităților teritoriale limitrofe, vom lua în considerare separat valorile indicelui I aferente celor trei componente ale Eurasiei (Europa, C.S.I., Asia nearabă), precum și ale celor două componente ale spațiului arabofon (Asia arabă și Africa arabofonă) - Tabelul nr. 53. Pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
realizarea unei juste aprecieri a potențialului geopolitic al spațiului arabofon în contextul proximităților teritoriale limitrofe, vom lua în considerare separat valorile indicelui I aferente celor trei componente ale Eurasiei (Europa, C.S.I., Asia nearabă), precum și ale celor două componente ale spațiului arabofon (Asia arabă și Africa arabofonă) - Tabelul nr. 53. Pe aceste coordonate, putem să privim marele domeniu tricontinental, pornind de la viziunea schemei eurasiatice construită de Zbiegniew Brzezinski, cu observația că o vom extinde și asupra continentului african din Sud, întrucât, spre deosebire de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
potențialului geopolitic al spațiului arabofon în contextul proximităților teritoriale limitrofe, vom lua în considerare separat valorile indicelui I aferente celor trei componente ale Eurasiei (Europa, C.S.I., Asia nearabă), precum și ale celor două componente ale spațiului arabofon (Asia arabă și Africa arabofonă) - Tabelul nr. 53. Pe aceste coordonate, putem să privim marele domeniu tricontinental, pornind de la viziunea schemei eurasiatice construită de Zbiegniew Brzezinski, cu observația că o vom extinde și asupra continentului african din Sud, întrucât, spre deosebire de autorul menționat, obiectivul demersului nostru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
o vom extinde și asupra continentului african din Sud, întrucât, spre deosebire de autorul menționat, obiectivul demersului nostru este acela de a radiografia doar un anumit perimetru de pe “marea tablă de șah” specificată, respectiv de a stabili/identifica locul și valențele spațiului arabofon în postura sa de interfață de contact între cele trei ansambluri continentale. Acest lucru ne propunem a-l realiza prin evaluarea comparativă a repartiției valorilor indicelui de potențial geopolitic la nivelul marilor ansambluri regionale de pe cele trei continente, element prin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
între cele trei ansambluri continentale. Acest lucru ne propunem a-l realiza prin evaluarea comparativă a repartiției valorilor indicelui de potențial geopolitic la nivelul marilor ansambluri regionale de pe cele trei continente, element prin care vom încerca să definim racordurile entităților arabofone față de/împreună cu ansamblurile teritoriale din proximitate. Așadar, în fața noastră se desfășoară un desen spațial ce evidențiază pe de o parte rolul și statutul celor două componente teritoriale ale lumii arabe (Asia arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental-regionale din proximitate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
încerca să definim racordurile entităților arabofone față de/împreună cu ansamblurile teritoriale din proximitate. Așadar, în fața noastră se desfășoară un desen spațial ce evidențiază pe de o parte rolul și statutul celor două componente teritoriale ale lumii arabe (Asia arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental-regionale din proximitate, iar pe de altă parte valențele spațiului arabofon în ansamblu, în postura sa de triplu contact teritorial. De asemenea, ne dezvăluie existența unui interesant model de structurare a periferiei în raport cu spațiile limitrofe și a raporturilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]